316 matches
-
care înaltul guvern își dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește, în acord cu îngrijorările cabinetelor și opiniunii europeane, ne arată rezbelul ca iminent - și un rezbel care amenință neutralitatea noastră...“ etc.) datele alegerilor au fost devansate precum urmează: Colegiul I - 9/21 aprilie; II - 11/23 aprilie, colegiile univer sităților din București și Iași - 13/25 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani în viitor. Peste 2 luni și jumătate mai târziu, la 26 august, apare un alt ziar cotidian român Națiunea română și tot sub direcția unui francez, Frédéric Damé. Acest ziar trebuia să înceteze în mod grabnic și sub presiunea opiniunei publice în luna noiembrie același an. (Id., ibid., nr. 11772, 13 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 390 * La 15 noiembrie se deschide Parlamentul printr-un mesagiu al Tronului pe care-l citește Ion Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
care au unele rezerve în legătură cu justețea punctului lor de vedere. Se impune deci ca în sondajele de opinie publică să se introducă întrebări despre gradul de încredere în evaluările pe care le fac respondenții nu numai pentru a afla „tăria opiniunilor” - cum ar spune contemporanul nostru, Ion Luca Caragiale -, ci și pentru a estima cât de eronate sunt aceste păreri. Procesarea informațiilor Julian V. Roberts (1992, 123) aprecia că modul în care procesează oamenii informațiile are o importanță deosebită în construcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al Bucureștilor (în „Românul”, „Telegraful”), discuta cu aceeași dezinvoltură despre libertatea presei, învățământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos ziare și reviste: „Păcală” (1860), „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Stindardul” (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu și G. Fălcoianu, „Nuvelistul” (1877), oferind colaborări și altor publicații, cum ar fi „Naționalul”, „Românul”, „La Voix de la Roumanie
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
său sarsailesc"25; ori ca substantiv: "Frica de Drăgani oare m-a făcut să le dau astfel de nume, sau sarsailia mea?"26, spune într-un articol din 1847. Sau altundeva: "aci nu e ignoranță, nu e sarsailie, căci amândouă opiniunile sunt de erudiți"27. Expresia se menține în vocabularul lui Heliade Rădulescu și după întoarcerea din exil. În 1859 candidează împotriva lui Bolliac pentru un scaun de deputat la Târgoviște 28, și înfrângerea îl va face să dea din nou
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să fie evacuați în Transnistria. Propunem și vă rugăm să binevoiți a aprecia, că n'ar fi mai oportun ca aceștia să fie în prealabil internați în lagăr și pe urmă trimiși în Transnistria, operațiune care ar necesita multiple dificultăți. Opiniunea noastră este să fie colectați în diferite centre, de unde se vor îmbarca în vederea transportului. Am comunicat aceasta și Marelui Stat Major, Secția II-a, pentru a stabili criteriile și timpul executării operațiunei, după care vom da ordinele cuvenite organelor subalterne
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
catu înaintea curții de casațiune. Articolul 204 Apelulu va fi judecatu la audiență, în cursu de trei-deci dile de la primirea să, după reportulu unui judecatoru. Articolul 205 În urmă reportului ��i mai-nainte de a emite reportorulu și judecătorii curții opiniunea loru, prevenitulu, sau de a fostu aquitatu, sau de a fostu condemnatu de instanța interioare, persoanele civile responsabili de delictu, partea civile și ministerialu publicu, voru fi auditi în formă și după ordinea prescrise prin articolulu 180. Articolul 206 Dispositiunile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
cu judecătorul cel mai mic în grad și continuă în ordinea numirii lor. Președintele își dă părerea cel din urmă. Chestiunile de fapt și de drept sînt rezolvate cu majoritate de voturi. În cazul cînd din deliberare rezultă mai multe opiniuni din care niciuna nu întrunește majoritatea, judecătorii care au opinat pentru soluțiunea cea mai severă, trebuie să se alăture opiniei celei mai apropiate de ea, astfel ca să se poată formă majoritatea. După formarea majorității, se va redacta procesul verbal (minuta
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
Dincolo de conotațiile considerate blasfemiatorii la adresa islamului, criticii literari au subliniat și valoarea literară a acestuia: "Versetele satanice" este o carte care își are locul alături de marile alegorii ale identității din literatura universală, precum "Călătoriile lui Gulliver", "Candide" sau "Viața și opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman". Fac apel la toți musulmanii să citească "Versetele satanice" și să nu dea curs unor provocări care pot veni din partea altor persoane. Este bine să cunoaștem și părerile celor care ne blasfemiază religia. Titlul romanului, "Versetele
Salman Rushdie () [Corola-website/Science/299223_a_300552]
-
fost un istoric, scriitor, om politic român, membru fondator al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din Iași, iar ulterior la Universitatea din București. A fost membru corespondent al academiei spaniole. A studiat la Paris, unde a înființat ziarul unionist "Opiniunea", organ al românilor din străinătate. În 1858 a editat ziarul unionist "Zimbrulu și Vulturulu". Ca istoric, a avut o orientare eclectică. A editat numeroase culegeri de documente și hrisoave interne și externe, a scris o "Istorie a românilor" în 14
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Paris Urechia frecventează cercurile românilor exilați din ambele principate, Țara Românească și Moldova, unde se împrietenește cu C. A. Rosetti. și devine unul dintre cei trei secretari ai cancelariei de propagandă unionistă sub președinția lui Iosafat Snagoveanul. Începe redactarea gazetei "Opiniunea", alături de C. A. Rosetti, susținând aici și în publicații de limbă franceză legimitatea emancipării sociale și politice ale românilor, necesitatea Unirii. La 23 de ani nota în articolul " Situațiunea", publicat în revista "Opiniunea", redactată de el la Paris în 1857
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
președinția lui Iosafat Snagoveanul. Începe redactarea gazetei "Opiniunea", alături de C. A. Rosetti, susținând aici și în publicații de limbă franceză legimitatea emancipării sociale și politice ale românilor, necesitatea Unirii. La 23 de ani nota în articolul " Situațiunea", publicat în revista "Opiniunea", redactată de el la Paris în 1857, sintetizând ideile dezbătute de la cronicari la corifeii școlii ardelene: "„suveranitatea și unirea au umplut desigur toată existența acestui popor; istoria românilor este numai o istorie a acestor două principii naționale născute deodată cu
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
intereselor românilor, în timpul Congresului de la Paris din 1856, Urechia era la curent cu tendințele țărilor participante, acționa preocupat de soarta Principatelor Române, făcea în acest scop, cum îi va scrie lui Gheorghe Sion, „antecameră pe la toate persoanele influente.” În gazeta "Opiniunea" își exprimă convingerea unității latinității occidentale și orientale europene, notând cu privire la condițiile prevăzute de "Convenția de la Paris" pentru viitorul Domn al Principatelor: „...un principe de origină latină ne place să credem că nu este un principe străin, el fiind fiul
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
un exemplu împărțind gratuit moșia Gropnița sătenilor, fapt care i-a adus frumoasa etichetă „Amicul țăranilor”, făcându-l să se lepede de blazonul unei faimoase și vechi familii de boieri ai Moldovei, îmbrăcând straie țărănești tradiționale. A condus periodice botoșănene - „Opiniunea” - 1867, „Cucoșul în pragul ușii”, „Curierul de Dorohoi”. A îndeplinit funcția de decan al Baroului din Botoșani, precum și de profesor la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani. Într-o ședință a Camerei Deputaților din 21 februarie 1887, Mihail Kogălniceanu îl
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
in gemeinfasslicher Form" („Considerații filozofice pe înțelesul tuturor”), vădit sub influența ideilor lui Herbart și Ludwig Feuerbach. La 17 decembrie, în urma consultării lucrării "Einiges Philosophisches in gemeinfasslicher Form" și după „o apărare verbală făcută înaintea facultății în mod brillant a opiniunilor originale“, Sorbona îi „concese titlul de licencé ès lettres“. În continuare Titu Maiorescu își va pregăti doctoratul cu teza: „"La relation. Essai d’un nouveau fondement de la philosophie"”, până la sfârșitul lui 1861, când va părăsi Franța. În vara anului 1862
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]