785 matches
-
Biserică o interesează omul în totalitate și toți oamenii, într-o perspectivă de mântuire finală. Această misiune vrea să spună că scopul misi-unii Bisericii este „salus animarum”. În această lumină, deși fiind „separat” pentru Evanghelie (cfr. Rom 1,1) și orânduit pentru Biserica universală, preotul rămâne un om care-și exercită propriul minister într-o comunitate concretă de oameni. Om în mijlocul altor oameni, preotul este cetățean și, prin urmare, are dreptul să aibă propria opinie în materie de politică și datoria
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
preotului - la diferitele nivele ale vieții sale - să se simtă și să acționeze după ordinea ființei sale, pentru a folosi o cunoscută formulă rosminiană, care este ca să spunem așa: preotul trebuie să știe că este ceea ce este, angajându-se să orânduiască alegerile sale de viață, opțiunile sale pastorale după paradigma identității sa-le sacramentale. Nu trebuie să se întâmple niciodată ca laicatul să se clericalizeze și nici clerul să se laicizeze; pe această cale nu se rezolvă nici problemele de misiune
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
meșteșugul înveșmântării e de origine divină. Citind atent Biblia, vom descoperi că, rând pe rând, toate meșteșugurile și artele au aceeași origine. După planul și instrucțiunile amănunțite ale Domnului își construiește Noe corabia. Moise ridică altarul de jertfă, cortul și orânduiește întregul cult după aceleași instrucțiuni, care nu scapă nici un odor, nici un vas, nici un veșmânt și nici un mobilier. Dumnezeu „umple cu duh dumnezeiesc” pe meșterii Betabeel și Oholiab, învățându-i știința de a lucra aurul, argintul și arama, de a șlefui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de speculația rațională a filosofului; la dreptatea dumnezeiască, dacă e vorba de normele juridice ale legislatorului. în creștinism este exclusă o divinizare a culturii în felul prăbușirii omului păgân sub propriile sale făpturi. Dar din moment ce există cultură, zămislirea ei se orânduiește după modul divan de a lucra,ceea ce e cu totul altceva decât divinizarea culturii. Să ne gândim ce se petrece cu religia în cazul absorbirii ei în cultura divinizată. Cultura e prin însăși natura ei determinată de condițiile existenței terestre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de trei grade: unirea, extazul și căsătoria duhovnicească(P.E.Lamballe: Die Beschauung, o bună sinteză a doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
grija viitorului sau cu grija de a se justifica (nu are importanță față de cine sau de ce). El își evaluează șansele, se bizuie pe ceea ce va fi mai târziu, pe pensie sau pe munca fiilor lui. Mai crede că-și poate orândui viața după voia lui. De fapt, acționează ca și cum ar fi liber, chiar dacă toate faptele nu fac decât să contrazică această libertate. După ce a descoperit absurdul, totul e zdruncinat din temelii. Ideea că "sunt", felul meu de a acționa ca și cum totul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
viață. Astfel, omul absurd înțelege că nu era cu adevărat liber. Pentru a fi mai limpede, în măsura în care sper, în măsura în care sunt în căutarea unui adevăr propriu mie, a unui mod de a fi sau de a crea, în sfârșit, în măsura în care îmi orânduiesc existența, dovedind prin asta că admit că are un sens, îmi creez tot atâtea bariere între care îmi închid viața. Fac ca atâția alți funcționari ai minții și ai inimii care nu-mi inspiră decât silă și care, după cum îmi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
este procesul de individualizare, cu atât mai dificilă este relația. (...) Dezvoltarea persoanei este, așadar, istoria unui proces de separare de un fel de matrice mai puțin diferențiată în favoarea unui întâlnire progresive, a unei comunicări ce, cel puțin în potență, este orânduită să se amplifice și să devină mai profundă în măsura în care persoana devine mai mult ea însăși și, deci, mai separată și mai individuată”. De aceea, este nevoie de o atitudine de atenție constantă față de ceea ce se experimentează în relație cu ceilalți
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
numit de vistiernicul țării, cu atribuții fiscale. În hrisovul dat de Alex. Constantin Moruzi la 1804 se pomenește și despre sameși: „Și ca să rămână întru cea desăvârșită statornicie punerea la cale ce s-au făcut ca sameșii ținuturilor să fie orânduiți de către vistierie..." ceea ce înseamnă că slujitorul și funcția existau de mai multă vreme, dar de acum numirea și activitatea lui aparțineau de dregătoria Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
existau de mai multă vreme, dar de acum numirea și activitatea lui aparțineau de dregătoria Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit și s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea lui în subordinea visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
act că: „De la părintele I. Antonovici, profesor la Bârlad, se primesc în dar următoarele două documente: 1. "1777, octombrie 2, Cartea Căimăcăniei Moldovei, prin care face cunoscut „mazililor, ruptașilor și locuitorilor de prin satele de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moldovei, prin care face cunoscut „mazililor, ruptașilor și locuitorilor de prin satele de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci care ar fi mai grele judecăți să-i orânduiască la Iași, la Divan, cu sorocu de la Pârcălab". Pârcălăbia avea în atribuțiuni cercetarea certurilor și vinovățiilor mai mici, pentru care aveau dreptul de a aplica, la trebuințe, arestări ori trimiteri la Iași, la Divan - pentru fapte mai grave. Pârcălab în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala domnească din ceară, dar mai era și o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sârg pre acest porc de câne de Ponici și mustrându-l cu bătae să-i lipești în frunte cartea Domniei mele cu vina lui. Toe pișem i nac ne budet (aceasta scriem și altfel să nu fie)". .Pe dată se orândui un slujitor al târgului să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari trebuie să fie la curte mai necontenit... pentru aceia în fiecare oraș sau târg s-au orânduit osebiți judecători ca să judece pe locuitori; aceștia în câteva locuri se cheamă pârcălabi, iar în altele vornic și cămăraș. Câte doi pârcălabi sunt la... Fălciu, Galați, Tecuci, Tutova, Putna; câte doi vornici la Bârlad, un vornic la Vaslui... Bulucbașe de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doua domnie a sa, în legea (așezământul) sa de administrare a țării, introduce și unele reguli la administrația bisericească, cu implicare și asupra învățământului. Astfel, Mitropolitul și Episcopii, cei care dădeau „cinul preoțesc", trebuiau să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era un stat în statul Moldovei. Legea din 1844, după cum spune și A.D. Xenopol, „pune și biserica și mai ales averile ei sub înalta priveghere a ocârmuirii". Legea constituie toate veniturile bisericești într-o singură casă, cu administrația la Iași, orânduiește felul arendării moșiilor bisericești, dar sub controlul capului Departamentului bisericesc. În anul 1844 s-a înființat Departamentul averilor bisericești, prin legea votată de Obșteasca Adunare în sesiunea din acel an averile episcopiilor și a mitropoliei trecând, treptat, la acel departament
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cei ce au primit voie a practica în țară, vor fi datori fără vreo pricinuire că sunt supuși vreunei protecții a alerga (precum aceasta urmează în toate Sfaturile la întâmplare de epidemie) spre ajutorul pătimitorilor unde vor fi chemați sau orânduiți de către Comitetul sanitar știind că la din împotrivă vor fi pentru totdeauna opriți a practica, iar cu cât vor arăta mai multă râvnă, într-o vreme așa de critică, cu atâta și ocârmuirea se păstrează a le face cuvenita răsplătire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program literar respectat. Rondul de noapte înțelegea să plaseze personajele literaturii „în spațiu”, orânduindu-le în mai multe planuri și urmărindu-le în mișcare, nu static. Erau formulate în această carte de debut puncte de vedere originale despre Emil Botta, Maria Banuș, A.E. Baconsky, Florin Mugur, Titus Popovici, D.R. Popescu, Bujor Nedelcovici, Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
parc, grădină, scuar sau peisaj, fie că este de folosință generală sau limitată, reprezintă o necesitate vitală, o parte integrantă și fundamentală a locuinței omenești. Față de această stare de fapt putem considera peisagismul ca o știință și artă de a orândui natura, mediul ambiant exterior în care locuiește omul și de a le armoniza cu acesta” (Channes, R. 1967 în Teoria și arta proiectării grădinilor citat de Iliescu A.F. 2003). SISTEME DE SPAȚII VERZI Sistemul de spații verzi urbane reprezintă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și să promoveze reguli drepte, să asigure binele supusului. Puterea principelui trebuie să genereze nu doar ascultare, ci și credință. Iar credința nu se naște din constrângere, ci din încrederea în judecata dreaptă a prințului, în capacitatea sa de a orândui bine lucrurile. Pe această bază, supusul va înțelege că este și el câștigat dacă respectă regula, dacă ascultă de o hotărâre care, în cele din urmă, aduce și binele lui. La baza regatului nu poate sta forța, pentru că ea ar
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
vreunei maladii, unii bolnavi sunt Înclinați să arunce Întreaga răspundere a situației lor nu La originile bolii 25 pe ei Înșiși sau și pe ei Înșiși, ci exclusiv pe Dumnezeu. Providența, zic ei, e vinovată de nenorocirea noastră, pentru că Ea orânduiește cele de deasupra noastră 17. Așa cum am precizat și În subcapitolul anterior, subliniem și aici că Dumnezeu a făcut trupul, nu boala ; El a creat sufletul, nu păcatul. Sufletul omului Însă, ieșind din starea lui creaturală și Înrăutățindu‑se, s
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
-mi rânduiesc mersul vieții rămânându-le recunoscător. Ce puteam face intelectual în nevoia vitală de activitate?... Am început să citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țineau de datina cea veche. Tot vechiul obicei era înscris în hrisoave și zapise 4 cu caracter autohton, dezvoltând o concepție de viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume 5, tradiții și uzanțe juridice ale poporului român care se referă la noțiunile de „pământ” și „moșie” în locul dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris prin pravile oficiale de limbă română. La început, întregul drept
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]