1,170 matches
-
de aleasă cinstire al multimilenarului flux evolutiv țărână→țarină→țăran→țară. De altminteri, până în zilele noastre profund înstrăinate de tradiții, pentru sat și comună se întrebuințează termenul „țară” („Mă duc la țară” sau „Am fost la țară”, zice cu satisfacție orășeanul încă nepervertit de snobism și urbanism), motiv pentru care mărturisitorul Petre Țuțea credea cu tărie că statul român se sprijină pe ciorecii țăranului său. Iată dovada că lucrurile stau în acest chip: Astăzi țăranii s-au împuținat și nu mai
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
gheața iar la coborâre mă însoțea clipocitul vesel al acesteia în timp ce făcea ordine prin stomacul meu. Când mă gândesc acum, sper sincer că Dumnezeu m-a iertat pentru ce mâncam eu în plină perioadă a foametei care îi tortura pe orășeni. Gașca de pe Poduri era foarte bine organizată iar fiecare membru avea sarcina ca să aducă ceva de mâncare așa că, în mod obligatoriu, când treceam prin locul unde se afla cel mai apropiat cuibar strecuram mâna chiar și pe sub vreo găină gata
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă grăbiți să apăsați butonul telecomenzii. Departe de mine a reclama (de la a face reclamă) țoiului de țuică, micului pipernicit, găleții sau a simplului pix dat orășenilor în onoarea partidului stat. Cam pe acolo bat. Statul și-a găsit proprietarul în conducerea unor partide care și-l însușesc. O fi bine, o fi rău nu știu. Dar nici nu sunt tentat să încerc să aflu lăsând totul
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
gândea. El o dorea cu adevărat dar „cu forme legale”, Și ea dorea din suflet să i se dea. Dar tot cu acele „forme legale” Iată cum „formele legale” complică viața în comunitățile mai mici în care se mai respectă. Orășenii au pierdut de mult aceste bune obiceiuri. Să le fie de bine! Anica se duse în cabină și reveni după câteva clipe bune într-un costum de baie mini și cu două sanvișuri uriașe. Le-au păpat cu poftă apoi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
se mâncau reciproc. O clipă, cu privirea ochi în ochi, păreau că au ajuns la numitorul comun. Și-au dat un pupic de zece mile. Un gând obraznic l-a fulgerat pe Ionel. „Bine că a rămas orășeancă și nu orășean. Ce m-aș fi făcut dacă în tranziție s-ar fi crezut băiat și mi-ar fi oferit, în consecință, fundulețul”. Zâmbind, a exteriorizat: - Ești încă dificilă pentru „două grade de libertate.” Cu toată erudiția pe care ți-o respect
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
sfioasa țărăncuță. Joci rolul unei orășence încălțate dar nu ți se potrivește. Are și dubla libertate limitele ei. Arăți de parcă, peste noapte ai devenit din fată băiat. Se poartă la oraș. Anica era în dilemă. Oare are în față un orășean sau pe Ionel cu care s-a jucat în țărână toată copilăria? Poate exista posibilitatea ca el să fi rămas cu demnitatea de cetățean al sătucului în care s-a născut deși a trăit ani buni în splendorile reclamei comerciale
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
obținerii jucăriei dorite o făcu să ridice bagheta săriturii. - Aaaa! Cum rămâne cu cererea în căsătorie? Încă nu am spus da! - Vei spune în fața popi. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și tu în genunchi totul este în regulă. Fă poza
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
O sărută drăgăstos apoi completă instrucția morală cu: - Este și va rămâne secretul nostru. Numai al nostru, Toată viața. - La noi în sat? - Bineînțeles. Ce motiv am avea să ne părăsim părinții, colegii, rudele și prietenii? - Deci nu ai devenit orășean odios cu purtări inumane? - Nu-i critica atât de aspru. Au moravurile lor cu care trebuie să-i acceptăm deoarece ne asigură multe bunuri de care avem nevoie cum și noi le asigurăm păpica lor. Apropo de păpică să luăm
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
de zestre mai scot câte o casetă cu materiale culese de la bătrânii care nu mai sunt azi, de unde mă inspir și-mi lucrez repertoriul. Care sunt celelalte izvoare de inspirație? Mă inspir din viața omului de la țară, dar și a orășeanului, observându-i pe unii și pe ceilalți la petreceri, în stările sufletești de voie bună. Fiecare cântec poartă o poveste în care ascultătorii se regăsesc, bucurându-mă tare mult atunci când îmi spun cu sinceritate că agreează stilul și interpretarea mea
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
suprarealist englez) ia la bani mărunți animalul din noi prin încercarea de a dezlega complicatele ițe ale sociobiologiei. A observat prin anii 1960 și el, și am observat și noi de ceva timp, că atunci când presiunile vieții moderne devin apăsătoare, orășeanul copleșit se referă adesea la lumea lui agitată ca la o junglă de beton. Aceasta este o descriere colorată a vieții unei comunități urbane aglomerate, însă este total inexactă, după cum poate să confirme oricine a studiat o junglă adevărată”, este
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
urmă casă, părinți, chiar și copii spre a se duce unde îi duc picioarele că n-au bani nici pentru tren. Cei mai mulți reușesc pe acolo în pribegie, iar țara beneficiază de miliarde Eurici împărtășite cu familia din câștig. Nu numai orășeni pleacă unde văd cu ochii să scape de „minunata viață asigurată tuturor prin ajutoare sociale”. Nu mă mândresc deloc în calitatea mea de Român ajutat social ca să rămân în țară. Satele din țară s-au golit de săteni, dar puținii
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
sărbători ar pune mâna pe ac sau lopată i s-ar usca mâinile. Și n-am văzut încă om cu mâinile uscate datorită muncii efectuate. Oare merită trândăveala veșnică din rai postul și abținerea voită de la muncă de pe acest pământ? Orășeanul este orășean. Vede o găină numai în frigider iar vaca este reprezentată de laptele aflat tot în frigider. Ca să le găsești acolo ele trebuie cumpărate cu bani, iar spre a obține bani trebuie să muncești ca un sclav pentru un
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
pune mâna pe ac sau lopată i s-ar usca mâinile. Și n-am văzut încă om cu mâinile uscate datorită muncii efectuate. Oare merită trândăveala veșnică din rai postul și abținerea voită de la muncă de pe acest pământ? Orășeanul este orășean. Vede o găină numai în frigider iar vaca este reprezentată de laptele aflat tot în frigider. Ca să le găsești acolo ele trebuie cumpărate cu bani, iar spre a obține bani trebuie să muncești ca un sclav pentru un bogătaș oarecare
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
uscate. În consecință sărmanul om putea în acele zile de sărbătoare să trândăvească creștinește, eventual plângându-și amarul la cârciumă în fața unui țoi de țuică care micșora porțiile și așa mici ale familiei. Sărăcia nu este decât un așteptat rezultat. Orășeanul, mai puțin creștin Ortodox, muncea la și pentru stăpân și în zilele în care, cică, i s-ar usca mâinile. Dese ori chiar și Dumineca, ziua hărăzită doar peamăririi Domnului prin asistare la slujba în care popa își „cânta” laudele
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau mai puțin înstăriți după munca prestată în propria casă, pe lângă munca depusă pentru boierul stăpânitor al pământurilor. Similar asocierii țăranilor în mici ferme mai des, dar nu exclusiv, găsite la Sași, meseriașii orășeni se asociau în bresle care le apărau ieșirea pe piață și procurarea materiei prime. Un cu totul altfel de sărăcie față de restul țării hărăzită de popi pregătirii pentru „veșnica trândăvie” din Raiul Ortodox. Am văzut ce este și cu ce
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
permisă. Noaptea este noapte și pe planeta Olimp. Luna, plină sau goală își parcurge căile pe bolta cerească. Numai că, după o anumită oră, cerul se acoperă de nori grei, de regulă neîncărcați electric ca trăsnetele să nu deranjeze somnul orășenilor, iar viguroase ploi spală orașul și irigă câmpiile roditoare. Urmele acestor torente cerești se mai văd dimineața sub forma unor flocoase pete care, prin colorarea de către soarele de la limita orizontului fac deliciul pictorilor matinali. Din nou pe Tera Mary a
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
să le dăm speranță, curaj și încredere tinerilor. Mă uit la ei când merg prin sate și-i văd ca pe niște oi rătăcite, au făcut școala și nu mai știu ce să facă cu ea, au îmbrăcat haina de orășean și acum nu pot să îmbrace hainele de țăran. Trebuie să le redăm speranța în viitor. Viața omului se împarte în trei etape: copilăria, tinerețea împreună cu bărbăția și bătrânețea. Lumea, deși aceeași, este văzută de fiecare dată în alte culori
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
zburătoarelor. În curte, doi dulăi fioroși își făceau meseria lătrând de zor. Nea Tudor ieși pe prispă, chemă cățeii spre a-i domoli, apoi recunoscând primarul de la poartă veni spre el. - Cu ce treburi pe la mine Nene Grigore? - Uite, un orășean veni la Dumneata cu o afacere. - N-am timp acum de afaceri. Abia prididesc să termin semănatul. Mai am 2 zile de lucru apoi vom mai putea vedea. - Porci de îngrășat ai? - Am, dar nu de vânzare. - Păi nici nu
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
un impact nefast asupra satelor românești și a dispersat o întreagă civilizație ancestrală și mai ales a reușit trista performanță de a distruge dragostea românului față de pământ. O ultimă, dar destul de palidă șansă ar fi ca tranziția, prin înrăutățirea vieții orășenilor cărora pensia drastic diminuată nu le mai ajunge să trăiască nici măcar la limita decenței, să-i readucă în satele pe care le-au părăsit în cadrul atât de celebrelor, prin tam-tamul propagandistic făcut în jurul lor, mutații geografico-sociale prilejuite de furia megalomanică
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă
FERICIREA SE MUTĂ LA ”ŢARĂ” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345987_a_347316]
-
obține dar, totodată, locuri de muncă pentru viitori consumatori. Locurile de muncă salarizate asigură cumpărător pentru produsele agricole sau industriale create. Este cercul economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
obține dar, totodată, locuri de muncă pentru viitori consumatori. Locurile de muncă salarizate asigură cumpărător pentru produsele agricole sau industriale create. Este cercul economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
elevă de-a mea. Nu l-am iubit tare, tare pe “mire”, dar nici comod nu mi-a fost să stau la masă cu mama lui, cu fratele lui, cu rudele și prietenii apropiați. “Voi sunteți ai mei!” mai zicea orășeanul, când fugea de vreo horă sau de vreun joc de doi, lăsând mireasa în seama consătenilor ei. Povești cu dentista, ar fi fost prea mult! Ne-am așezat la masă. Mă cunoaște destul de bine ca să-mi interpreteze culoarea din obraji
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
norocul meu de a scăpa o după amiază de mărăcini. Ca în orice sat al acelor timpuri erau și anumite lucruri rare. Unul dintre ele era “Autobuzul” sau “Rata” cum se spunea atunci, unicul mijloc de transport care aducea acasă “orășenii” odată pe săptămână, joia. Joia, era ziua când, cu mic cu mare, străbăteam cei aproximativ patru sute de metri până la drumul principal să vedem cine mai vine. Dacă aveam norocul să fie cineva care ne cunoștea, de multe ori aveam șansa
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
antihabsburgică. În documentul din 9 mai 1662 se precizează :”făcut-am și am 140 zidit din temelii “152mânăstirea pe care la 20 mai 1663 o închină Tismanei 153. În 1730 mănăstirea era însă desființată. A servit totuși că biserică pantru orășeni, iar în timpul Revoluției din 1821 ca punct întărit (clopotnița se preta foarte bine la această ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul Curila (“Poiana Hoțeasca“ )154, la Piatră Albă. A fost înzestrata cu o parte din vechea moșie a Buzeștilor
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]