1,225 matches
-
de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu în expedițiile sale pescărești. Autorul îi contrazice pe cei care susțin că pescuitul cu undița este o îndeletnicire a țiganilor și derbedeilor și, deși recunoaște că există puțini orășeni serioși care o practică (precum Ioan Alexandru Brătescu-Voinești și Panait Istrati care se duc des la Snagov), consideră că este un mod mai plăcut și mai sănătos de petrecere a timpului liber decât plimbările în zilele fierbinți de vară pe
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
și la cel al stărilor dominante. Negustorii și cămătarii erau o categorie socială alcătuită din oameni înstăriți, dar aceștia nu s-au bucurat niciodată de onoruri mai mari decât le oferă apartenența lor la stările subordonate. Apărută mai târziu, starea orășenilor este cea care a reușit să creeze o civilizație urbană, aflată în contrast cu cea rurală. Între cele două piramide, la cel mai de jos nivel, se afla starea repudiaților. Aceștia nu pot fi incluși în nici una din cele două „piramide” ale
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
fără stăpâni, fac mizerie pe trotuare pe unde le vine și nimeni nu se grăbește să curețe. Probabil din cauza hranei (în Canada, veterinării nu recomandă că hrană oamenilor să fie dată câinilor) excrementele blândelor patrupede se aseamănă cu cele ale orășenilor. Oamenii calcă în piciore mizeria care se întinde pe jos, miroase urât, se usucă, se amestecă cu pământul, se ridică în aer devine praf. Bolile căilor respiratorii sunt la ordinea zilei, mai ales când aerul este uscat și este frig
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
al vremii era cel dintre Bran și Brăila, pe ruta Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor. Totodată, aici se regăseau și negustorii localnici. Proprietarii de pământuri cu drept de moștenire, care aveau sate sau oameni pentru a le lucra, formau clasa boierilor. Aceștia erau datori
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor la curtea lui Mircea nu este exclusă, deși prima mențiune a acestora datează din vremea lui Dan al II-lea. Ei erau călări, sau pedeștri, în număr de câteva sute, "„pesemne aleși dintre orășenii sau țăranii mai săraci, fără pământ, obligați să-și câștige viața cu leafă.”" În oastea lui Mircea, cavaleria ocupa un loc important. Moșnenii și boierii erau datori să dea „darea calului” către domnie la moartea lor sau în alte situații
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
De aici, vine și depreciativul, pentru "târgoveț șmecher", la români: "PANTALONÁR, pantalonari, s.m. 1. Denumire depreciativă dată de către boierii conservatori în secolul trecut tinerilor progresiști care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ? (Pop.) Nume depreciativ dat de țărani celor îmbră cați orășenește; spec. orășean, târgoveț. 2. (Rar) Croitor specializat în confecționarea pantalonilor. Pantalon + suf. -ar" cf. Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998 și: "PANTALONÁR s. nădrăgar "cf. Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
fost uriașe. Este amintit cazul unuia dintre asistenții marelui botanist sovietic Nikolai Vavilov, care a murit de foame în ciuda faptului că avea acces la o bancă de semințe a peste 200.000 de soiuri, cele mai multe comestibile. Iar hotărârea cu care orășenii au preferat să înghețe de frig decât să ardă cărțile de o valoare inestimabilă ale bibliotecilor sau să dea pradă focului mobila veche de peste 200 de ani este o dovadă în plus a acestui eroism. Condițiile de viață din oraș
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
arendașii și colectorii de biruri să devină ținta nemulțumirii și urii țărănimii exploatate. Hmelnițki a declarat că polonezii i-au vândut pe țărani ca sclavi „în mânile blestemaților de evrei”. Cazacii și țăranii răsculați au masacrat un mare număr de orășeni, șleahtici și evrei polonezi și lituanieni în perioada 1648 - 1649. Un martor ocular, Nathan ben Moses Hannover, avea să scrie într-o cronică a vremii: Oriunde au găsit șleahtici, oficialități regale sau evrei, ei [cazacii] i-au omorât pe toți
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
nobiliar. În 1601, în Compania negustorilor temerari intrau pentru a deprinde practică comerțului în cea mai mare parte fii de gentlemeni sau copii ai unor oameni cu stare și de vază. La rândul lor, fermierii capitaliști s-au format dintre orășenii și burghezii care au cumpărat sau arendat pământ, dintre nobilii de țară, mai ales dintre gentry sau țăranii înstăriți, care își exploatau proprietățile rurale sau pământurile luate în arendă cu muncă lucrătorilor agricoli salariați, în vederea vinderii produselor de piață. În
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
1733-1735, 1741-1743, 1748-1749, 1769-1769), mitropolitul Nechifor al Moldovei deschidea la 7 iulie 1749 școli românești cu un caracter elementar pe lângă bisericile Sf. Nicolae, Sf. Vineri și Sf. Sava, puse, toate trei, sub supravegherea unui preot. Aici puteau învăța și copiii orășenilor și, poate, ai unor țărani liberi, școlile având un caracter religios. Această școală a fost reorganizată de mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760), devenind una dintre cele mai renumite instituții de învățământ din Moldova , alături de școlile de la mănăstirile Neamț, Putna și Sf.
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
joacă în prima ligă de fotbal și a cucerit de trei ori campionatul Finlandei, în 2001, 2006 și 2007. Sporturile populare intens practicate sunt ciclismul, înotul, hocheiul pe iarbă, nordic walking-ul, vara, și schiul fond și patinajul, iarna. Vara, mulți orășeni se retrag la sfârșit de săptămână la cabanele tradiționale de lemn, "mökki" iar iarna au mare căutare saunele publice de pe malurile lacurilor înghețate, unde după o saună fierbinte se poate face baie la copcă. În Tampere funcționează patru instituții de
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
celor două standarde, de exemplu așa-numitul „Acord de la Viena”, semnat de sapte intelectuali croați și sârbi, printre care și Karadžić, în 1850, la inițiativa lingvistului sloven Frânc Miklošič. Mai tarziu, în normele limbii se încetățenește și pronunțarea ekaviană a orășenilor din Voivodina și Șerbia, care chiar devine dominantă, dar nu elimina pronunțarea (i)jekaviană. În 1868, normele propuse de Karadžić sunt adoptate oficial în Șerbia. Începând cu această epoca, domeniul lingvistic și cel politic interferează până în ziua de azi, relația
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Lucrul acesta este reflectat și de modul în care Sofia trebuie să-și cumpere libertatea din ceea ce ea descrie a fi o instituție de prostituție intelectuală, precum și de diferențele dintre poporul simplu Runa care locuiește la țară și Jana'ata, orășenii sofisticați care au creat muzica superbă ce avea să declanșeze misiunea. "Pasărea Domnului" a primit următoarele premii: În luna martie a anului 2006 s-a anunțat că Warner Bros. a achiziționat drepturile pentru "Pasărea Domnului" pentru compania lui Brad Pitt
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
i s-a permis să revină în Flandra. Punerea în execuție a tratatului de la Athis-sur-Orge cu Filip al IV-lea va marca întreaga domnie a contelui Robert. Inițial el a înregistrat unele succese în impunerea față de locuitorii rurali și de orășeni de a-și îndeplini datoriile față de francezi. Cu toate acestea, în aprilie 1310 el a început o politică de rezistență radicală față de dominația franceză, cu sprijinul supușilor și al familiei sale. Atât diplomatic, cât și militar el a reușit să
Robert al III-lea de Flandra () [Corola-website/Science/328432_a_329761]
-
de tip exotic. Consideră ca artistul trebuie să fie realist, să reflecte evenimente cotidiene, la care să participe oameni obișnuiți. Mediul ales de Courbet pentru multe din pânzele sale îl constituie satul său natal, Ornans. Pictează muncitori construind o șosea, orășeni participând la funeralii sau oameni stând la masă și care ascultă muzică sau fumează. Alți pictori care pot fi considerați realiști sunt: Honoré Daumier (1808-1879), cunoscut mai ales pentru litografiile care reflectă scene de pe străzile pariziene, Jean François Millet (1814-1875
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
în biserică, ținând de o parte și de cealaltă un băiețel, îmbrăcat într-o cămeșoaică țărănească, albă.“ Vasile Drăguț, ultimul născut, pe lângă un destin hărăzit, avea să fie, pentru părinți, singurul băiat ajuns la deplină maturitate. Toți frații mamei sunt orășeni, mici meseriași, unul singur (Ștefan Horvat/Herescu) absolvește Academia de Comerț și lucrează în regim bancar. Sora cea mai mare a fost "Constanța Drăguț" (căsătorită Mihăilă), n. 1913, Pitești, care a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
Moldovenească a fost una dintre cele mai fidele Moscovei. Una dintre dovezi este și redenumirea multor orașe și comune după diferiți lideri comuniști de la centru. Cea mai mare parte a elitei românești-moldovenești de dinaintea celui de-al doilea război mondial, intelectualii, orășenii, ca și sute și mii de țărani de rând au fost uciși sau deportați (în special prin deportările organizate în 1940, în 1949 și în 1951). Chiar și în zilele noastre sunt zeci de mii de români-moldoveni trăitori în zonele
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
militar în Italia, la Aniani, în 1303, care s-a coalizat cu nobilii italieni și l-a capturat pe papa Bonifaciu. Nobilii italieni l-au umilit pe papa, iar unul dintre ei l-a pălmuit cu o mănușă de oțel. Orășenii s-au revoltat, iar trupele l-au eliberat. Trupele franceze au evacuat zona și poziția papei a fost restaurată, dar tot era vulnerabilă. În 1309, noul papa, Clement al V-lea a decis să-și stabilească reședința în afară Italiei
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată de orașe, populată cu legendă, mister și știință, se întoarce astăzi iarăși la țară și tot mai greu îi va fi orășeanului, anemiat prin lipsa de aer și palid de invidie, să ridice fruntea spre cer, târât cum este de a se zbate în mocirla luptelor meschine ariviste”". Romanul conține o critică socială virulentă, scriitorul manifestându-și cu pesimism, în numeroase rânduri
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
de Puy, conducătorul spiritual al cruciadei. Trupe răzlețe ale unor feudali, ca Etienne de Blois, Rotrou de Perche, Boemund de Tarent, Tancred de Sicilia, s-au înrolat și ele în marea expediție. Tot din Italia au mai participat primii cruciați orășeni, care s-au înrolat din orașele Pisa și Genova și care s-au îmbarcat din cele două porturi preferând drumul mai direct pe apă. Așadar, se poate spune că la prima cruciadă au participat cruciați din Franța Anglia și Italia
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită. În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple, clare, din elemente de forme geometrice. Aceste construcții au constituit opera arhitectei Etti-Rosa Spirer, singurul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
să devină Gheorghe Brancovisc. Numele ambilor stăpâni au lăsat gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Ei au asuprit locuitorii băștinași pentru îmbogățirea lor personală. Domnia lui Iancu de Hunedoara, între anii 1446 - 1453, ca stăpân al ținutului, aduce și privilegii orășenilor. Acestor privilegii li se vor adăuga și altele, mai târziu de către regele Matei Corvin. O serie de evenimente au adus amărăciune în rândul populației orașului, astfel : Cu toate acestea orașul a rămas viu. Bogățiile din adâncurile Dealului Minei au asigurat
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
sprijinit intensificarea legăturilor comerciale dintre Muntenia și orașele din Transilvania și a „lăsat“ cel mai vechi document intern, scris la Argeș pe data de 25 noiembrie 1369. Tot în această perioadă este înființată și prima școală locală, unde învățau fii orășenilor. Biserica "Sân Nicoară" sau „Biserica Sf. Nicolae cel Mic“, cum o mai numeau localnicii, pentru a o deosebi de cea domnească, a fost clădită pe un platou înalt, probabil împreună cu prima curte domnească, începutul secolului al XIV-lea. Arhitectura este
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
negustorilor sași din Transilvania. Comunitatea genovezilor a fost una închisă, deosebită de cea a autohtonilor prin particularitatea activităților economice, care au fost legate preponderent de comerț, activități bancare și navigație. Populația a fost astfel grupată în doua categorii de cetățeni: "orășenii" (burgenses) și "locuitori" (habitatores), cu statute sociale și drepturi politice distincte. A fost consemnată alături de existența negustorilor genovezi și venețieni și cea a celor din Raguza. Printre străini s-au aflat și originari din Ancona sau Mantua. Este de menționat
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
anii '70, Saddam a ieșit nedisputatul conducător "de facto" al Irakului. Saddam își consolidase puterea într-o țară cu tensiuni profunde. Mult înainte de Saddam, Irakul era împărțit în linii sociale, etnice, economice și religioase: musulman Sunnit-musulman Șiit, Arab-Kurd, șef tribal-negustor orășean, nomad-țăran. Deci, o conducere stabilă într-o țară împărțită după facționalism politic și conflict necesită condiții de viață mai bune. Saddam s-a preocupat personal de modernizarea Irakului, la centrul căruia stătea petrolul. Iată câteva din programele sale: În 1979
Saddam Hussein () [Corola-website/Science/296813_a_298142]