483 matches
-
recentă. Gabriel Moisa: conferențiar universitar doctor În cadrul Departamentului de Istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Universitatea din Oradea și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Secția de Istorie; secretar de redacție al anuarului Crisia al muzeului orădean și al publicației Revista bihoreană de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
B. Bălan). Stelian Vasilescu dă și un fragment din piesa Iancu, Domnul moților, după cum se publică și câteva pagini din scenariul De ce bat clopotele, Mitică al lui Lucian Pintilie. Foarte aplicate sunt comentariile și interviurile referitoare la pulsul vieții culturale orădene: spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă plastică etc. Nu lipsesc abordările privind democrația (Camil Mureșan, Democrația de-a lungul secolelor), economia de piață, managementul ș.a. Vii sunt secțiunile cu structură de magazin, unde sunt inserate informații diverse, o rubrică
ŢARA CRISURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290062_a_291391]
-
decembrie 1940, apoi la Timișoara din aprilie 1941 până în iunie 1945, editata de Societatea de Lectură „Vasile Alecsandri” a Liceului „Emanuil Gojdu”. Responsabilitățile redacționale îi revin profesorului Augustin Cosma. Articolul-program (Un cuvant lămuritor) e semnat de Teodor Nes, directorul liceului orădean. Colaborează cu versuri Nicolae Țirioi, C. Miu-Lerca, Viorica Oțelea, Nicolae Brădeanu, Eugen L. Groza, Petre Paulescu, Vladimir Drimba, iar cu proza Ovidiu Drimba (Liga Zumbay, A cincea Universitate), Gh. Bulgar (Sub teroarea necunoscutului..., Despărțiri..., În lupta pentru lumină), Traian Birăescu
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
5/1938 un articol-avertisment intitulat Criză morală la tineretul de azi. După mai bine de două decenii, revista reapare în două serii, din iunie 1967 până în decembrie 1980, apoi din 1990, ca publicație a noilor generații de elevi din liceul orădean. În 1977 se marchează aniversarea periodicului, printre semnatari aflându-se Ovidiu Drimba și Gh. Bulgar. A. S.
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
devine redactor al revistei „Noua Gazetă de Vest” (1994-1996), referent cultural la Cercul Militar din Oradea (1995-1996), muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor și, din 2003, cadru didactic la Universitatea din Oradea. De asemenea, lucrează ca secretar de redacție al revistei orădene de cultură creștină „Vestitorul”. Debutează cu poezie în 1984, la „Familia”, și editorial cu Pedale de hîrtie (1994). Colaborează cu versuri, eseuri, articole la „România literară”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. În Pedale de hârtie și în volumele ce
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
hirotonit în 1863, va fi profesor de limba și literatura română la liceul din Oradea. A elaborat o Istorie a literaturii române, folosită ca manual în școala sa. A devenit pentru un timp un fel de lider al mișcării literare orădene, reorganizând și conducând Societatea de leptură, editând almanahul literar „Fenice” (1866-1867), în care a publicat versuri și proză (mai izbutită fiind o povestire cu titlul Fiia lui Menumorut). Orientându-se tot mai mult spre preocupările religioase, scoate în 1868 revista
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
judecător la Bistrița. Debutând cu versuri în 1864, la „Aurora română” din Pesta, devine, din 1866, când îi este premiată o nuvelă, unul dintre colaboratorii statornici ai revistei „Familia”, unde publică, până în 1903, versuri, povestiri, nuvele. Mai scrie în almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica” ș.a. La Gherla îi apar volumele Poezii (1881) și Novele (1902). Dacă în versuri - de dragoste, mergând spre istorie ori avându-și sorgintea în poezia populară - R.-B. îi imită greoi
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
locuiește până în 1940 în Oradea. Fiind încă elev și apoi student, va continua să colaboreze, cu versuri, proză și articole, la periodicele teleormănene „Cuvântul”, „Victoria”, „Drum nou”, dar și la o publicație precum „Satu Mare”. Ulterior este redactor la revista bilingvă orădeană „Aurora”, în care dă traduceri din Petőfi (concomitent oferea teatrului local o versiune maghiară a piesei Akim de Victor Eftimiu) și la cotidianul „Sentinela de Vest”, apoi la „Cele trei Crișuri pentru popor” și la „Familia”. Versuri mai publică în
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
popor”, „Familia”, „Gazeta de Vest”, „Astra Bihariei”, „Școala românească” ș.a. Precedată de o serie de microportrete ale unor personalități precum Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Alexandru Vlad și Partenie Cosma, pe care N. le-a tipărit în anuarul liceului orădean și în „Familia”, vrând să releve astfel „care a fost nota caracteristică a Bihorului în luptele naționale ale românilor” ardeleni, lucrarea Oameni din Bihor. 1848-1918 (1937), continuată de A doua carte despre oameni din Bihor (1979), este o amplă reconstituire
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
literatură care apare la Oradea, semestrial, din martie 1993, fiind editată de Societatea Oamenilor de Știință și a Scriitorilor din Bihor. Colectivul redacțional este alcătuit din Ioan Derșidan, Ioan Țepelea, Ion Simuț. Reluând tradiția începută în perioada interbelică de revista orădeană omonimă (1922-1923), noua A. dorește să contribuie la stabilirea unui autentic dialog intercultural româno-maghiar și, mai mult, la extinderea acestui dialog la întreg spațiul central-european. Așa cum arată Ion Simuț în articolul Aurora - Încotro? (3/1994), publicația își propune „o cunoaștere
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
liberale et mystici complectes. Popularul predicator al mănăstirii franciscane din Oradea, cunoscător al literaturii teologice a timpului, erudit în filosofie, științele naturii, astrologie, este un reper convingător pentru cei ce doresc să cunoască nivelul vieții intelectuale, precum și starea de spirit orădeană care a generat curentul opoziționist franciscan. Un indiciu al Contrareformei. Din exemplarul de la Batthyăneum deducem că a fost citit aici, ca și în cercurile catolice ale Europei Centrale, și suntem încredințați că a circulat - cum ne spun însemnările manuscrise - dinspre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Josephus Aloysium Kereszturi, profesor la Oradea, ale cărui puncte de vedere novatoare se recunosc în cartea sa, Compendiaria descriptio fundationis ac vicissitudinum episcopatus et capituli M. Varadiensis, Magno-Varadini (Oradea Mare), 1806. Este o istorie, documentar-interpretativă, a episcopatului și a capitlului orădean de la începuturile acestuia și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Trecutul Oradei este înfățișat în conexiune cu acela al localităților Transilvaniei, Banatului, Ungariei și Serbiei. Cartea se bazează pe cronicile medievale, pe izvoarele edite de primă mărime (Pray, Istvănfi, Kovachich
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un liceu, instituții de învățământ care vor aduce servicii de preț în ordinea emancipării. Mișcarea Supplex-ului culege roadele, inteligența înaintează. S. Micu și Gh. Șincai vor găsi în orice împrejurare a activității lor literar-istorice înțelegere din partea episcopilor și a canonicilor orădeni. Este o prietenie, o comuniune de suflete și minți dornice să depășească trecutul, acele neplăcute contingențe ale istoriei. Spiritul istorist câștigă și el teren, astfel încât intelectualii români speră ca prin aportul lor să fie utili și în acest sector. Speranța
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să depășească trecutul, acele neplăcute contingențe ale istoriei. Spiritul istorist câștigă și el teren, astfel încât intelectualii români speră ca prin aportul lor să fie utili și în acest sector. Speranța tipăririi volumelor lor a fost deseori întreținută de mediul aulic orădean. Circulația cărților și manuscriselor românești din epocă apare ca ceva firesc în viața bibliotecii și arhivei instituției culturale din Oradea. Moștenirea iluministă cuprinde 287 de volume, dintre care 33 de opere în 44 de volume, precum și 11 fascicole și scrisori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
teatru semnată de Elisabeta Pop. Volumul este captivant și merită citit de toți cei care au trecut prin teatru, trainic, ori în fugă, în ultima jumătate de secol. Cine-i Elisabeta Pop? E... Vetuța Pop, binecunoscuta secretară literară a teatrului orădean care, iată, ieșind la pensie (deci, muncind doar opt ore pe zi, nu paisprezece!), a găsit răgazul, ambiția și concentrarea necesare așternerii pe hîrtie a captivantelor ei memorii. O cunosc pe autoare din 1972, cînd, student la teatru fiind, am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
satului Blandiana, din județul Alba, în care s-a născut mama ei, "desprinzând din aceeași denumire și un prenume".509 Ana Blandiana devine, astfel, "un simbol al purității și intransingenței morale"510. Între anii 1949-1952, urmează școala primară din cartierul orădean Viilor, la învățătoarea Tamara Stamatiu, care îi va descoperi talentul literar, în timpul orelor de compunere, când autoarea scrie primele versuri. Cursurile gimnaziale, din anii 1952-1955, le urmează la Școala Generală nr. 2 din Oradea, fostul liceu Oltea Doamna, avându-l
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Că nu avem parte de o argumentare la firul ierbii însă, e în aceeași măsură adevărat. De unde această mefiență pentru prestidigitația schimbului de locuri? De unde tendința de a opera mai curând cu monoliți decât cu cărți de joc? Explicația criticului orădean mi se pare credibilă: "Răsturnările de ierarhii estetice sunt simple iluzii, întreținute de răsturnările din ierarhiile de tip politic. E adevărat că, în mod excepțional, se pot înregistra ascensiuni neașteptate într-un canon considerat încheiat sau închis. Ioan Slavici a
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
oamenilor”, În fond, și el, o replică terestră a timpul divin. Acest lucru ne aduce aminte și de afirmația lui Eliade XE "Eliade" , potrivit căreia trecerea de la timpul profan la timpul sacru se face prin rit, sau de observația profesorului orădean Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, cum că timpul sărbătorii este ...menit să micșoreze distanța dintre sacru și profan, să permită comunicarea Între două lumi aflate În planuri diferite. Dubla natură a sărbătorii - timp dedicat zeului, dar, totodată, și timp consacrat odihnei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adrese se aflau cu discreție, dar și cu ușurință. * * * Mutarea noastră la Oradea nu m-a vindecat de pasiunea jocului de fotbal și nu m-a înstrăinat definitiv de terenul unde mi-am trăit primele clipe de "glorie sportivă". Secția orădeană a Asociației Naționale de Fotbal luase inițiativa formării unei echipe selecționate formate din tineri jucători talentați care se integrau în cluburile active din oraș. Spre surprinderea mea, deși nu apucasem încă să mă asociez unui club oarecare din Oradea, am
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
il. de Adriana Bunușiu, - Craiova: Aius, 1998 [22] BÎSCÂ. GHEORGHE. Un „abac" lingvistic, Tribînv. 9, nr. 429. 14 apr. 1998. 5. [23] BLAGA, ANA, Gramatică: sinteză. Clasele I-VIII. Harghita, Stadiform, 1998, 95 p. [24] BLAGA, Octavian, Cărți ale universitarilor orădeni. [Maria Vulișici Alexandrescu, Sintaxa limbii române, 1995]. în: Crișana, 6, nr. 3, 1998, p. 9. [25] BOATCĂ, MARIA; BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL, Gramatica limbii române explicată și cu exerciții pentru gimnaziu, liceu, bacalaureat și admiterea în facultate. București, Editura Editconstruct
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
În urma culegerii de date din aceste lucrări citate mai sus (și nu numai) putem să afirmăm că cele mai vechi date despre practicarea acestui joc sportiv pe teritoriul patriei noastre sunt cele transmise de Gheorghe Nicolăiță și Ion Sîrbuț („Sportul orădean îndeplinirile și speranțele noastre”), care ne transmit că: „ ... prin 1888 un grup de tineri bătea mingea pe terenurile virane din împrejurimile Aradului.”. Tot din același izvor documentar putem afla că tot în orașul de pe Mureș, pe la 1890, își face apariția
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cîteva licee unde am predat limba română și, ocazional, două limbi străine. A fost o perioadă grea, în care am așteptat cu înfrigurare să intru pe făgașul unei activități literare, ceea ce s-a întîmplat cînd am ajuns redactor al revistei orădene Familia, proaspăt reînființată. De atunci activitatea mea a fost numai de ordin literar, cu sau fără salariu. V. P.: Ne întoarcem în timp și mai mult. Povestiți, vă rog, despre Școala de Literatură și cum l-ați cunoscut pe Nicolae
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mișunau porci. În perioada imediat următoare mutării noastre de acolo la Cluj, m-am mai bucurat în vreo două-trei rânduri de fericitele meleaguri vestice, deoarece sora tatei, Marioara, măritată cu un căpitan Argeșenescu și găzduiți de asemeni în incinta cazărmii orădene, mă aducea la dânșii să mă răsfețe. În cadrul serviciului său, Argeșenescu făcea dese călătorii cu trenul la Cluj, așa că-i era la îndemână să mă preia de la părinți și apoi, cu proxima ocazie, să mă restituie - până în ziua când bietul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
teatrului a apelat la unii actori din Budapesta. Așa au apărut, în curând, pe scena teatrului "Szigligeti" din Oradea figuri bine cunoscute de pe ecranele cinematografelor: Kiss Manyi, Jávor Pál, Lázár Mária și mai tinerii Dayka Margit și Tolnay Klári. Teatrul orădean imita (într-o oarecare măsură) repertoriul teatral clujean cu montările Bizanț (Bizánc), Madame Ásvay, nebuna (Bolond Ásvayné), dar lăsa destul loc și operetelor și comediilor, precum și montărilor cu piese originale, care se alimentau din atmosfera epocii. Așa a ajuns pe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a fost câștigarea titlului de campion pe țară de către clubul de fotbal AC Oradea, în sezonul 1943-1944. Începând cu 1941, numărul locurilor în liga I de fotbal s-a mărit la 16 membri, printre care și adversarul etern al echipei orădene, AC Cluj. Clubul verde-alb din Oradea l-a angajat în 1930 pe brașoveanul de 18 ani, Bodola Gyula, care a jucat aici timp de șapte stagiuni, apoi a ajuns la București, în echipa Venus. În clipa în care, după Dictatul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]