483 matches
-
concerte de muzică ușoară. Primul ziar profesionist din Oradea, "Bihar", a apărut în anul 1862, sub patronajul lui Ottó Hügel și a redactorului Gyula Győrffy. Între 1868 și 1870 același Ottó Hügel a înființat alte două ziare, "Nagyváradi lapok" ("Foile orădene") și "Nagyvárad" ("Oradea Mare"), punând astfel bazele presei scrise orădene. La 17 iunie 1874 Ármin Laszky a înființat ziarul "Szabadság", la care din anul 1900 va scrie poetul Endre Ady. Anul 1880 marchează începutul presei în limba română din Oradea
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a apărut în anul 1862, sub patronajul lui Ottó Hügel și a redactorului Gyula Győrffy. Între 1868 și 1870 același Ottó Hügel a înființat alte două ziare, "Nagyváradi lapok" ("Foile orădene") și "Nagyvárad" ("Oradea Mare"), punând astfel bazele presei scrise orădene. La 17 iunie 1874 Ármin Laszky a înființat ziarul "Szabadság", la care din anul 1900 va scrie poetul Endre Ady. Anul 1880 marchează începutul presei în limba română din Oradea, odată cu tipărirea revistei culturale "Familia", a lui Iosif Vulcan, revistă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
tipărirea revistei culturale "Familia", a lui Iosif Vulcan, revistă ce există și astăzi (în serie nouă). Până în perioada interbelică au luat ființă alte peste 20 de ziare locale, în limbile maghiară și română. Dintre cele mai importante: "Nagyváradi napló" ("Jurnalul orădean"; 1898), "Tavasz" ("Primăvara"; 1919), "Cele trei Crișuri" (revistă de cultură înființată de colonelul Bacaloglu). În ianuarie 1945 este înființat ziarul "Viața nouă", publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile sale era reflectată atât situația de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, cât și eforturile administrației locale de a normaliza viața orădenilor după eliberarea de sub ocupația ungurească fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul "Viața nouă" este denumit "Crișana", sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, "Crișana" este cel mai vechi cotidian românesc
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum "Familia" și Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio. Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale. La dispoziția populației stau
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cele mai importante atracții ale orașului o constituie arhitectura centrului urbei, reprezentată de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic și secesiunea vieneză. Cea mai densă concentrare a acestora se află în centrul istoric al orașului: La începutul secolului XX, în arhitectura orădeană se impune curentul Art Nouveau, curent declanșat în Franța, dar integrat și în Imperiul Austriac și numit de asemeni Jugendstil și Wiener Sezession). Elementele ornamentale de fațadă, prin care se remarcă acest stil de la finele sec. XIX și începutul sec
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în totalitate destinația de cult. În primii treizeici de ani de existență edificiul a avut funcția de catedrală provizorie a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, în condițiile în care imediat după repunerea în drepturi a episcopiei de către Curtea de la Viena, instituția orădeană încă nu avea catedrală proprie. În anul 1723 a fost dată ordinului franciscan, iar apoi celui paulin. Episcopul Adam Patachich a renovat biserica în jurul anului 1760 și, datorită faptului că Episcopia Romano-Catolică de Oradea dispunea între timp de suficiente lăcașe
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
dar elementele imprevizibile continuă. Petrolul se va menține până în final pe locul 1, deși a pierdut chiar două meciuri consecutive pe teren propriu. În mod ciudat, Petrolul a pierdut în fața ultimei clasate, CS Oradea, acel meci fiind singura victorie a orădenilor, care păreau condamnați la ultimul loc chiar de la sfârșitul turului. Campionatul 1957-1958 s-a încheiat în “prelungiri” și Petrolul și-a menținut primul loc, principala contracandidată, Știința Timișoara, pierzând cu 7-0 meciul cu Progresul, la București, dar i-a învins
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în anul 1986 de speologul orădean Paul Damm, de la Clubul Z Oradea și explorata de-a lungul anilor de speologi de la Politehnica Cluj, cluburile orădene Z, Cristal și alte cluburi din țară. La descoperire P.Damm și M. Damm, degajează intrarea și după o nouă decolmatare
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în anul 1986 de speologul orădean Paul Damm, de la Clubul Z Oradea și explorata de-a lungul anilor de speologi de la Politehnica Cluj, cluburile orădene Z, Cristal și alte cluburi din țară. La descoperire P.Damm și M. Damm, degajează intrarea și după o nouă decolmatare efectuată la -5, se atinge o strâmtoare severă situată la -13. În septembrie 1987 se trece prin derocare de
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
demolarea unei biserici franciscane și a mai multor clădiri istorice din centru. Primul teatru permanent din Târgu Mureș, Teatrul Secuiesc, și-a început activitatea pe data de 10 martie 1946 cu prezentarea operetei "Mosoly országa" lui Franz Lehár cu ajutorul actorilor orădeni de renume György Lóránt și Irén Kovács în Palatul Culturii. Abia în 1962, după deschiderea și a unei secții în limba română, Teatrul Secuiesc a căpătat denumirea de Teatru de Stat, cele care adupă alți 15 ani Teatru Național, subvenționat
Teatrul Național din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303704_a_305033]
-
divertisment din Oradea, el cuprinde un cinematograf (Cinema Palace), un hypermarket (Carrefour), restaurante (KFC, Restaurant Lotus) și magazine de lux. În primăvara anului 2003, Lotus Market a ieșit de sub patronajul personajului Alexandru Mudura, fiind achiziționat de un grup de afaceriști orădeni. În urma acestei tranzacții, noul management a hotărât că magazinul trebuie extins. Astfel în luna mai 2006 au început lucrările pentru extinderea magazinului și reconstruirea parcării. La sfârșitul lunii octombrie 2006 s-a inaugurat noua fațadă, respectiv parcarea magazinului.
Lotus Center () [Corola-website/Science/303947_a_305276]
-
a apropiat de pictura peisagistică. Stabilit la Oradea, a fost unul din animatorii vieții culturale a orașului. A deschis o școală privată de artă care a funcționat în perioada 1930 - 1937. A creat numeroase portrete ale elitei literare și artistice orădene și s-a implicat ca profesor în dezbaterile artistice și estetice. Pictorul a fost dublat și de un talentat muzician si compozitor care a pus bazele Filarmonicii de Stat Oradea.
Alfred Macalik () [Corola-website/Science/321198_a_322527]
-
Cronicar Cîini pentru export În FAMILIA orădeană din ianuarie, dl Mircea Morariu scrie o recenzie despre cele trei volume din Jurnalul d-nei Monica Lovinescu de la Humanitas. Sigur că le-am citit cu toții (volumul al III-lea a primit Premiul pentru Cartea Anului pe 2003 al României literare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
care i-au scandalizat, între alții, pe Goga și Călinescu, și care ar trebui astăzi “revizuite” dintr-o perspectivă mai tolerantă), un interviu cu dl Mircea Mihăieș și cîteva remarcabile poeme ale d-lui Ioan Moldovan, redactorul șef al Familiei orădene. Dintre aceste poeme, unul evocă liric o călătorie a poetului, într-o Dacie, cu dl Manolescu (Nicolae?), din care pasagerii coboară precipitat din pricina unui taifun. Cronicarul l-a întrebat pe dl Manolescu dacă există în ficțiunea lirică a d-lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
Evident, nu o legătură dintre acelea demonstrabile de către marea criminalistă Stănoiu. Dar faptul că dl. procuror Picioruș - emitentul ordinului de arestare a dizidentului Ursu -, a blocat, în calitatea sa de șef, propunerea magistratului Panait de a opri urmărirea împotriva procurorului orădean Lele, e o întâmplare care ne apropie de N.A.T.O. cam în felul în care piatra pornită din praștia lui David spre tâmpla lui Goliath a constituit un semn de caldă prietenie.
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
numai până la un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o traiectorie geografică, câtă vreme le găsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față,"Strigăt
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
pe 28 iunie același an. Va rămâne în acest scaun cinci ani de zile, muncind uimitor de mult și fiind un adevărat păstor al Bisericii lui Hristos. Una din roadele lucrării sale a fost căsătoria a peste 12.000 de orădeni care trăiseră până atunci în concubinaj și o mare îndreptare a moralității orașului. 20 dintre bisericile și casele parohiale ortodoxe ale orașului, construite din lemn, în mare parte vandalizate încă în vremea primului război mondial, au fost înlocuite cu biserici
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
de oamenii săraci. Ca parte a luptei sale pentru buna înțelegere între oameni, în 1938 episcopul Nicolae Popoviciu a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la Congresul Internațional al ”Alianței pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică”, desfășurat la Faris Bad-Larvik (Norvegia). Aici episcopul orădean a susținut o comunicare despre minoritățile din România. Între 1 aprilie 1940 și 25 martie 1941, episcopul Nicolae Popoviciu devine și locțiitor al scaunului Episcopiei de Timișoara, atunci reînființată. În această calitate a organizat-o și înzestrat-o chiar din
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
Cultura Poporului Român (ASTRA). În 1949, după ce fuseseră deja îndepărtați mulți episcopi ortodocși români, vine rândul pentru Nicolae Popoviciu și Nicolae Colan, care urmau a fi mutați forțat. Opoziția Sfântului Sinod față de acest gest amână acțiunea. Deși amenințat fățiș, arhiereul orădean merge mai departe în lupta împotriva ateismului, a distrugerii țării și oamenilor sub cizma sovietică. Preotul Olimp Căciulă, bibliotecar la institutul Teologic a spus: ”A vorbit ca un mare ierarh. S-a ridicat cu îndrăzneală și curaj la nivelul Sf.
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
îl va aresta. Dacă nu l-a arestat până acum, aceasta a făcut-o pentru a nu știrbi prestigiul Bisericii...”. Ca urmare se hotărăște demiterea lui și încarcerarea la o mânăstire. La plecarea de la Oradea episcopul este brutalizat de comuniștii orădeni care luaseră parte la înlăturarea sa. Temându-se de orice apropiere între Rezistența anticomunistă și arhiereul Oradei, comuniștii impun închiderea lui la Mănăstirea Cheia, aflată într-o zonă foarte bine controlată de trupele sovietice de ocupație și de cele comuniste
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
adrese se aflau cu discreție, dar și cu ușurință. * * * Mutarea noastră la Oradea nu m-a vindecat de pasiunea jocului de fotbal și nu m-a înstrăinat definitiv de terenul unde mi-am trăit primele clipe de "glorie sportivă". Secția orădeană a Asociației Naționale de Fotbal luase inițiativa formării unei echipe selecționate formate din tineri jucători talentați care se integrau în cluburile active din oraș. Spre surprinderea mea, deși nu apucasem încă să mă asociez unui club oarecare din Oradea, am
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
hirotonit în 1863, va fi profesor de limba și literatura română la liceul din Oradea. A elaborat o Istorie a literaturii române, folosită ca manual în școala sa. A devenit pentru un timp un fel de lider al mișcării literare orădene, reorganizând și conducând Societatea de leptură, editând almanahul literar „Fenice” (1866-1867), în care a publicat versuri și proză (mai izbutită fiind o povestire cu titlul Fiia lui Menumorut). Orientându-se tot mai mult spre preocupările religioase, scoate în 1868 revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
Polonia. Însoțitorii acestuia au fost atacați de doi canonici ai bisericii Sfântul Ștefan din Oradea, unii au fost răniți, alții uciși, din care cauză Czobor n-a putut ajunge la timp în Moldova, înaintea solului turc, după cum le arăta el orădenilor. Este singura informație despre venirea unui sol turc în Moldova. În Diariile lui Samudo există o informație în legătură cu prezența unui sol moldovean la Constantinopol, din care cauză s-a presupus că, în septembrie 1501, Ștefan a încheiat pacea cu turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Brașovul, chemat la Oradea de colonelul G. Bacaloglu, directorul revistei „Cele trei Crișuri”, la care aproape doi ani e secretar de redacție sau (unic) redactor. Aceeași funcție o are și la „Sentinela de la Vest” și „Vestul României”. Celor trei periodice orădene, dar și altora din capitală - „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Peninsula Balcanică” - ori din țară - „Drum nou”, „Cosinzeana”, „Evoluția” - le dă, pe lângă versuri, impresii de călătorie, scurte cronici teatrale și literare, iscălite și cu pseudonimele Misa, Seneca, Senectus ș.a. Concomitent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]