702 matches
-
preconcepute și conveniențe sociale inutile, fiind pregătită să-și dezvăluie iubirea cu înfocare: „a mărturisi și-n fața preasfinției tale, și deci a lumii întregi, cununia noastră, săvârșită până acum numai în fața lui Dumnezeu” 174 . Manifestă aceeași viclenie și abilitate oratorică și în cererea unui răspuns favorabil: „De aceea dar, te rog cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău și să ne dai binecuvântarea ta, pentru ca noi să dobândim printr-însa mai multă încredințare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preconcepute și conveniențe sociale inutile, fiind pregătită să-și dezvăluie iubirea cu înfocare: „a mărturisi și-n fața preasfinției tale, și deci a lumii întregi, cununia noastră, săvârșită până acum numai în fața lui Dumnezeu” 174 . Manifestă aceeași viclenie și abilitate oratorică și în cererea unui răspuns favorabil: „De aceea dar, te rog cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău și să ne dai binecuvântarea ta, pentru ca noi să dobândim printr-însa mai multă încredințare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trezit la libertate și smângălitori de hârtie, nu chiar chinuiți de talent dar cu ceva de spus (în scris). Dintr odată, mari talente fără nume, nu putem semnala pentru că scrisul nu e la poruncă iar valoarea se obține prin exercițiu oratoric, ideatic, jurnalistic, scriitoricesc. Desigur avem cunoștință că și în alte județe s-au năpustit "în presă" chemați și nechemați. O bibliografie din Caraș-Severin înregistrează sute de ziare, "ziare", foi, foițe, notițe, cu tot felul de nume, fără vreun fel de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de Înfăptuit. ● Colericii generoși, cordiali, plini de vitalitate, și exuberanță, optimiști; În general excitabili, adesea fără gust și măsură. Activitatea lor e intensă, febrilă, și multiplă. Se interesează de politică, iubesc poporul, cred În progres, sunt revoluționari. Dotați cu aptitudini oratorice, plini de impetuozitate, antrenează oamenii. Valoare dominantă: acțiunea. ● Sentimentalii. ambițioși ce rămân mereu În stadiul de aspirație. Meditativi, introvertiți, schizotimi. Adesea melancolici și nemulțumiți de ei Înșiși; timizi, vulnerabili, scrupuloși; Își alimentează viața interioară prin luminația trecutului. Nu știu prea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
implicit le-a precizat, fără să și-o fi dorit). Apropierea parodiei de retorică îi conduce pe unii la perceperea fenomenului drept o formă de imitare pe scară largă, deprinsă în procesul educativ, de care depinde și care promite succesul oratoric. Apar acum și cele dintâi segmentări, de genul acelei paratragoedia ce denumește strict parodia unei tragedii. Primele considerații teoretice ale vechilor greci privind etimologia și evoluția termenului îmbracă noi haine pe solul fertil al romanului latin, plecând de la premisele parodice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
doilea, despre un subiect lipsit de eroism, de idealizare și mit, tratat însă în registrul gravității cu care ne-a obișnuit formula epicului epopeic. O perspectivă interesantă vom întâlni și la Marcus Fabius Quintilianus (35-96 e.n.), în Institutio Oratoria (Arta oratorică). Din punct de vedere etimologic, acesta consideră parodia drept un "termen care desemnează melodiile alcătuite prin imitarea altora și care, în mod abuziv, se folosesc pentru denumirea imitărilor de versuri sau proză ale altora"113. Autorul latin lua așadar în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
De asemenea putem schimba, în parte (s.n.), cuvintele versului. Alteori se alcătuiesc versuri asemănătoare cu alte versuri cunoscute, ceea ce se numește parodie"114, notează autorul latin. El vede, în continuare, parodia drept un mijloc de atingere a perfecțiunii în arta oratorică și o leagă de retorică, prin asumata erudiție și aplecarea spre umor, care au atras, dintotdeauna, auditoriul, fie el oricât de pretențios: "Dar imitarea căci nu voi înceta de a repeta să nu se rezume la cuvinte. Mintea trebuie să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
scrieri licențioase, strânse între 1438 și 1452 și apărute postum în 1470. Umanistul florentin e unanim recunoscut pentru faptul că a fost norocosul descoperitor al multor manuscrise antice, printre care Silvae-le lui Statius, Poemul naturii al lui Lucretius și Instituția oratorică a lui Quintilianus. Această calitate, dublată de dorința de a imita scrierile pe care cu atâta ardoare și-a dorit să le descopere, dar și de florentinul obicei al bârfei, îl transformă într-un parodist care excelează pe spații restrânse
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
une rhapsodie retournée, qui par des modifications verbales ramène l'esprit à des objets comiques"). 111 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 147. 112 Cf. G.Genette, op. cit., p. 22. 113 Quintilianus, M. Fabius, Arta oratorică, volumul al III-lea, traducere, studiu introductiv, tabel cronologic, note, indici de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974, p. 31. 114 M. Fabius Quintilianus, op. cit., volumul al doilea, p. 185. 115 Daniela Petroșel, op. cit., p. 27. 116 Cf. Daniel Sangsue
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să ia în discuție și domeniul textelor nonficționale 41. În ansamblul textelor factuale 42 includem, fără a putea pretinde exhaustivitatea, scrieri de natură istorică, de natură biografică, genuri ale mărturiei, povestiri de călătorie, scrieri de natură filosofică, eseuri critice, genuri oratorice, genuri științifice, texte de natură informativă sau utilitară. Se pot clasifica diferitele domenii ale literaturii factuale după gradul lor de implicare personală sau după gradul de elaborare estetică. Se pare că toate categoriile de texte pe care le-am putea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nerezolvată, pentru că modelul povestirii istorice nu permite să se dea socoteală de ansamblul textelor factuale care înseamnă povestiri la persoana întâi (autobiografice sau istorice: memorii, jurnale, mărturii), scrieri științifice, texte critice (eseu literar, eseu filosofic, critică jurnalistică), dar și genurile oratorice, genurile filosofice etc. Specificul literaturii factuale, al cărei raport cu lumea este cel de denotație, constă în faptul că ea pare cea mai clară, fiind complicată, în realitate. Deși poate fi definită foarte simplu prin faptul că are drept obiect
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
precizează timpul când a scris fiecare carte, de ce a scris-o, ce cuprinde, notează greșelile și face îndreptările de rigoare. Interesul teologic al scrierii este subsumat interesului ei cultural-documentar. Gândirea augustiniană ni se dezvăluie în devenirea ei fascinantă. G. Opera oratorică Cuprinde aproximativ 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan, cele mai multe dintre ele fiind tahigrafiate. Predica augustiniană este mai abstractă, mai speculativă. H. Corespondența Corespondența Fericitului Augustin cuprinde o colecție de 270 de scrisori, dintre care 47 îi sunt adresate
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Augustin, întrucât este vorba despre un termen care desemnează partea unui discurs menită să ilustreze argumentul. Reluând cererea lui Deogratias, Augustin o precizează ca pe o cerere cu caracter tehnic asupra modalităților de prezentare a discursului catehetic conform unei practici oratorice bine structurate: de unde trebuie început (exordium), cum trebuie desfășurată expunerea (narratio), până la eventuala perorație conclusivă (exhortatio). Episcopul de Hippona a fructificat, în predicile sale, întreaga artă asimilată și apoi predată în timpul tinereții sale, chiar dacă a făcut lucrul acesta cu o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
iertați de Teofil pentru că au abandonat această învățătură și au fost primiți prietenește de Sfântul Ioan Hrisostom, care i-a hirotonit, pe primul diacon și pe al doilea preot. Au rămas la Constantinopol până în 404, fiind deosebit de impresionați de geniul oratoric și sfințenia unică a marelui ierarh. Sfântul Cassian se declară pe veci legat de poporul lui Dumnezeu de la Constantinopol și, de asemeni, ucenic al Sfântului Ioan Gură de Aur. Specialiștii consideră că supranumele de Ioan și l-a însușit Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru ca acei „creștini numai cu numele, nu și cu faptele” să fie determinați să se lepede de patimile lor. În legătură cu toate aceste calități morale și umane, un mare specialist modern, Fr. Maassen concluzionează astfel: „chiar dacă scuturăm această prezentare de podoaba oratorică proprie lui Cassiodorus, tot mai rămâne atât de mult, încât el trebuie să-l fi socotit pe Dionisie un om cu totul ales”. Un alt cercetător, Don Ambrosius Amelli aduce elogii personalității marcante a monahului dobrogean: „Dacă mi s-ar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu este singur (solitar) în infinitul slavei Sale. Dacă El a compus pe pământ familia, El a compus-o ca o umbră, o imagine, un reflex a ceea ce este în Sine însuși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6) „Se vede că în Treime nu este nimic împărțit. Când zice despre Duhul Sfânt Scriptura, despre Tatăl zice, și chiar în același timp despre Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 7) „... Tatăl ...” „Fiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6) „Se vede că în Treime nu este nimic împărțit. Când zice despre Duhul Sfânt Scriptura, despre Tatăl zice, și chiar în același timp despre Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 7) „... Tatăl ...” „Fiul a arătat numele Tatălui (In. 17, 6 - n.n.) aducându-ne la cunoașterea și la vederea sigură că nu e numai Dumnezeu (fiindcă s-a propovăduit aceasta și înainte de venirea lui Hristos, prin Scriptura de Dumnezeu insuflată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
s-a construit fără arhitect, fără posesor ea se menține? Într-adevăr, a crede aceasta înseamnă a crede în absurd, și negând o Providență conducătoare a lumii, înseamnă a nega evidența însăși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 31-32) „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” „Atunci când a creat, la început, tot ce a găsit de bine să creeze și, pentru ființele cugetătoare, nu a avut un alt motiv de a le aduce la existență
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 21, p. 162) „Universul a fost și rămâne totdeauna marea carte deschisă în care omul trebuie să citească și să învețe să se închine și să-L slăvească pe Creatorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 28) 21 „... și nevăzute...” „... Se mai numește și înger, din cauză că vestește oamenilor cele câte voiește să le vestească Făcătorul tuturor.” (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, LVI, în PSB, vol. 2, p. 200) „Socotește
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înșelați și aruncați, din pricina Lui, în cele mai mari primejdii. Nici nu mai este de dovedit! Dacă n-ar fi fost adevărată învierea, nici n-ar fi putut s-o plăsmuiască. Pe ce s-ar fi întemeiat? Pe talentul lor oratoric? Dar erau niște oameni neînvățați! Pe mulțimea banilor? Dar nu aveau nici toiag, nici încălțăminte. Pe faima neamului? Dar erau oameni de jos și din oameni de jos. Pe măreția locului lor de naștere? Dar erau niște sate neînsemnate. Pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acest alt El însuși, pe acest fiu pe care-l naște mai înainte de luceafăr, în mod veșnic. Această iubire infinită este substanțială, existând ca Persoană divină, Duhul Sfânt purcezând numai de la Tatăl”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 7) „... Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit ...” „Între persoanele Sfintei Treimi nu poate fi vorba de una mai mare și de alta mai mică, întrucât un singur izvor al dumnezeirii este Cel care ține
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cateheze baptismale, p. 130) „În Dumnezeu Persoanele sunt distincte însă fără ca această distincție să implice vreo inferioritate ... când se zice Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, unul este darul, una este și puterea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 6-7) „... Care a grăit prin prooroci ...” „Dumnezeu deschide gura proorocilor și-i umple de duhul vorbirii, cum se zice în acest loc: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce trebuie să vorbești! Însă Dumnezeu vorbește și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1994, 255 pp. 39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
diferite a elementelor limbii, în vreme ce unificarea produce dialogul și amalgamarea dintre limbaje. Limbajele se divid la rîndul lor, prin trecerea la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de forma discursivă dominantă (narativă, descriptivă, emoti-vă, demonstrativă, oratorică, dialogică, evaluativă, normati-vă etc.). Tipurile de discurs sînt caracterizate, de asemenea, de funcțiile discursive, care pot fi asertive, persuasive sau expresive, precum și de variantele formelor discursive, încît forma demonstrativă, de exemplu, poate fi de tip raționament, cînd este caracteristica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]