641 matches
-
căuta vreun semn de apreciere, n-am auzit decât: „Aiurea!”. Le-am povestit părinților despre necazul meu cu dentistul. Ei s-au sfătuit și au hotărât să mă ajute să mă pregătesc. Tatăl meu, pastor prezbiterian și familiarizat cu arta oratoriei, m-a ajutat să concep discursul și să-i finisez forma. Chiar În fața casei, aveam niște curmali japonezi, lângă care, Împreună cu tatăl meu, exersam În fiecare seară, când el ajungea acasă. Avea În mână un ziar făcut sul și, de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nu ar fi reprezentat decât aplicarea, în acest scop, a unui demers ivit pentru a servi altor exigențe”233, după cum afirma același Antonio Russi. Tocmai pentru că proza a fost legată pentru multă vreme de narațiunea istorică, de dialogul filosofic, de oratorie sau de stilul epistolar, nu a existat practic noțiunea de narațiune artistică în proză decât începând cu tardo-elenismul. Pe bună dreptate, putem vorbi în aceste condiții de o inovație în arta literară, echivalentă cu un nou mijloc expresiv. Rămâne, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe care imedaiat am renegat-o; și-am studiat toate științele de unul singur, și-am scris lucruri de ținută; și-am străbătut toate sectele antice și moderne de filosofi, medici, matematicieni, legislatori și alți oameni de știință în artele oratoriei, ale scrisului și ale cunoașterii, și sacre și profane; și-n toate aceste peregrinări am învățat tot mai mult și mi s-a confirmat ca adevăr: patientia probat viri doctrinam. Starețul fu descumpănit de această cascadă de cuvinte ale tânărului
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bătând în flamboiant!") Oricine își poate închipui că o asemenea depoziție din partea unui om politic cu vază ca Pomponescu putea stârni agitația aprobatoare de care pomenește gazeta favorabilă și chiar scandalizarea adversarilor democrați din sala tribunalului, transformată în local de oratorie politică. De aceea, rechizitoriul procurorului, făcut după tipic, cu asprimi disproporționate, răsună într-un spațiu moral modificat. Iată fraze și din acest rechizitoriu: "Onorat juriu, societatea vine azi să-și exprime prin mine oroarea pentru crimele ce se comit împotriva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca ministeriabil. Pomponescu, făcând aceste reflecții secrete, își aduse aminte de o întîmplare caracteristică. Fiind ministru, participase la sărbătorirea unui mare intelectual român, care își depășise vârsta activității reale, având nouăzeci de ani și fiind ca om un uitat. Toți oratorii vorbeau de opera lui trecută și neglijau pe bătrânul care, tîrîndu-și pașii, se așezase pe un scaun în marginea sălii, neputîndu-se urca pe tribună. Publicul din sală, necunoscând decât portretul din tinereța autorului, expus sus, ignora pe bătrânul de pe scaun
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o cântăreață pe care substratul concertelor n-o interesa. Important pentru ea era să cânte și să aibă un public care s-o aplaude. Din acest unghi de vedere, neînțelegerea Pomponescu-Indolenta provenea dintr-o criză comună: Pomponescu, în lipsa succeselor de oratorie și de audiență, voia să fie aplaudat intim de Indolenta, iar aceasta dorea același lucru. Amândoi erau în felul lor niște actori care se plictiseau în tête-à-tête, Succesele Ioanei nu se puteau explica decât prin relațiile strânse cu aceia care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ne-o aplică la toți, fără intenție rea. - Și ce spune Ioanide? . - Că sunteți un maestru al echilibrului, putând construi șipe un metru pătrat, în evantai. - Mă consideră deci un tehnician. Totuși e frumos din partea lui. Hagienuș aduse vorba despre oratorie, observând că acum nu se mai vorbea, se dădeau numai comenzi militare. -- Hei, unde e vremea când se îndesa lumea să te asculte vorbind, domnule Pomponescu! . - Crezi, stimula profesorul de beton armat, că discursurilemele erau de natură a produce plăcere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
te asculte vorbind, domnule Pomponescu! . - Crezi, stimula profesorul de beton armat, că discursurilemele erau de natură a produce plăcere cuiva cu totul dezinteresat? . - Cum vorbești, domnule Pomponescu, superi peDumnezeu! Discursurile dumitale erau eveniment. Ce? Mulți oratori ca dumneata avem noi? . - Oratoria e o artă puțin durabilă și, afară de rare excepții,dă numai satisfacții imediate. Recunosc doar că am avut un public credincios. Sentimental vorbind, am amintiri plăcute, asta e tot. . - Un prieten al băiatului meu spunea că erai foarte iubitca profesor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Elssler, a Eleonorei Duse e mereu vie. Se va găsi poate un literat ilustru care să te nemurească. Indolenta ridică din umeri cu scepticism. . - Închin paharul, rezumă discuția Pomponescu, în speranțacă posteritatea va fi generoasă cu cântărețele, cu actorii, cu oratorii, cu toți aceia care au avut succese de moment. . - Ce bărbat încîntător este Pomponescu! zise madamFarfara către Ioana în drum spre casă. E un om mereu egal și atent cu femeile. Nu l-am pomenit vreodată îmbufnat. Și gîndește-te că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
s-a pensionat și a început să își construiască o carieră ca orator în domeniul vânzărilor. În etapa de început, Ernie a angajat un instructor pentru a-l ajuta să creeze un discurs de o oră și a studiat arta oratoriei alăturându-se asociației Toastmasters (o asociație națională care învață oamenii cum să vorbească în public) și altor câtorva asociații de același tip. De asemenea, și-a contactat cunoștințele din industria chimică pentru a fi la curent cu oportunitățile de susținere
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
și personaje, pe-atunci extrem de îndrăzneață. Discursul erudit al autorilor împrumută, în plus, mult din personalitatea culturii populare (cazul Saturnaliilor în literatura latină și specificul acelui Italum acetum). Academiile în care se practică parodia, chiar și ca simplu exercițiu de oratorie, nu se sfiesc să recomande folosirea proverbelor, a calamburului pe scară largă. Din această ecuație nu putea lipsi nici limbajul obscen, manifest al spiritului liber de orice constrângeri ori formă de cenzură. Și literatura medievală cultivă dublete parodice, pregătind calea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
diversitate deconcertantă", "străvechea relatare a unor întâmplări cu relief neobișnuit, uneori a unei experiențe-șoc"32. Termenul ce reunește, în viziunea teoreticianului român, toate aceste texte, este "literatura de frontieră". Aici sunt incluse atât textele caracterizate de lipsa de intenție literară (oratoria, aforistica, reportajul, memoriile, jurnalul, corespondența), cât și cele în care literatura se îmbină cu documentul. În ultimele decenii, în critica de specialitate s-a impus termenul de literatură concentraționară pentru a desemna totalitatea scrierilor consacrate experienței de detenție în lagăre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a Imperiului, în urma falimentului tetrarhic alunecat de la unitatea aparentă la anarhia evidentă. Atitudinea de fond a Bisericii față de statul roman nu s-a schimbat prea mult nici după 312 p.Chr.; implicarea statului în favoarea Bisericii a determinat o diferență de oratorie și de accentuare din partea acesteia, utilă bunei funcționări a ambelor instituții și a membrilor lor. Prezența creștină în armata preconstantiniană este mărturisită de o documentație epigrafică dată de 7 inscripții, dintre care 6 sunt din secolul III, iar 5 au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
timpul s-au dovedit depășite au fost treptat abandonate, altele mai elaborate, au fost supuse înnoirii. Începuturile educației sunt legate de practici rudimentare, empirice, dependente de imitație și memorie. Cu timpul s-a ajuns la comunicarea orală sub formă de oratorie și mai ales de dialog. Începând cu secolul al V-lea î.d.Hr. începe să se impună conversația maieutică, inițiată de marele filozof Socrate, metodă astfel concepută încât să conducă la descoperirea adevărului printr-un șir de întrebări bine
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care nu este nicidecum singulară sau datorată statutului social al lui Fénelon, ci reflectă o opinie generală manifestată încă de pe vremea disputei privind miraculosul. Pe de altă parte însă, Fénelon trasează și meritele anticilor cărora le acordă supremația în domeniul oratoriei sau al versificației. De asemenea, discursul său este marcat frecvent de nostalgia față de natura simplă, neîntinată, mai apropiată de primordial, pe care anticii au redat-o. Este apreciat, în acest sens, Virgiliu, care a ales să surprindă frumusețea peisajului idilic
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
scria tranșant: " Sentimentul e sufocat de virtuozitate, poezia de elocvență" (Letteratura italiana, 1936). La rându-i, Dimov amplifică (prin reluări în exces) un cuvânt, o imagine, un nucleu mental, risipindu-se în eforturi variaționale. Prețiozitățile, tiradele lui lirice, mostre de oratorie savantă, cresc pe un fond unduitor, pe cât de pasional, pe atât de neutru, de unde tandrețea difuză și ludicul. O astfel de poezie de jocuri calculate e, de multe ori, un derivat cultural agrementat cu inserții parodice, discurs deturnat în calambur
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
el e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a carpatinilor. Macedonski visează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ecou; cu ecou; emoție; energic; exemplară; falsă; fină; frumusețe; gălăgios; un glas; glas ridicat; greu; imaginară; interiorul meu; intonație; încîntare; îngrozitoare; joasă; limbă; liniște; lume; melodioasă; melodios; mirare; mirifică; mister; muzicală; moarte; multe; muzicalitate; nădejde; neauzită; nervoasă; nevoie; oameni; odihnă; oratorie; pace; părere; pedeapsă; pisica; plăcute; popor; poveste; prietenoasă; profesor; puternic; răsună; răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă; sensibilitate; sfat; simț; slabă; slavă; solfegiu; spirit; spune; stranie; striga; strigă; suavitate; susul; șoapte; tăcere; taină; talentat; televizor; timbru vocal; timid; tonalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Florin Piersic; frumoasă; fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj; literă; la locul ei; mare; melodie; menire; mesaj; minciuni; minune; mult și prost; multe; mută; neatenție; neplăcere; noutăți; of!; ok; oratorie; pa; palavră; palavre; parolă; părinte; părintească; părinți; pasăre; pauză; piață; pilă; plăcută; popor; povești; cele mai bune prietene; prietenie; profesor; proverbe; putere; puterea omului; puțină; rănește; relații; replică; săracă; sărăcia omului; scriitor; sec; sfîntă; silabă; simplă; sociabil; spune; spus; succes
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dintre ei a studiat chiar sub îndrumarea sa<footnote Bruno H. Vandemberghe, Saint Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul și punea în umbră ambiția și faima păgânismului muribund. Și dintre Sfinții Părinți greci ai Bisericii, Sfântul Ioan este cel mai cunoscut și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ars retinendi” (arta de a reține și de a expune în mod logic), ca „ars tradendi” (arta de a transmite, de a reprezenta sau comunica gândirea logica). Acestei din urmă componente i se subsumează, in concepția lui Bacon, gramatica, retorica, oratoria, critica și pedagogia (disciplina organizării învățământului)12. 9 Ibidem, op.citată, p.45. 10 Henri Wald, "Expresivitatea ideilor", Editura Cartea Românească, București* 1986 p.85. 11 Petru Ioan (coordonator), "Logică și educație", Editura Junimea, Iași, 1984, p.16. 12 Petru
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dintre ei a studiat chiar sub îndrumarea sa<footnote Bruno H. Vandemberghe, Saint Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul și punea în umbră ambiția și faima păgânismului muribund. Și dintre Sfinții Părinți greci ai Bisericii, Sfântul Ioan este cel mai cunoscut și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ars retinendi” (arta de a reține și de a expune în mod logic), ca „ars tradendi” (arta de a transmite, de a reprezenta sau comunica gândirea logica). Acestei din urmă componente i se subsumează, in concepția lui Bacon, gramatica, retorica, oratoria, critica și pedagogia (disciplina organizării învățământului)12. 9 Ibidem, op.citată, p.45. 10 Henri Wald, "Expresivitatea ideilor", Editura Cartea Românească, București* 1986 p.85. 11 Petru Ioan (coordonator), "Logică și educație", Editura Junimea, Iași, 1984, p.16. 12 Petru
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
părere că elocinta Sfanțului Vasile era mai puțin erudita și mai puțin strălucitoare decât a lui Grigore din Nazianz, dar mintea să era mai sănătoasă, măi judicioasa și mai practică, iar discursul său, măi familiar și mai simplu{\cîte 40}. Oratoria să nu este atat de însuflețita că aceea a lui Hrisostom, el nu este atat de poetic precum Sfanțul Grigorie de Nazianz, însă, de fiecare dată „găsim în limbajul sau înțelept și natural, savant și înfrumusețat, o simplitate nobilă și
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
învățat-o în așa măsură ca și când n-ar fi mai învățat altceva nimic. La el nu se depărta una din alta, nici sârguința, nici capacitatea, din care științele și măiestriile își scot puterea (...) Cine se va compara cu el în oratorie, care este la el inspirată cu puterea focului, deși în moravuri el nu seamănă cu ritorii? Cine a fost atât de tare în filozofie - în filozofia cea adevărată care duce la înălțimi, adică în cea practică și în cea teoretică
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]