634 matches
-
beat. Câteodată rolul lor este minimalizat, încetinirea acestora contribuind la obținerea unui sunet uscat, pustiu, de efect în special în ceea ce privește atmosfera muzicală. Folosirea ocazională a claviaturii electronice și a harpei, viorii, orgii sau ansamblurilor corale, care conferă muzicii o senzație orchestrală. Formațiile care folosesc aceste tehnici sunt etichetate de regulă ca aparținând de black metal melodic. Voce înaltă, distorsionată, țipând sumbru. Se folosește uneori și vocea groasă, joasă, specifică stilului death metal. Atmosferă rece, întunecată, melancolică sau tulbure. Înregistrarea de joasă
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
muzical, gen care avea să fie cunoscut drept viking metal. Elvețienii din Hellhammer "„"compuneau muzică cu adevărat brutala"”" , cu versuri despre satanism, devenind astfel o influență importantă în black metal. În 1984, membrii formației au format Celtic Frost, implementând elemente orchestrale, avangardiste, versurile fiind mult mai personale (despre sentimente, povești). Celtic Frost a fost, pentru o anumită perioadă, una dintre cele mai extreme și originale formații de metal, cu un impact major asupra scenei black metal a anilor 90. Tom G.
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
Dome, declara că „black metalul, așa cum îl știm în 1998, este datornic Norvegiei, respectiv Scandinaviei, mai mult decât oricărei alte tari”. Noile formații care apăreau pe scenă au început să producă muzică de o calitate superioară și să introducă instrumente orchestrale și sintetizatoare. Pe parcursul acestor ani, multe formații din undergroundul norvegian au devenit comerciale (Emperor, Immortal, Dimmu Borgir, Ancient, Satyricon). După moartea lui Euronymous, „unele formații au aspirat mai mult către viking metal, în timp ce altele s-au scufundat în abis”. Din
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
-se de îndrumarea profesorilor Mariana Ilie (pian), Florian Zamfir (teoria muzicii) și Alexandru Racu (acompaniament). Pregătirea muzicală o continuă la Universitatea de Muzică din București, unde studiază în paralel trei dintre secțiile acesteia: Compoziție, Dirijat de cor academic și Dirijat orchestral, fiind discipolul profesorilor: Ștefan Niculescu (compoziție), Dan Buciu (armonie), Dinu Ciocan (contrapunct), Valentin Gruescu (dirijat cor academic), Ludovic Bacs și Petru Andriesei (dirijat orchestră). În anul 2000 absolvă cursul de Studii Aprofundate (Master) - Stil și Limbaj Compozițional la clasa Ștefan
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
în limba engleză al intepretei, intitulat "Falling into You" (1996) a marcat o evoluție majoră atât pe plan comercial cât și muzical. Pentru a fi un disc cât mai comercial cu putință, producătorii săi au combinat multe elemente precum pasajele orchestrale de mare finețe, incantațiile și motivele africane, aceste metode fiind considerate la vremea respectivă îndrăznețe și revoluționare. Instrumente muzicale precum vioara, chitara spaniolă, trombonul sau saxofonul au pus bazele unor melodii originale. Deasemenea, cântecele extrase pe disc single erau compuse
Céline Dion () [Corola-website/Science/303104_a_304433]
-
Song" (1999). Discul "These Are Special Times" conține câteva cântece create de către Dion, Ric Wake și Peter Zizzo colaborând cu ea pentru piesa "Don't Save It All For Christmas Day". Influențele clasice sunt foarte proeminente pe acest album, aranjamentele orchestrale fiind prezente în toate compozițiile. Duetul cu muzicianul R. Kelly, intitulat „I'm Your Angel” a debutat pe prima poziție în mai multe clasamente de specialitate pe plan internațional, devenind unul dintre cele mai de succes cântece ale interpretei. Pe
Céline Dion () [Corola-website/Science/303104_a_304433]
-
instrumente sunt mai sonore decât coardele ciupite. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din familia viorii (vioară, violă, violoncel, contrabas), fiind singurele coarde frecate ce intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi la ele, ci exclusiv la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide: vioara întâi, vioara a
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
două viori, două viole și un violoncel), o duzină de cvintete de chitare (nu toate au supraviețuit), aproape 100 de cvartete de corzi și un numar de triouri de corzi și sonate (incluzând cel putin 19 pentru violoncel), muzica lui orchestrala include 30 de simfonii și 12 concerte de violoncel. Operele lui Boccherini au fost catalogate de Yves Gérard muzicolog francez (născut în 1932) în catalogul Gerard publicat în Londra de aici numărul G pentru rezultatele sale. Stlilul Boccherini este caracterizat
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
(în ebraică: התזמורת הקאמרית הישראלית - Hatizmòret Hakamerit Haisr'elit) este un ansamblu orchestral de cameră din Israel, înființat în 1965 de către dirijorul Gary Bertini, care a fost directorul ei muzical între anii 1965-1975. La înființare numele ei a fost "Ansamblul israelian de cameră". Orchestra își are sediul la Tel Aviv-Yafo. Principalele ei subvenții
Orchestra Israeliană de Cameră () [Corola-website/Science/333215_a_334544]
-
uriaș arsenal de sunete electronice, neegalat până astăzi de nici un alt artist ce utilizează sintetizarea sunetelor. Lucrările de referință în această perioadă sunt Firebird (1975) pe lucrari de Stravinski, Musorgski și Debussy, Pictures at an Exhibition (1976) bazat pe suita orchestrală cu același nume a lui Modest Musorgski (apoi Maurice Ravel), Planets (1977), bazat pe suita orchestrala a lui Gustav Holst, apoi Bermuda Triangle (1978) și Kosmos (1979) conținând reproduceri ale unor diverși compozitori clasici și moderni; Daphnis e Chloe (1980
Isao Tomita () [Corola-website/Science/303129_a_304458]
-
Lucrările de referință în această perioadă sunt Firebird (1975) pe lucrari de Stravinski, Musorgski și Debussy, Pictures at an Exhibition (1976) bazat pe suita orchestrală cu același nume a lui Modest Musorgski (apoi Maurice Ravel), Planets (1977), bazat pe suita orchestrala a lui Gustav Holst, apoi Bermuda Triangle (1978) și Kosmos (1979) conținând reproduceri ale unor diverși compozitori clasici și moderni; Daphnis e Chloe (1980), un album realizat pe motivele muzicii lui Maurice Ravel. Un ultim album clasic este Dawn Chorus
Isao Tomita () [Corola-website/Science/303129_a_304458]
-
unde a început să lucreze la compunerea Simfoniei a treia. Cu asistența financiară a unui sponsor bogat, el a petrecut mai mulți ani călătorind în Elveția, Italia, Franța, Belgia și Statele Unite, timp în care a lucrat la mai multe piese orchestrale, inclusiv mai multe simfonii. În 1907 s-a stabilit la Paris cu familia sa și a fost implicat într-o serie de concerte organizate de către impresarul Serghei Diaghilev care a fost un promotor activ al muzicii ruse în Occident la
Alexandr Scriabin () [Corola-website/Science/319402_a_320731]
-
orchestrei, ce oscilează între major și minor. La Animez (reperul 4) începe o nouă tranziție în care sunt suprapuse două tipuri de pedale: una ritmico-armonică la harpă și una armonică - acordul de do major al orchestrei - care realizează un diminuendo orchestral și dinamic. Refrenul (măsurile 93-108) revine concentrat la tema a1 în varianta inițială, fiind format din două perioade. În prima perioadă (măsurile 93-100) tema este expusă de orchestră, iar harpa realizează o linie ornamentală, iar în perioada a doua (măsurile
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
nu a mai avut loc. Prima interpretare a operei a avut loc abia în 1929 după ce a fost intens revizuită în 1927 la Théâtre Royal de la Monnaie din Brussels. Prokofiev a adaptat o parte din muzica operei într-o suită orchestrală în 1931. Opera Bolșoi a interpretat opera la Metropolitan Opera din New York în 1975 dar Metropolitan a pus pe scenă propria producție în martie 2001. Versiunea originală a operei a fost jucată în 2001 la Teatrul Bolșoi în Moscova sub
Jucătorul (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329896_a_331225]
-
și îl întrabă dacă el chiar o iubește. Când Alexei îi dă banii ea îi aruncă în fața lui și pleacă. Opera se încheie cu Alexei singur în cameră, amintindu-și obsesiv succesul său în cazino. Prokofiev a produs o suită orchestrală din operă în 1931. Cele patru portrete sunt Alexei, Babulenka, Generalul și Polina. Deznodământul nu este reprezentat de finalul operei ci de succesul lui Alexei din cazino. Deoarece "Jucătorul" nu a fost o operă cu număr opus, niciun personaj nu
Jucătorul (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329896_a_331225]
-
modurile predominante de power metal pe care trupele din ziua de azi le urmează. Sunt și trupe care amestecă elemente din alte stiluri, făcând hibrizi cu Thrash, Death, Doom metal, pentru a obține sound-uri noi. Folosirea clapei sau a efectelor orchestrale pentru a obține un efect simfonic este o modă demnă de observat de când succesul unor trupe ca Rhapsody Of Fire, Dark Moor și Nightwish. Unele formații power metal care au stilul mult mai rapid (DragonForce, Wizard, Cryonic Temple) sunt câteodată
Power metal () [Corola-website/Science/306456_a_307785]
-
de Stat din Viena. Sir Georg Solti a înregistrat simfonia a IX-a cu Orchestra Simfonică din Chicago de mai multe ori. Ultima lor de înregistrare a acestei simfonii în 1986 a câștigat premiul Grammy pentru cea mai bună înregistrare orchestrală. Au existat mai multe încercări de a înregistra simfonia, de a se apropia de ceea ce contemporanii lui Beethoven ar fi auzit, de exemplu, cu instrumente de epocă. Roger Norrington a încercat efectuarea simfoniei clasice; Londra a înregistrat cu instrumente de
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
simfoniile lui Beethoven. Lansată pe eticheta BIS, aceasta a inclus soliștii: Helena Juntunen, Katarina Karnéus, Daniel Norman și Neal Davies, precum și Corala Minnesota. Acesta a primit o receptare critică pozitivă, inclusiv o nominalizare la premiul Grammy la categoria Best Performance Orchestral. În timpul divizării Germaniei în timpul Războiului Rece, "Oda Bucuriei", segmentul de simfonie, a fost cântată ca imn la Jocurile Olimpice pentru echipa unită a Germaniei între 1956 și 1968. În 1972, o parte a simfoniei (fără cuvinte), a fost adoptat ca imn
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
stilul virtuos, de salon. “Parafraza” pentru pian poate servi drept exemplu de lucrare bazată, în linii mari, pe efecte aparente. “Parafraza” demonstrează înaltul nivel tehnic profesional al lui Neaga-pianistul. Creația lui Stefan Neaga: I gen Lucrări simfonice II gen Simfonii orchestrale III gen Amsambluri instrumentale IV gen Lucrări pentru pian V gen Lucrări vocale Insa nu este stiut de ce boala a murit
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
Articolul se referă la orice melodie din seria de jocuri Tomb Raider. Instrumenația de bază pentru muzica din toate jocurile este de tip orchestrală, deși cu fiecare joc ea suferă mici modificări de stil. Aproape toată muzica a fost creată cu ajutorul tehnologiei electronice (sintetizatoare electronice și biblioteci digitale de compoziție muzicală), totuși muzica din este o excepție în serie find compusă pentru orchestră adevărată
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
firma Roland Corporation, de serie JV, dar având instalat pe ea un kit special pentru orchestră. Sentiment general: Antic și Mitic. Compozitor: Peter Connelly. Tema principală a celui de al 4-lea joc este o melodie electronică asemănătoare cu cea orchestrală cu influențe din muzica egipteană, notele muzicale ale compoziție fiind cele din tenele primelor trei jocuri dar complet reorchestrate. În timpul jocului se aud variații ale temei principale dar compuse cu instrumente diferite specifice fiecărui nivel din joc. Sentiment general: Militar
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
fost reorchestrate pentru acest joc. Compozitorii sunt Peter Connelly și Martin Iveson iar orchestra a fost dirijată de David Snell. Peter Wraight a ajutat de asemenea la realizare compozițiilor acestui joc, ajutându-i pe ceilalți cu experiența lui în aranjamentul orchestral. Sentiment general: Galez și Modern. Compozitor: Troels Brun Folmann. Al șaptelea joc din serie aduce un nou tip de muzică, care se schimbă după acțiunile Larei. Majoritate melodiilor sunt de gen rock alternativ. Genul acesta de muzică a mai fost
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
mai fost folosit și înainte în special la spoturile publicitare ale jocurilor și câteodată chiar și în joc. Chiar și la realizarea soundtrack+ului filmelor s-a folosit intens acest gen de muzică. Câteodată muzica are mici bucăți de muzică orchestrală amintind de muzica din vechile jocuri, dar acum în loc de a recrea atmosfera de orchestră el se folosște de o multitudine de ecouri pentru sunetele orchestrale. Melodia de început din joc începe cu câteva note din tema principală a primului joc
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
s-a folosit intens acest gen de muzică. Câteodată muzica are mici bucăți de muzică orchestrală amintind de muzica din vechile jocuri, dar acum în loc de a recrea atmosfera de orchestră el se folosște de o multitudine de ecouri pentru sunetele orchestrale. Melodia de început din joc începe cu câteva note din tema principală a primului joc, cu ajutorul unui instrument oriental numit duduk. Această temă este auzită deseori în joc, pe post de laitmotiv sau într-un motiv de trei note muzicale
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]
-
destul de mult de Tomb Raider: Legenda, prin faptul că lipsește muzica techno din joc sau alte efecte techno electronice. Muzica din ediția aniversară reușete să combine muzica din primul joc al seriei cu muzica tipică de film: pur corală și orchestrală. Folmann folosește o muzică mai complexă în ceea ce privețte compoziția ți instrumentația, folosind mai multe instrumente de suflat. Cea ce rămâne remarcabil în acest joc esten folosire excesivă de clopoței la toate melodiile din joc. Sentiment general: Călătorie Compozitor: Colin
Muzica Tomb Raider () [Corola-website/Science/311773_a_313102]