1,597 matches
-
jucătorii vedeau meciul ăla Inter- Barcelona, erau calificați atunci", a spus Gigi Becali, la DigiSport, potrivit RTV. "Jocul era controlat, eram calificați" "Reghe e un antrenor foarte valoros, dar e tânăr și el. Învață din practică. Dar dacă o să fie orgolios și n-o să învețe din loviturile astea, n-o să fie bine. De ce să mai controlezi jocul? Jocul era controlat, eram calificați. Trebuia să le dea mingea numai lor. Așa le-a zis Mourinho. Lăsați-i pe ei să se joace
Becali, după eliminare: Dacă Reghe va fi orgolios, nu va fi bine by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75245_a_76570]
-
cum va fi Doamne/ de vreme ce eu nu cunosc întristarea deplină/ și nu am atins deloc adierea durerii/ și nu voi simți niciodată descompunerea ultima?/ cum va fi Doamne/ de vreme ce încă bucuria este Stăpâna/ și sănătatea stă fixată/ că o excrescența orgolioasa de-a pururi/ în corpul acesta?/ cum va fi Doamne/ de vreme ce tânăr am cunoscut fericirea/ și nimeni și nimic nu mi-a întunecat/ pacea și liniștea/ și virtutea și milă și faptă bună/ au fost roadele mele văzute?" (p. 75
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
Ioan Chirilă din acest eseu sui-generis nu sunt cu nimic mai prejos decât cele mai reușite pagini ale lui Octavian Paler. Cu siguranță, dacă ar fi participat la un asemenea spectacol, Albert Camus nu ar fi văzut altfel lucrurile. Mândrul, orgoliosul, puternicul taur este victima perfectă. Vinovatul fără vină la a cărui ucidere printr-un soi de umilire publică își dau concursul o grămadă de oameni. La început animalul nedumerit de ce se întâmplă în jurul său și apatic este enervat și obosit
La curtea Regelui Fotbal by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7339_a_8664]
-
consider că moartea sa trebuie să reprezinte un "moment" de reculegere și de căință pentru mulți dintre liderii politici de la Chișinău, dar și din România, care, dintr-un motiv sau altul, s-au îndepărtat de idealul național. ...Umil, dar și orgolios față de destinul său, poetul s-a dorit a fi la fel de simplu ca firul de iarbă, invocat cîndva și de Whitman. La fel de gingaș și la fel de fragil. Dar și la fel nestăvilit cînd e vorba să răzbată din asfalt și din conștiința
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
moi, neterminate, bemolul invadează: "Să stau culcată-n zăpadă / Cu brațele larg desfăcute, / Închipuind o nespus de frumoasă / Cruce cuprinsă de somn / Dinadins, / Pe care doar îngerii are merita să se răstignească / Pentru păcate făcute / În paradis" (Rugăciune). Oricât de orgolioase ar părea, grațiozitatea imagistică e cu adevărat "feminină" și salvatoare oricât de sentimentală, ceea ce la Ana Blandiana se întâmplă și în proză și chiar în eseuri. "Somnul din somn", în afară de sugestia titulară și a unui eros inculcat, încearcă, pe propria
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
oraș înecat/ purtător de oglinzi și blesteme" (p. 8). Una care, poeticește, poate să convină - visul, fantezia sînt, și ele, forme de înec - dar care e inacceptabilă pentru viață. Iar poezia avangardei este viață, și zbatere pentru ea, este identitate orgolioasă și secretă. Iată firea de poet mărturisită nopții, o noapte care nu seamănă cu nimic, nici cu maiestoasele amurguri romantice, nici cu potopul de temeri și angoase abătut peste modernitate: "Dar cu o voce arsă de emoții i-am spus
Respiro by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7167_a_8492]
-
început în ’14! Toate pretextele! Carne de tun mai întâi apoi ponegriri, pe urmă Poliția! Am vrut să le salvez glota, compatrio- ților! moacele infecte, inimile de căcat, să-i fac să se ferească de Abator... cărțile mele pentru asta. - Orgoliosule! cârcotesc ei. Crapă tu primul! Traducere din franceză de Irina Negrea (Roman în curs de apariție la Editura Paralela 45.)
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
lăsăm în umbră ca pe un mister al lui Moromete - deriziune? batjocură? strigăt de mânie?... Stăm în grâul câmpiei sud-dunărene, cu grâul mustăcios până la șold, verde, aspru și înțepător, stăm în unduirile lui calme ca blana spălată a unui animal orgolios și curat întins la soare... Stăm și ne spovedim în grâu, sub soarele grâului, care este soarele acesta, neîmplinit, soarele de iunie... Tot ce putem mărturisi noi, acum, este ca o trezire odihnită și limpede după o trudă grea și
Femeie născătoare cu maci roșii în păr by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6004_a_7329]
-
viață din gestul gălăgios, ostentativ și incomod. Omul și poetul au iubit deopotrivă scena, tribuna, locul public. Au fost, și unul și altul, victima excesului propriilor calități. Personalitate puternică, omul a îmbrățișat toate cauzele, bune sau rele, cu aceeași pasiune. Orgolios, poetul s-a simțit în permanență chemat să ia atitudine și nu s-a mulțumit niciodată să fie în pas cu veacul: a vrut să schimbe lumea. Un aer maiakovskian îi străbate poezia de tinerețe, plină de declarații enorme: Cântecul
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
deloc exclus ca palpitantele acte de bravură, fapte eroice, circumstanț e de un dramatism extrem să conțină o doză de fanfaronadă sau/și să fie teatralizate în așa fel încât să dea mai bine la montaj. Claude Lanzmann este un orgolios autentic, fascinat și îndrăgostit de grandoarea propriei sale persoane. Nimic nu dă mai exact măsura acestei egolatrii decât candoarea cu care-și exhibă - la fel de sigur de sine, la fel de trufaș - atât virtuțile cât și păcatele. Îl vedem, student, furând cărți de la
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
atribuit de prieteni. Semnătura lui de ziarist și de scriitor este marca înregistrată a unei proze inconfundabile: spirituală, elegantă, sprințară, liberă de orice convenții și nerespectuoasă cu împărțirea literaturii pe genuri, un nesfârșit badinaj în care persoana unui autor prea orgolios pentru a arăta că se ia în serios joacă totdeauna un rol central, iar temele cele mai grave, marile probleme ale vieții, filosofiei, moralei, sunt abordate fără emfază, parcă în treacăt, parcă în glumă. Nimic esențial nu rămâne însă nespus
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
de texte și cronici plastice al căror obiect este propria pictură. Senzația pe care ți-o lasă e deconcertantă, evlaviosul pictor lepădîndu-și smerenia spre a-și contempla cu trufie chipul oglindit în laudele criticilor. E aici ceva dintr-o semețire orgolioasă de rău-augur, nici un artist sigur pe el nepierzîndu-și vremea cu antologarea banalităților prețioase pe care contemporanii le-au spus de-a lungul timpului despre el. În schimb, cine e preocupat cu precădere de ecouri critice, adunîndu-le cu migală într-un
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
bătrîn, la antipodul spumegărilor falacioase. „Pasărea care-și înghite umbra" se ghemuiește în sinele ei adînc, zboruri abolite mallarmean, care nu s-au desprins din crusta care le reține -, arta lui Gorduz se apără de o anume facondă a ascensiunii orgolioase. Ele nu se dau in exemplu, aceste ființe, adunînd în trupul lor, ca rațiune inalterabilă, dimensiunea de gravitate umilă a naturii. Nici o pretenție catehizant didactică nu-i tolerată în demersul sculptorului, și nici inevitabila emfază a etimologiei, derivînd măiastra din
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
Horea Poenar, altfel un critic inteligent, iar la patru decenii, 2008, săpat la partea de bază, a primei echipe, într-un număr de revistă aniversar, jovial, bășcălios. Dicționarul e derutant, cuprinzând nume de universitari merituoși, dar nespecifice revistei, nume supralicitate orgolios, iar oamenii de anvergură europeană ca Papahagi sunt expediați în portrete sumare." - observă Adrian Popescu. Rahan în benzi desenate Sunt unul dintre acei copii care au crescut cu revista PIF, de acolo am învățat franceza într-o primă etapă, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6253_a_7578]
-
ca o îndelungă necredință/ uitată în noi" (15). Și în sfîrșit rețeta adecvată creatorului, rostirea care îndrumă cuvintele „lăsate-n nespusul tîrziu // silabe de frunze / sub cerul căzut / în verde de muguri" (24), spre o sacralitate eretică, ardelenească, apăsată de orgolioasa trudă a inadaptării, „credință vinovată de toamnă" (ibidem). Poezia lui Ștefan Melancu ne oferă un tablou al acelei toamne în care timpul devine un „trofeu al netimpului", eternizat ca un simbol al unei structuri morale. Ștefan Melancu, Elegiile toamnei, Ed.
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
cea care ne așează deasupra lor, mai mult decât nașterea, înaltele funcții, și chiar talentul". Nu-l intuiți aci pe Cioran? Merg mai departe și vă mărturisesc, că mă regăsesc și eu în Maxima lui La Rochefoucauld, chiar dacă sună prea orgolios să găsesc asemănare cu mine. De ce asemănare? Am fost mirat, de exemplu, că la 72 de ani, până să fie aici traduse cărțile mele, e drept, am avut o anumită faimă de la Radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, am fost
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
Bombay locuia în casa fratelui ei. El era proprietar de hoteluri; era plin de staruri de cinema în jur; să ții servitori era ieftin. - E ca și cum ar fi în vacanță tot timpul, a spus Ajita. Dar tata e un om orgolios. N-ar putea niciodată să trăiască pe spinarea altora. Ajita părea convinsă că mama ei are amanți, dar concluziona că se va întoarce dacă circumstanțele aveau să-i mai fie pe plac. Prin urmare, Ajita îl compătimea pe singuraticul ei
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
de apostrofa Lordului Ald... (probabil Stanley de Alderley, unchiul lui Bertrand Russel, trecut la islamism), „turcofil fanatic", care găsește că pentru „mizerabilele astea de pietre" Europa a luat cu îndârjire partea Greciei în fața sultanului. De aici, o demonstrație îndeajuns de orgolioasă, sub surdina erudiției, a rolului de apă vie al culturii în istorie. Lângă eroi învie, de bună seamă, și poeții. Unul dintre ei, și nu cel mai neînsemnat din epocă, așa cum ar lăsa să se înțeleagă modestele funeralii, care pălesc
Fraternitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6308_a_7633]
-
de alt corp, grăbindu-te pe scara rulantă. Cred că ei spun „Schuldigung" în mod reflex și când se lovesc de o piatră. După o săptămână la Berlin, toate aceste descoperiri ți se par semnele civilizației, ale unei libertăți demne, orgolioase și amabile deopotrivă, iar diversitatea de tipuri umane care trăiesc aici, dovada unei maxime toleranțe. Dacă trăiești un an începi să observi că ești lovit pe stradă fiindcă nu te miști mai repede, normal cu „Schuldigung", încep admonestările că asta
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
și stăpînit de emoția ideilor, cînd lucid și scăpărînd de ironia replicilor inspirate; cînd rebel, atins de spiritul de frondă al intelectualului revoltat, cînd împăcat cu soarta și pătruns de convingerea că istoria se face singură, peste capul nostru. Cînd orgolios pînă la lezarea vanității cînd e atins de tăișul celei mai mici maliții, cînd plecat sub umbra unei umilințe de ordin metafizic. Cînd păcătos pînă la demonie, încălcînd norme și sfidînd sensibilități mondene, cînd ascetic și interiorizat, ca sub imperiul
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
Gabriel Dimisianu O importantă carte despre Ion Creangă scrisese în 1938 G. Călinescu, înșelându- setotuși, în finalul ei atât de orgolios, atunci când afirma că lucruri substanțiale, ca artist, despre autorul studiat de el, nu mai pot fi spuse. Ne amintim: „Despre Creangă, ca artist, sunt puține de spus și studiile se pierd în divagații”. La scurtă vreme apăreau totuși marile studii
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
faci în contextul unei istorii, care e și o sinteză, bună sau rea, și în urma unei analize, bună sau rea. Nu din dispreț, dar ca o consecință a experienței, nu sunt câtuși de puțin interesat de aprecieri care se limitează orgolios la a fi opuse alor mele, fără context și fără argumente. Liber e oricine s-o facă, dar trebuie să știe că o face pe barba lui.
De ce nu citesc ce se scrie despre cărțile mele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5377_a_6702]
-
Alchimist” din 1947 (uneori intitulat și „Suprarealistul”). Totodată, pictorul de origine română referindu-se în notițele sale, deseori, la alchimie și proclamând funcția magică a artei (susținea că el nu face „tablouri” pur și simplu, ci „pentacle”, „amulete” etc.). Această orgolioasa așezare a creatorului în poziția de „mediator” al misterelor lumii a fost împărtășită și de romancierul și pictorul Ernesto Sábato.
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
dar care își au propria vibrație emoțională. Produsul de laborator al unui inginer plastician, care aspiră în secret și la rolul de inginer de suflete, are acea perfecțiune a unicatului, a unei frumuseți care provine dintr-un gest care vizează orgolios crearea unei ființe perfecte, androginul. Sigur că noile organe nu reclamă androginia, dar ea se află cerebral, psihologic acolo, unde identitatea veche nu s-a resorbit complet, așa cum noua identitate nu a fost pe deplin asumată. Acolo unde Almodóvar risipește
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
calendar). Tradiții pentru spor și sănătate O veche tradiție, împlinită în ziua praznicului, se referă la icoana care-l înfățișază pe mucenicul martir: creștinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă încasa lor o icoană cu Sfanțul Ștefan, sfințită în această zi. Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]