2,438 matches
-
a sinucigașilor, Începu să se gîndească la amănunte. Pe cît posibil, ar fi vrut să treacă neobservat. Acum, cînd mînia se stinsese În el, regreta că nu băuse ceașca aceea de ceai. Nu voia să ofere lumii spectacolul unei morți oribile, căci sinucigașii sînt Îndeobște desfigurați de moartea lor. Asasinatul e mult mai decent, pentru că asasinii caută să-și ascundă crima, străduindu-se din răsputeri să dea morții o aparență calmă, pașnică, fericită. „Ce simplu ar fi totul dac-aș avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mai auzi el glasul lui Hilfe, apoi parcă un alt glas rosti, cu regret: „Și cînd mă gîndesc c-aș fi putut prinde expresul de 6 și 15!“ Amintirile continuau să se Îmbulzească În mintea lui Rowe, Într-o succesiune oribilă... Odinioară, Biserica Îl Învățase valoarea penitenței, dar penitența nu te ajută decît pe tine Însuți. Avea sentimentul că nici un sacrificiu nu l-ar putea ajuta să-și ispășească vina față de morți. Morții sînt inaccesibili celor vii - fie ei vinovați sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
era blocată de un uriaș camion de depanare. Șoferul striga, atârnând din cabină, la cei doi portari. În remorcă era o berlină Citroën Pallas neagră, cu capota lungă zdrobită într-o coliziune frontală. - Tu ai comandat-o, James, mașina aia oribilă? mă întrebă Renata, ieșind la soare în timp ce eu parcam. - E nevoie pentru filmul cu Taylor - în după-amiaza asta filmăm o secvență cu un accident. - Și-o să conducă ea mașina aia? Fii serios! - Nu, o să conducă altă mașină - asta e pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
intern, extrase din rapoartele de sală operatorie furate de Vaughan în cursul vizitelor sale la spitalul Ashford. Când Vaughan intră în curtea unei benzinării, lumina stacojie a firmelor cu neon de deasupra porticului scăpără peste fotografiile acelea granulate cu răni oribile: sânii adolescentelor deformați de carcasele consolelor de bord, mamoplastiile parțiale ale gospodinelor în vârstă executate de supapele cromate de aerisire ale parbrizului, sfârcuri secționate de siglele de pe bord ale fabricantului; răni la nivelul organelor genitale masculine și feminine cauzate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
încă din primăvara anului 1990, că programul FSN nu conținea ideile opoziției anticomuniste, nu se născuse din regândirea și dezvoltarea ideilor unora Paul Goma, Mihai Botez, Dorin Tudoran, Vlad Georgescu, Doina Cornea, Gabriel Andreescu sau Ana Blandiana, afirmate în condițiile oribilei prigoane antidisidente, ci din „Scrisoarea celor șase”, document semnificativ al direcție gorbacioviste din interiorul comunismului mondial? Încercarea destul de stângace a fostului premier de a-și construi o imposibilă virginitate politică, utilizarea mai mult decât riscantă a cărții șovinismului antimaghiar, îmi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
instantaneu că Takamura existase vreodată. (Mi se pare inutil.) 27 mai-1 iunie 2005 2 MAI Muzica: David Bowie - Wood Jackson Sunt în 2 Mai și am 16 ani. E noapte. Sunt pe plaja de la nudiști, mai precis în dreptul unui bar oribil, parcă născut dintr-un cântec al lui Tom Waits. Luminile emanate de bar sunt galbene, de parcă urina unei fantome s-ar fi răspândit în aer. Din bar se aude muzică: Doors sau Phoenix sau Hendrix sau Dylan, ce contează? Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
aruncat un vânător în fântână! Ajutor! Fata se îngrozi. Era membră în asociația pentru protecția și paza animalelor și mai avusese de-a face cu cazuri nasoale - păsări ținute în colivii, iepuri în cuști -, dar ăsta era de-a dreptul oribil! Un lup aruncat în fântână! Dădu niște telefoane și, în curând, la locul faptei mișunau și se agitau diverși camarazi de-ai ei cu scări, sfori, frânghii. Prin eforturi comune reușiră să-l scoată pe lup din puț. Pe vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Suki ieși din baie hohotind. Shuoke așteptă până auzi ușa de la apartament trântindu-se. Nu mai era sigur că reacționase corect. Nu mai era sigur că era supărat pe Suki. Nu mai era sigur de nimic, simțea doar un gol oribil în stomac - și nu era vorba de foame. - De ce ai futut-o? îl întrebă pe Vincent. - Shuoke, nu știam... nu... - În ochii mei ești ultimul gunoi, zise Shuoke și ieși din baie. Își aprinse o țigară, puse un CD cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
-l facă să se răzgândească, atunci, poate, ar trebui să găsească o metodă s-o scoată la capăt Mma Ramotswe. Dacă Mma Ramotswe ar dispărea din peisaj, problema s-ar rezolva de la sine. Dacă ar putea... Nu, e un gând oribil, în plus, probabil, nu-și poate permite să tocmească un vraci. Îndepărtarea unei persoane costă mult și, oricum, e mult prea riscant. Oamenii vorbesc, iar poliția ar interoga-o și nu-și putea imagina nimic mai groaznic decât închisoarea. Închisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ajutorul să o aburce pe vas, cînd simțise o lovitură puternică În cap, totul se Întunecase În jurul lui, iar cînd Își recăpătase cunoștința se trezise Înlănțuit, alături de un metis aflat În aceeași situație ca și el, dinaintea ființei celei mai oribile și mai Înspăimîntătoare pe care o văzuse vreodată, chiar și În cele mai cumplite coșmaruri ale sale. Orice Încercare de comunicare se dovedise dintru bun Început zadarnică, Însă repeziciunea cu care „monstrul” se Înfuria și teroarea fără margini pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Însemnările de călătorie și experiențele personale ale unui marinar. Mai Încolo, aproape spre final, caligrafia măruntă și Îngrijită făcea loc unui scris mare și grosolan, care contrasta violent cu cel dintîi. Prima propoziție, În spaniolă, dar scrisă cu o ortografie oribilă și greu de interpretat, era, cu toate acestea, semnificativă: „Și ăsta a murit și aici se Încheie povestea lui. A crăpat fiindcă s-a confruntat cu mine, Oberlus, regele Insulei Hood și al apelor sale, cunoscut Înainte drept Iguana...” Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
piele și cu trăsături zdrobite sau toți dinții scoși din gură, un bărbat care ar fi perfect pentru mine. Singura mea iubire adevărată. Făt-Frumosul meu deformat sau mutilat sau bolnav. Al meu „și trăiră nefericiți până la adânci bătrâneți“. Viitorul meu oribil. Restul monstruos al vieții mele. Trântesc ușa biroului și mă-ncui înăuntru cu Brandy Alexander. Pe masă e carnețelul logopedei, și-l înșfac. salvează-mă, scriu, și i-l flutur lui Brandy în față. Scriu: te rog. Sari la mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mama. Tatei îi zice: Știi ce-i felching-ul? Asta-i prea mult. Shane e mort, dar e în centrul atenției mai mult ca niciodată. Părinții mei se întreabă de ce nu vin niciodată acasă, și ăsta-i motivul. Toată discuția asta oribilă și dezgustătoare despre sex la cina de Ziua Recunoștinței, asta nu pot să suport. E doar Shane încoace, Shane încolo. E trist, dar ce i s-a întâmplat lui Shane nu-i din vina mea. Știu că toți mă consideră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
etaj. Mai sunt încă zece dormitoare și câteva băi, și eu trec dintr-o cameră în alta. Prosoapele ard. Infernul băii! Chanel No 5, arde. Picturi în ulei cu cai de cursă și fazani morți ard. Ard falsele covoarele orientale. Oribilele aranjamente florale ale lui Evie sunt deja mici infernuri în mijlocul meselor. Foarte simpatic! Păpușa Katty Kathy a lui Evie se topește, apoi arde. Colecția de animale mari de pluș de la bâlci - Cootie, Poochie, Pam-Pam, Mr. Bunnits, Choochie, Poo Poo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ale poliției, cu elegante accesorii negre, gaz lacrimogen și arme semiautomate, dau fuga înăuntru, trecând pe lângă portarul cu galoane care ține ușa deschisă. Surorile Rhea fug după noi, fluturând din mâini și trimițându-ne bezele și comportându-se ca niște oribile domnișoare de onoare până când se împiedică, gâfâind, în stradă, cu tocurile cui duse dracului. Pe cer se vede luna. Clădirile de birouri sunt aliniate ca într-un canion de-o parte și de alta a străzii. Manus e tot în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Glamour, instantaneu de pe-o altă planetă în anii ’50, Brandy își trage o eșarfă Hermès peste părul roșcat și-o leagă sub bărbie. Eu nu mă văd decât pe mine reflectată în ochelarii Ray-Ban ai lui Brandy, mititică și oribilă. Încă încordată și debusolată de aerul rece al nopții în jurul parbrizului. Cu capotul de baie încă târât pe asfalt, prins în portieră. Fața mea, dacă-mi atingi fața spulberată, o uriașă cicatrice, ai jura că atingi bucăți de coajă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de surorile Rhea. N-a fost. A fost doar cea mai mare greșeală pe care puteam s-o fac. Cea mai mare provocare pe care mi-o puteam oferi. Brandy rupe tocul singurului pantof întreg, lăsându-și picioarele în două oribile încălțări joase. Zice: — Trebuie să sari în dezastru cu ambele picioare. Aruncă tocurile rupte în coșul de gunoi din baie. Nu sunt hetero și nu sunt homo, zice ea. Nu sunt bisexual. Vreau să scap de etichetări. Nu vreau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
votiv. Plină de interacțiuni între șampanie și Percodan, Brandy se uită la mine. Și eu sunt uimită că n-am observat dinainte că Evie a fost bărbat. Un mare blond, exact cum e acum, dar, știți, cu un scrot din-acela oribil și zbârcit. Ellis se ascunde de Evie, încercând să-l observe pe noul ei soț, ca și când ar fi un alt punct din C.V.-ul lui de agent special independent din cadrul echipei operative de Moravuri. Ellis, după cum arată povestea asta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de-a dreptul că banditul fotogenic duhnea a usturoi de la zece pași, "usturoiul fiind secretul vitalității marelui stăpîn al bălților". Mai scriau gazetele și despre alte întîmplări asemănătoare, ca jefuirea automobilelor ori a căruțelor de negustori prin Moldova, despre crime oribile pentru pămînt în Banat, despre escrocherii financiare ori furturi răsunătoare din depozitele armatei, dar toate acestea erau palide, prea palide și trimise undeva în zona de umbră a gazetelor. În rîndul întîi, în miezul fierbinte era Cocoș, iar în jurul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
expun. Dar cine ar fi putut fi interlocutorul său? Și atunci am fost străfulgerat de un gând: Machiavelli! Montesquieu ar fi reprezentat spiritul legilor, iar Machiavelli, care ar fi fost Napoleon al III‑lea, i‑ar fi expus politica sa oribilă“. Dialog În infern Între Montesquieu și Machiavelli va junge În Franța cu o șaretă, sub o claie de fân (un țăran contrabandist fusese Încredințat că În cutia de carton dosea tutun de contrabandă), ca pe filiera celor care disprețuiau tirania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a sfârși cu viața unui asemenea monstru. Tapú Tetuanúi îl cerceta cu atenție. I se păru creatură cea mai hidoasa pe care ii fusese dat s-o vadă vreodată, nu doar datorită mărimii și forței sale, ci mai ales din cauza oribilelor tatuaje care îi acopereau fiecare centimetru al corpului, de la frunte până la călcâie. Nimic din aceste tatuaje nu-i amintea de frumoasele desene pe care băiatul le admira atât de mult la adulții de pe insulă lui sau chiar la cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Pitó îl privi în ochi și îl întreba, neîncrezător: — Sigur nu-s scorneli? —Scorneli? se lamenta el. A fost cât pe ce să mă căsăpească. E o bestie uriașă, plină de tatuaje. —Tatuaje? se interesa scufundatorul. Ce fel de tatuaje? —Oribile! Ceva ce n-am mai văzut în viața mea. Și avea capul râs, cu excepția a două mese, care-i porneau de la ceafa. L-am lăsat în râpă. — O fi plecat cu ceilalți. — Imposibil. Era inconștient. — Și ce căuta atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Cerc. Asta e clar, remarcă Tapú Tetuanúi. Nimeni n-a auzit vreodata vorbindu-se despre așa ceva... Făcu o scurtă pauză și se aplecă asupra chipului prizonierului. Mă întreb dacă lumea e așa de mare încât să adăpostească rase atât de oribile. Din câte văd eu, lumea e foarte mare, concluziona Vetéa Pitó, cu siguranta celui care are dovada în fața ochilor. Miti Matái povestește că i-a trebuit aproape un an că să se întoarcă din marea în care se solidifica apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cei mai în vârstă se străduiau să curețe noroiul care-i acoperea trupul, pentru a încerca să descopere, în încâlceala tatuajelor, vreun indiciu cu privire la locul său de obârșie. Cineva aduse niște apă, pe care i-o aruncară pe față, iar oribilul barbar mișcă din cap, deschise ochii, se uită în jur și își arată încă o dată dinții ascuțiți și gălbui, cu un mârâit care nu pe puțini îi făcu să se dea cu un pas înapoi, temându-se de o mușcătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
despre locul de origine al acestui popor de sălbatici. Atât Miti Matái, cât și Roonuí-Roonuí și cei mai înțelepți bătrâni din insula își petreceau cea mai mare parte a zilei analizând, în cele mai mici detalii, fiecare dintre acele desene oribile, scop pentru care îl așezaseră pe proprietarul lor în mijlocul marelui Marae, care încă nu fusese reparat, cu mâinile legate de o bârnă și cu picioarele de doi bolovăni, astfel încât să se poată apropia oricât de mult de el și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]