464 matches
-
e frică mamei dumitale. Și ea avea părul roșu, mi-a spus doamna Segal." " Da, e adevărat, dar spre deosebire de mama, eu nu cred în fantome. Lucrez într-un spital, știu din ce e făcut omul și ce devine după ce dă ortul popii." "Pari dezabuzată..." "Eu? Câtuși de puțin, îmi iubesc meseria. După mine, nu există nimic în afară de trup și eu fac efortul, pe măsura posibilităților mele, să-i alin suferințele. Soțul meu era chirurg, și credincios. Deschizi în fiecare zi un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
stupid, străduindu-se să înțeleagă textul rugăciunii șoptit de mama. Dar nu pricepea nimic. Pesemne că efortul depus de minusculul său creier de batracian tembel pentru deslușirea textului a fost atât de intens, încât era cât pe ce să dea ortul popii, cauza fiind o pustiitoare comoție cerebrală. Mama, în ciuda faptului că trecuse la ortodoxism, de-a lungul întregii sale vieți, până la moarte, s-a rugat Celui de Sus în limba poloneză, iar sfânta cruce o făcea și acum precum creștinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte frumoase.” Cel pe anul 1825 poartă titlul „Carte de mână împreună cu calendariul” Cu întreruperi, între 1839-1850, calendariul se tipărește la București. Calendariu... editat de Consistoriul arhiepiscopia ort. orient. al Bucovinei. Apare la Cernăuți în anul 1896. * Calendar de casă 1811 Calendar de casă apare în 1811, ca cel dintâi calendar românesc din Bucovina și este realizat de V. Țântilă sau V. Schintilă, după C. Morariu, un bucovinean
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ai cu inima ta ? Atunci o să fii sus, în Rai, cu taică-tu, amintindu-ți și râzând de toate astea. Ai văzut ce grijă a avut de noi, să ajungem sănătoși ? Ai uitat ce a pățit Victoraș, că a dat ortul de frig ? Taică-tu a fost lângă noi tot timpul și ne-a ascultat atent bătăile inimi- lor, să nu încetinească. Ajunși acasă, în loc să se odihnească după drum și să-și reia cum puteau viața, Virginia și cei doi copii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îngroapă”, „trage la fund” echipa. Nu are deloc comportamentul unui veritabil căpitan de trupă. Îi traduc lui Andrei Bodiu, ca un argument în plus la ceea ce spunem noi, eu și Vitalie, opinia destul de critică despre Hagi a comentatorului rus de la ORT, care afirmă că „Hagi funcționează pe teren doar 10-15 minute, în rest, devine o povară pentru coechipieri”. Și Bogdan Stelea a avut o prestație destul de slabă - nu a „salvat” nimic. Mai ales m-a enervat figura sa impenetrabilă, de dement
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
public. Ritualul întâmpinării, cu pancarte, buchete de flori, orchestră și copii care agită baloane, aduce tare mult cu reprezentația sovietică de la Kaliningrad (seara, când vorbesc la telefon cu Chișinăul, mi se spune că am fost văzuți într-un reportaj la ORT). Dar nu i te poți sustrage. Între garnitura din care am coborât și coloana compactă de oameni exuberanți, se formează un culoar îngust, prin care trecem cu destulă caznă. Privești în jur, înțelegi că ți se cere să-ți pui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în frâu. La fluieratul discret al Moscovei, Garda l-a lăsat să pice pe asfalt, ca să-i reușească ei o aterizare pe moale, grație Feseneului iliesco-românesc. Acum, taie și spânzură în economie, falimentează fraudulos cu Banca Internațională a religiilor, dă ortul Necuratului cu rezidentul Vasile Văcariu, papă conturile nea Nicului din băncile helvete, viitor de aur țerii pregătind. Tragi-comedia continuă. Noutatea ar fi că o putem analiza și-n scris: ceea ce nu prea ne îngăduim în Epoca Daurită. De ce crezi că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
menționat în raportul protoiereului I. Cogean din 2 iulie 1879, aparține deja epocii moderne. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
è guasto: pur și va del continuo rassettando. Dell'orto și sagle în sul monte Janicolo, dove și può andare per viottoli e vigne a solazo, sanza esser veduto da nessuno; e în questo luogo, secondo li antiqui, erono li orți di Nerone, di che și vedono le vestigie. În questa chasa sto con nove servidori, e oltre a questi îl Brancaccio, un cappellano e uno scriptore, e sette chavalli, e spendo tutto îl salario ho largamente. Nel principio ci venni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a numit ipoteze politice tradiționale (tradițional political assumptions). Din punct de verdere metodologic acest demers a comportat însă noi riscuri Modul de abordare a problemei a fost găsit de Gilbert odată cu articolul său din 1949, intitulat Bernardo Rucellai e gli Orți Oricellari. Gilbert a afirmat că ideile gânditorilor individuali precum Machiavelli și Guicciardini "nu au fost totuși fenomene izolate deoarece au dezvoltat conceptele istorice și politice care au format moștenirea comună a unui întreg grup de autori florentini". Întrucât de atunci
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
motiv Bouwsma l-a prezentat pe fratele Paolo Sarpi că pe un reprezentant al ideilor promovate de Erasmus din Roterdam chiar dacă o parte din istoriografia în domeniu, apărută ulterior, a criticat această apropiere. 18 F. Gilbert, "Bernardo Rucellai and the Orți Oricellari: a study on the origin of modern political thought", în Idem, History, pp. 215-246: 217, 245 (în traducere din limba italiană: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 7-58, și în special pp. 10, 56). 19 Gilbert, Machiavelli and
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acestea, în spitalul său sunt internați mai mulți pacienți liberali, care se fac bine, în timp ce pacienții liberali din primul spital mor pe capete. În oraș, nimeni nu știe ce politică se face acolo, Sus. Putem spune că oamenii nu dau ortul popii din punct de vedere politic, ci după cum vrea Dumnezeu. Iar dacă se vindecă, e tot din voia Lui. Ministrul liberal însă nu vede lucrurile astfel și suplimentează fondurile tot la spitalul directorului liberal. Fiind mai mulți bani, e normal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ridicării unui internat pentru elevii români din jurul Rădăuțiului, care ar fi dorit să urmeze cursurile cunoscutei instituții rădăuțene. Internatul și-a deschis porțile în anul 1905, având 30 de elevi înscriși și a purtat numele de Internatul de Băieți Români Ort. Or. din Rădăuți. Primul director al internatului a fost dr. Ipolit Tarnavschi, remarcabil membru al comitetului Filialei Rădăuți a Societății „Școala Română”. Acest lucru se întâmpla în anul în care, Karoline și Natalie Brichze, înființau Privat Mädchen Lyzeum in Radautz
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
sau cumpărat de parohierii iubitori de binefaceri: Ion M. Șari, Ion M. Scorobeț, Ana Gh. Rășinărean și Rafira T. Folea născ. Oana și sa dăruit Sf Biserici din Streza Cârțișoara cu data de 1 aprilie 1897. Pavel Monea paroh gr. ort. Ioan M. Șari» 12. Orologiu - 1896 - 355 file. a. »Spre memorie, această carte Orologiu (Ceaslovul bogat) sau procurat prin stăruința parohului Pavel Monea în 1912 care însuși în persoană a fost la București și compunând o rugare bine motivată către
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Liberă de ceea ce mi se întâmplase. Plutonierul Petre m-a asigurat atunci că a făcut-o din ordinul comandantului Jilavei, colonelul Feciar, și al comandantului Vasile Gheorghe, că, dacă i se dă ordin, mă calcă în picioare până voi da ortul popii. De altfel, plutonierul Petre, cu alți gardieni (Sabău, Amariuței, Ocnașu etc.) au făcut parte din acel celebru decor de aur de la Jilava, specializat în torturarea deținuților (și chiar omorârea lor) până la decretul din 1977, când torturile și bătăile și-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ajungă oamenii de aici dincolo. Altfel ce rost ar fi avut Zidul? Așa că trebuie să existe undeva și o ieșire. — S-ar putea să ai dreptate. — O găsesc eu și fugim împreună de-aici. N-am deloc chef să dăm ortul popii în văgăuna asta mizerabilă. Umbra tăcu apoi și scormoni iar pământul. — Repet ce ți-am mai spus și la început: orașul ăsta nu e normal. Absolut deloc, sublinie ea. La fel cred și acum. Chiar mai mult decât oricând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vol. IV, p. 316), dispoziție față de care Gh. Ghibănescu comentează: „Enumerarea scutirilor pentru preotul și diaconul de la mănăstirea Mesteacăn arată căte dări plăteau preoții către domnie și către vlădici". Dăjdiile erau de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau preuțești, afară de colaci, care erau ale slujbei lui"... Despre starea preoțimii aflăm
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la leoașii și la gălbănașii și la tălerașii, și la ortașii și la dajniciii călărășești, care umblă pentru slujbele Domnului la ținutul Fălciului ca să lase în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de orți și de dajdie călărășească și de alte dări și angării de toate câte vor fi pe la alți mișei ai Domnului, „pre cești călărași și oameni cari au fugit în Țara Turcească și acum au venit de s-au așezat la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor așeza la cea Siliște, ce mai sus scriem de la Domnia mea vor avea Slobozia (libertatea) într-un an și vor fi în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de galbeni și de orți și de ilisu și de sulgiu și de untu și de bezmen de ceară și de ialovițe de siliște și de braniște și de care de jold și de bire și de șeici și de toate dările și angăriile câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]