30,776 matches
-
1995, pp.105-106. 34 Jean-Claude Larchet, op. cit., p 482. 35 Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, III, trad., note și indici de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 2, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 494. 36 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 114. 37 Prof V.V. Zenkovski, Convorbiri cu tinerii despre sexualitate, trad. Pr. Stelian Iliescu, Pr. Paraschiv Anghelescu, Pr. Dimitrie Balaur, cu un studiu de antropologie creștină, Edit. Bizantină
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Dumnezeu oamenilor, dar ele nu trebuiesc căutate, ci lăsate să vină în mod firesc, în timpul conviețuirii binecuvântate de către Biserică, a celor doi soți, care sunt de altfel imaginea unirii între Hristos și suflet, între Hristos și Biserică 55. În Biserica Ortodoxă, împreunarea trupească dintre bărbat și femeie e, cu totul, parte integrantă, a Tainei Căsătoriei: Dă-le lor [...] bună înțelegere sufletească și trupească — se roagă lui Dumnezeu, preotul, chiar în timpul săvârșirii Sfintei Taine. Unirea trupească o pecetluiește pe cea sufletească pentru
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Iar pe desfrânați îi va judeca Dumnezeu (Evrei 13, 4). Cuvintele Apostolului subliniază sfințenia absolută a căsătoriei, în care afirmă că patul — în termeni simbolici fiind chiar unirea trupească — e nespurcat, fără pată și cast, în sine. După învățătura Bisericii Ortodoxe, unirea trupească dintre bărbat și femeie face parte în mod firesc din Taina Sfântă. Nici pe departe nu este, așa cum unii în mod ipocrit au putut să gândească, partea rușinoasă a căsătoriei!56. Contactul sexual este prea frumos ca să-1
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, în Filocalia..., vol. II, p. 92. 83 Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. XXVII, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. X, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 151. 84 Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. XXIX, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, p. 246. 85 Sf. Marcu Ascetul, Epistola către
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 150. 99 Sfântul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei, Tâlcuire Ia Evanghelia cea de la Luca, Transcris din chirilică, cules, corectat, stilizat și adaptat la limbajul nostru literar, de diaconul Gheorghe Băbuț, în colecția „Ortodoxia Românească", Edit. Pelerinul Român, Oradea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Tâlcuire Ia Evanghelia cea de la Luca, Transcris din chirilică, cules, corectat, stilizat și adaptat la limbajul nostru literar, de diaconul Gheorghe Băbuț, în colecția „Ortodoxia Românească", Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1999, p. 176. 100 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu traducerea românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur despre educația copiilor, Edit. Deisis, Sibiu, p. 102. 12 Apoi, pipăitul este simțul cel mai primitiv cel mai periculos 101, necesitând o pază duhovnicească mai mare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1986, p. 579. 108 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p. 244. 109 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 145. 110 Sf. Ioan Scărarul, Scara..., p. 223. 111 Ibidem, p. 224. 112 Ibidem, p. 222. 113 Ibidem, p.226. 114 Preot Ioan
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
122 T. Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului creștin, I Manual Sistematic, traducere și prezentare: diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Deisis, 1997, p. 277. 123 Prof. V. V. Zenkovski, op. cit., p. 69. 124 Sf. Teodor Studitul, Cuvinte duhovnicești, col. Izvoare duhovnicești, Edit. Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1994, p. 164. 14 votul castității 125. Desfrânarea se poate săvârși după rânduiala firească, când se face în afară de căsătorie, sau împotriva ordinii naturale, acest păcat fiind așezat între păcatele strigătoare la cer. După Sfântul Ioan Casian, formele desfrânării
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ibidem. 136 Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1994, p. 188. 137 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 139. 138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXII, p. 233. 140 Prof. Ion Lazăr, op. cit, p. 36
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cit, p. 72. 146 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, București, 1989, p. 263. 149 Ibidem, p. 259. 150 Sf. Grigorie de Nyssa, Viața lui Moise..., p. 52. 17 Când ne referim la felurile acestei patimi, putem spune că există o desfrânare sau curvie sufletească, interioară, care se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
60. 152 Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 489. 153 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 53, în Filocalia..., vol. II, p. 96. 154 Evagrie Ponticul, Tratatul practic, traducere Cristian Bădiliță, Edit. Polirom, Iași, 2003, p. 94. 18 căsătoriei, cele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
p. 270. 165 Sf. Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XIV, 3-5, traducere, note si indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 1, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 119. 166 Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 101. 167 Sf. Clement Romanul, op. cit., p. 119. 168 Sf. Vasile cel Mare, Despre a nu ne lipsi de cele lumești, omilia XXI, traducere Pr. Prof. Dumitru Fecioru, în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sf. Vasile cel Mare, Despre a nu ne lipsi de cele lumești, omilia XXI, traducere Pr. Prof. Dumitru Fecioru, în volumul Scrieri. Partea întâi, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 553. 169 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p.144. 170 Ibidem, p. 77. 20 Ioan Gură de Aur arată cum această patimă rătăcește mintea omului, îi întunecă, îi tulbură, îi răvășește și îi chinuie sufletul: După cum tâlharii
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, V, XII, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, Prefață, studiu introductiv și note de profesor - Nicolae Chițescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 57, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1990, p. p. 386. 175 Ibidem. 176 Olivier Clément, op. cit., p. 70. 177 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 21 animalice. Sfântul Ioan Gură de Aur, tot așa, învață că prin curvie întregul trup se face spurcat - ca și cum
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
patimă că întoarcerea la normalitate este posibilă doar în sânul comunității ecleziale. De aceea, fiecare credincios are o mare responsabilitate față de comportamentul semenului său, ajutându-l să se îndrepte pe calea pocăinței și a virtuților creștine. 213 Ierodiacon Cleopa, Creștinul ortodox în lumea televizorului și internetului, Edit. Panaghia, Sfânta Mănăstire Rarău, p. 105.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
la Kremlin îmi produsese o reacție de refuz, de repulsie, ca înaintea unei scamatorii, îmbrobodind nepermis de mult Natura. Contrar țărăncii siberiene în târlici, de lângă mine, de care am mai scris, cum ședeam la rând, și care bătea mătănii grele, ortodoxe, până la pământ, înaintea mumiei de sub sticlă, până ce ofițerii respectivi cu paza interveniră... Cu Napoleon, fusese altceva. La mijloc era fraza lui Tolstoi, rostită în 1857, la Paris, când ajunsese întâia oară în fața mormântului imperial: "Oribilă, zeificarea acestui scelerat!" Precum și celelalte
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
depășite de realitate și bântuite de un stihinic exces de zel, lucrând de capul lor, cum vrea să ne convingă dl. Măgureanu. l Când am trecut, atât de repede, peste mai bine de jumătatea Sfântului și Marelui Post al Paștelui ortodox? Lumea se spovedește, se purifică, se roagă și se cuminecă. Fiecare se coboară cât mai adânc în sinele păcătos, se mărturisește, printr-un efort enorm de sinceritate. Parcă n-ai mai citi ziare, nici nu te-ai mai uita la
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
priiatnicului tău; în 1688: "Să nu mărturisești strâmb pre minciuni asupra vecinului tău mărturie mencinoasă!"; în 1795: "Să nu mărturisești strâmb asupra vecinului tău mărturie mincinoasă!", ceea ce astăzi (iau textul dintr-o obișnuită carte de rugăciuni și învățături de credință ortodoxă tipărită în 1984 cu binecuvântarea Prea Sfințitului Epifanie, Episcopul Buzăului) se citește astfel: "Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău". l Invitații Martei Petreu sunt nume importante cu o cultură impresionantă în domeniu și cu har și grijă în
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
aduce-o e că misticismul nu mi s-a părut "oblic" (adică indirect). E tratat prin intermediul metaforelor, firește, dar e totodată foarte explicit, permează până și compoziția cadrelor. Totuși, din punctul de vedere al cinematografiei, filmul nu se poate numi ortodox. Procedeele tradiționale se îmbină cu cele inventive, destul de rare în vremea în care filma regizorul. Panoramează des (camera se mișcă orizontal, de obicei de la stânga la dreapta), folosește unghiurile înalte (o aluzie la un Creator care stă și privește cu
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
Cristian Măgura În colecția "Biblioteca Ortodoxă" a editurii clujene Eikon a apărut anul trecut o antologie de Fabian Anton, Ortodoxia/Mihai Eminescu. Cuvântul înainte, Eminescu și teologia, este semnat de Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. "Lucrările din această colecție se doresc a fi un îndemn
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
Iași" și vreo două în "Romƒnia liberă". Problematica religioasă este cvasiprezentă, dar asta contează mai puțin de vreme ce secondează constant chestiuni considerate de prim plan. Este adevărat că scrie despre importanța cărților religioase românești, despre rolul pe care-l joacă Biserica Ortodoxă în destinul națiunii, despre icoane ori despre înființarea unei mitropolii romano-catolice la București. Însă nucleul care generează toate reacțiile gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru conservarea limbii în trecut -, naționalismul derapant
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
ortodoxia este văzută ca o axă identitară profundă a națiunii, iar catolicismul, cât timp rămâne inofensiv și marginal, este primit cu toleranță, ca o gazdă bună (este subliniat în acest mod faptul că străin poate fi oricine dacă nu este ortodox). În această ultimă privință, importantă este dimensiunea politică pe care Eminescu o colportează cu sârguință: "Descoperim cititorilor noștri că îndărătul înființării mitropoliei catolice este mâna politicei orientale a Austriei..." Cât despre icoane, poetul le abordează strict sub aspectul realizărilor artistice
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
ministrul Culturii ar fi un simplu doctrinar al despărțirii democrației de comunism, asta nu l-ar scuti, ca reprezentant al democrației, să respecte produsele culturale ale comunismului. Însă dl Răzvan Theodorescu vrea, și nu știu de ce, să facă din Biserica Ortodoxă instituția prin care democrația își ia revanșa asupra regimului comunist. O revanșă prin care noua noastră democrație se poate spăla liniștită pe mîini de trecutul ei neconvenabil. Din păcate, această așa-zisă revanșă nu cred că ajută Bisericii Ortodoxe să
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]