567 matches
-
scindată în urma acceptării de către Mitropolia Ardealului a trecerii formale la catolicism. Unirea cu Roma a însemnat însă dezbinarea unirii spirituale a românilor, fapt care, în interbelic, trece ca o apostazie nu doar doctrinară, ci și națională (în condițiile în care ortodoxismul este o condiție necesară a românismului). Ținând cont de faptul că unirea cu Roma a bisericii ardelene, decisă la 1698 și finalizată la 1700, a deschis calea către cristalizarea conștiinței naționale românești, aceasta a fost privită în decursul timpului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismului în perioada interbelică. Spiritualitatea. Dualitatea discursivă în care se exprimă consensul naționalist interbelic se manifestă și în privința spiritualității românești. Aripa fanatismului naționalistic, după cum o arată și citatele de mai sus extrase din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manifestă și în privința spiritualității românești. Aripa fanatismului naționalistic, după cum o arată și citatele de mai sus extrase din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în scrierile lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de dragoste, laolaltă cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a fost luat ca referință. De asemenea, dacă Heliade Rădulescu, susținând că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit" (1861, p. 46), se referea la Constantinopol ca sursă a ortodoxismului, odată cu Roller, aceeași formulă clasică Ex oriente lux are ca referent Kievul, iar mai apoi Moscova. Slavii, odată stabilizați teritorial și organizați statal, devin un factor de progres istoric, o forță motrice a progresului, lovind în "orânduirea sclavagistă a imperiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-și interesele materiale cu ceilalți latifundiari moșierimea. Misiunea spirituală a bisericii este astfel relegată înapoia rolului social și al interesului său material, determinate de poziția bisericii în categoria exploatatorilor poporului. Pe de altă parte, faptul că aria de răspândire a ortodoxismului se suprapunea aproape perfect peste lagărul socialist, alături de anti-catolicismul ortodoxiei, au contribuit la tratarea sa ca un element care istoricește s-a opus influențelor occidentale. Orientarea anticreștină a noii istoriografii sovietice își vădește direcția în demolarea marilor mituri spirituale create
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în forma sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc surprinzătoare, ținând cont de rădăcinile interbelice ale acestor afinități doctrinare, elocvent exprimate de relația cordială stabilită între Legionarism și ortodoxism. Atracția înspre extrema dreaptă manifestată de BOR în postcomunism apare astfel ca fiind un avatar al anilor treizeici. Axa ideologică centrală a viziunii instituționale a BOR rezidă, desigur, în naționalismul etnic ortodoxist. Ideile forță ale "naționalismului ortodox" pot fi reduse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci de ani, cu rolul de depozitară a tradiției și spiritualității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate avea la adresa identității naționale. Totuși, chiar dacă prin interzicerea manualului Sigma facțiunea conservator-reacționară, exponentă a ortodoxismului istoriografic în spiritul naționalismului etnic, a repurtat o victorie simbolică, discursul despre trecut emis de literatura didactică nu a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sinodul cel sfânt; omul sărac din popor are numai lipsa, mizeria și răzbunarea sa, cari nu-l pot duce în ceri". De aci se vede ce ură domnește și în contra Sfântului Sinod, care iarăși voiește să aducă cu forța la ortodoxism pe toate celelalte secte. Nihilismul se recrutează tocmai din aceste secte și deci ministrul panslavist și-a pus în gând să grupeze în jurul monarhului pe credincioșii religiunii de stat, cari formează majoritatea țării. El le promite marea cu sarea, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor str]veche) sau nesionist. Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider] a fi interpretarea normativ] a iudaismului. Multe dintre abord]rile prezentate se pot combina (de exemplu, sub forma sionismului religios). Astfel, este evident c] nu se poate ajunge la o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Riboldi cu însemnări despre viața universitară din Italia. Cel mai activ colaborator e Șerban Cioculescu. El va semna comentariile Congresul federației oltene, va scrie despre Friedrich Nietzsche, Anatole France ș.a., purtând și câteva polemici cu E. Lovinescu ori cu „pseudodoctrinarii” ortodoxismului de la „Gândirea”. Tot Cioculescu va deschide aici o rubrică de cronică literară. Alți colaboratori: Paul Sterian, N. N. Matheescu, Toma Vlădescu, Mircea Vornicu. M. Pp.
VIAŢA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290542_a_291871]
-
otravă și moarte sufletească”, cum afirma mitropolitul - este Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645, se pare la Mănăstirea Dealu. Scrierea oferă o argumentație logică și documentată, bazată pe citate biblice, în apărarea ideilor dogmatice ale ortodoxismului, infirmând principiile protestante. Răspunsul..., cea mai importantă lucrare originală de polemică religioasă din literatura română veche, cunoscută, de altfel, de Samuil Micu și Gh. Șincai, rămâne și o pledoarie pentru unitatea spirituală și de credință a românilor. Întreaga activitate culturală
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
sensul afirmării unor solidarități comune cu frâncii, pe linia unor afinități religioase. Frâncii catolici par să fie plasați pe aceeași treaptă cu turcii păgâni și din punctul de vedere al alterității religioase, fiind percepuți În egală măsură ca străini În raport cu ortodoxismul autohton. Numai așa se explică absența unei implicări, la nivel de simbol și atitudine, În conflictul dintre cei doi. Îndemnul adresat voinicului la plecare - D-acolo să ia O cealma de turc Și-o mână de frânc Și-o foaie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Paschalis Kitromilides, nu o "uniformitate diacronică"15 ci o sumă de specificități legate, subteran sau manifest, prin niște universalii. Peste fondul de veche romanitate s-au suprapus straturi succesive și alogene, la agregarea cărora un rol decisiv 1-a avut ortodoxismul precum și aluviunile orientale, în speță otomane. Consecința e, notează Alexandru Duțu, "filosofia lui "ca și cum" care s-a perpetuat până azi și ea este cea care conferă balcanicului o mare libertate interioară, îmbinată cu o mare capacitate de a pune frână
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub, în ansamblul ei, pertinentă, este redevabilă unor poncife care trebuie demontate: în primul rând, "ortodoxismul ca formă interbelică a vechiului tradiționalism" este un concept total inoperabil pentru simplul motiv că dezbaterea din perioada interbelică se purta asupra relației dintre Ortodoxie și națiune; în al doilea rând, a discuta despre o diacronie ortodoxă în termenii: în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
săi de marcă (Mircea Vulcănescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian Mateescu) erau preocupați de problematica identității religioase românești, a specificității naționale, a Predaniei ca măsură de revitalizare a ethosului românesc. De aceea, nu se poate echivala nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spațiul carpato dunărean, răvășit de valurile migratoare, jefuit de imperiile învecinate - turc, rus, austro-ungar, a însemnat după exprimarea istoricului Gh. Brătianu „o enigmă și un miracol”. Fără îndoială religia ortodoxă a fost elementul esențial al acestei uimitoare rezistențe dar tot ortodoxismul a delimitat și locul românilor pe continent. Elementul cultural creștin a fost mai trainic decât cel rasial sau geografic și afilierea unor români la Roma catolică a modernizat mijloacele rezistenței culturale și etnice mai întâi prin Școala Ardeleană, consecință imediată
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Țara Românească la Alba Iulia de către Atanasie Anghel a fost mutată după 1700 la Blaj, În slujba Bisericii unite. De aceea, pentru bisericile ortodoxe ardelene, s-au procurat cărți bisericești - pe bani sau donații - din Țara Românească. Protejând ortodoxismul transilvănean, prin toate mijloacele, Constantin Brâncoveanu a ridicat pe culmi fără precedent legăturile culturale cu acest pământ românesc. Referitor la Învățământ, școlile de slovenie de pe lângă unele mânăstiri și biserici, cum a fost cea de pe lângă Mânăstirea Sfântul Gheorghe Vechi (din 1556
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
orice caz, de acest gen de tracism nu putem decât să ne despărțim. Urgent, definitiv și cu toată hotărârea. Cu tracii lui... Herodot și cu ambasadorii lor actuali ne putem totuși, destul de ușor, împăca. Dar cu o anume interpretare a ortodoxismului (fundamentalist, de tip Nichifor Crainic sau Nae Ionescu etc.) este ceva mai complicat. și în acest caz, istoria trebuie dezideologizată, deloc sau cât mai puțin manipulată propagandistic. Nu se poate nega imensul rol istoric și cultural al creștinismului la români
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa, este suficientă pentru a ne convinge de acest fapt. Rezistențele slavofile sunt și ele enorme. Este Soljenițîn, să spunem, un european? Identitatea culturală unică este refuzată. Iar când la această respingere se adaugă și motivări de ordin religios (catolicism/ortodoxism), putem fi siguri că activismul european va întâlni în continuare mari și greu de depășit obstacole. Cel puțin pentru viitorul previzibil. Orice iluzie trebuie îndepărtată. problema se complică și mai mult prin chiar natura ideilor europene. Ele sunt fundamental active
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]