312 matches
-
II-a) apare doar „Malaysia”. La fel, în "Mic dicționar enciclopedic" (coord. Mircea Mâciu ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1986, ed. a III-a), această țară este denumită "Malaysia". Există, în schimb, „Arhipelagul Malaez”. În 2005, noul "Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" ("DOOM", ediția a II-a, 2005) a impus drept unică formă corectă a denumirii acestei țări, în limba română: „"Malaysia"”. Conducătorul Suprem al statului Malaezia este Maiestatea Sa Tuanku Mizan Zainal Abidin ibni Sultan Mahmud
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
1964 s-a consfințit, practic, reincluderea literei "â" în alfabetul modern al limbii române, folosită însă exclusiv pentru notarea cuvintelor având rădăcina "român", precum și a numelor proprii, în funcție de dorința purtătorilor lor. În 1982 s-a consfințit prin publicarea "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM)", includerea literelor "q, w, y". Astfel, alfabetul modern al limbii române a ajuns să aibă 31 de litere. În continuare, însă, literele q, w și y își păstrează caracterul de litere „aparte”, fiind folosite
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
cu litere latine: [îndreptar] / Vlad Pohilă, Vitalia Vangheli-Pavlicenco. - Chișinău: Lumina, 1989. - 40 p. - (Text intercalate, cu litere rusești și litere latine). Pohilă, Vlad. Și totuși, limba română: (articole, eseuri, prefețe, recenzii)/ Vlad Pohilă. -- Chișinău: Prometeu, 2008. -- 496 p. Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române / Academia de Științe a R.S.S. Moldova; Ministerul științei și învățământului al R.S.S. Moldova / colectiv de autori, inclusiv Vl. Pohilă. - Chișinău: Lumina, 1990. - 208 p. Buczkowski, Leopold. Torentul negru: roman / Leopold Buczkovski / trad. din polonă
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
apropiată de graiul moldovenesc popular decât de standardul literar folosit de cele două țări România și Moldova. Principala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea literelor â și î) a fost abolită prin publicarea „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” (elaborat de Academia de Științe a Moldovei și recomandat spre editare în urma ședinței din 15 noiembrie 2000). Înainte, în timp ce în româna standard erau folosite ambele glife, cu reguli clare de folosire (a se vedea â
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ei aceeași ortografie (scrierea cu "î din i" și "sînt"). Decizia de a reforma ortografia pentru a include și caracterul „â” a fost luată de Academia Română în 1993. Cu toate acestea în noua ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o ediție adăugată a acestora. Ediția s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000. În Republica Moldova
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
TVM, seară de seară, împreună cu colegul de breaslă Ion Dumeniuc, ciclul « Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine ». În 1990 a editat (în colaborare) mai multe lucrări pentru familiarizarea publicului cu normele scrierii în grafie latină (« Normele ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române », « Îndreptar de ortografie », « Elemente de ortografie și ortoepie a limbii române », « Ortografia și ortoepia limbii române în tabele și blocuri schematice » etc.). Pentru a-i ajuta pe rusofonii din republică să însușească limba oficială
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
aceste metode. Organizația ce coordonează aceste standarde este World Wide Web Consortium. Conform prof. George Pruteanu, ortografia cuvântului pe românește (scrierea lui corectă) ar trebui să fie „web sait”, și nu ca în engleză "web site". El argumentează că normele ortoepice ale limbii române impun ca toate cuvintele să se scrie precum se pronunță și invers; scrierea „web site”, dacă ar fi preluată fără schimbări în română, nu ar respecta aceste norme, cuvântul „site” chiar însemnând cu totul altceva.
Site web () [Corola-website/Science/330134_a_331463]
-
ge - gi". Partea a doua era intitulată „Cuvinte de mai multe silabe și propuseciuni” și cuprindea inițial 18 lecții (numărul acestora a crescut în edițiile de mai târziu). În cadrul lor erau învățate alte grupuri de litere cu probleme ortografice și ortoepice speciale, primele noțiuni de gramatică (numărul „singurit” = singular. „înmulțit” = plural), literele majuscule și semnele de punctuație. Ultimele lecții ale acestei părți cuprindeau și primele texte mai elaborate, în versuri și proză. Partea a treia conținea istorioare morale, fabule poezii și
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
că ei ne-au scăpat de mari primejdii". Apărînd și d-sa cu bravură ,gramatica și logica", poetul timișorean consideră că o limbă ajunge în stare de criză atunci cînd vorbitorii ei curenți prezintă ezitări majore nu doar de factură ortoepică și ortografică, ci și din specia semanticii și gramaticii. Un simptom al destrămării normei gramaticale îl alcătuiește confuzia între conjugările verbale a II-a și a III-a, vădită la indivizii ce spun prevčdere în loc de prevedčre. Inițiatorul sau măcar mediatizatorul
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]