21,114 matches
-
OSUL CORTICAL Autori: ROXANA ȘTEFANIA GRAUR, CORINA ALBU, IRINA PĂSCU Coordonator:CONF.DR.ING. MIHAI CHIRIȚĂ Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie Protetica și Biomateriale Factorul principal care detemina proprietățile mecanice ale osului îl constituie conținutul său în minerale.Pentru oasele mamiferelor frecvență sistemului haversian este corelata în sens negativ cu rigiditatea și rezistența la rupere. Datorită faptului că sistemele haversiene au un procent mineral mai scăzut decât osul lamelar (componentă principala), determinanții
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
IRINA PĂSCU Coordonator:CONF.DR.ING. MIHAI CHIRIȚĂ Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie Protetica și Biomateriale Factorul principal care detemina proprietățile mecanice ale osului îl constituie conținutul său în minerale.Pentru oasele mamiferelor frecvență sistemului haversian este corelata în sens negativ cu rigiditatea și rezistența la rupere. Datorită faptului că sistemele haversiene au un procent mineral mai scăzut decât osul lamelar (componentă principala), determinanții materiali și structurali nu pot fi separate. În
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
detemina proprietățile mecanice ale osului îl constituie conținutul său în minerale.Pentru oasele mamiferelor frecvență sistemului haversian este corelata în sens negativ cu rigiditatea și rezistența la rupere. Datorită faptului că sistemele haversiene au un procent mineral mai scăzut decât osul lamelar (componentă principala), determinanții materiali și structurali nu pot fi separate. În lucrarea de față sunt determinați modulul lui Young și modulul de rigiditate pentru osul cortical al mamiferelor, al păsărilor și pentru cornul de cerb folosind 3 puncte pe
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
la rupere. Datorită faptului că sistemele haversiene au un procent mineral mai scăzut decât osul lamelar (componentă principala), determinanții materiali și structurali nu pot fi separate. În lucrarea de față sunt determinați modulul lui Young și modulul de rigiditate pentru osul cortical al mamiferelor, al păsărilor și pentru cornul de cerb folosind 3 puncte pe o pantă la un raport lungime/adâncime cuprins între 10 și 25 GPa Am arătat că osul are comportamentul mecanic al unui material compozit, acesta putând
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
determinați modulul lui Young și modulul de rigiditate pentru osul cortical al mamiferelor, al păsărilor și pentru cornul de cerb folosind 3 puncte pe o pantă la un raport lungime/adâncime cuprins între 10 și 25 GPa Am arătat că osul are comportamentul mecanic al unui material compozit, acesta putând fi testat prin măsurarea durității în 3 puncte de îndoire. Valoarea minimă a raportului lungime/adâncime, este bazat pe investigații ale osului și se obține prin extrapolarea modulului flexural la infinit
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
cuprins între 10 și 25 GPa Am arătat că osul are comportamentul mecanic al unui material compozit, acesta putând fi testat prin măsurarea durității în 3 puncte de îndoire. Valoarea minimă a raportului lungime/adâncime, este bazat pe investigații ale osului și se obține prin extrapolarea modulului flexural la infinit pentru a obtine valoarea reală a modulului lui Young, neinfluențata de contribuția rigidității. Raportul dintre modulul lui Young și modulul de rigiditate este 20: 1.Valoarea acestui raport este analizată prin
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
a modulului lui Young, neinfluențata de contribuția rigidității. Raportul dintre modulul lui Young și modulul de rigiditate este 20: 1.Valoarea acestui raport este analizată prin prisma teoriei Cook- Gordon care controleaza atât propagarea fracturii precum și importanța ei în protecția osului rupt prin impact local.
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
FABRICAREA AUTOMATĂ A IMPLANTURILOR OBIȘNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE Autori: ELENĂ IRINA PĂSCU, CORINA ALBU, ROXANA GRAUR Coordonator: CONF.DR.ING. MIHAI CHIRIȚĂ Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu Tehnologie Protetica și Biomateriale Lucrarea de față prezintă
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]
-
ALBU, ROXANA GRAUR Coordonator: CONF.DR.ING. MIHAI CHIRIȚĂ Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu Tehnologie Protetica și Biomateriale Lucrarea de față prezintă avantajele folosirii tehnicii de fabricare manuală a implanturilor bioceramice de os, obținute prin laminare. Procesul a inclus câteva etape, printre care: realizarea materialului bioceramic, formularea și realizarea benzii ceramice, testarea mecanică și producerea prototipului. A fost folosit un compozit bioceramic neresorbabil, format din particule de hidroxiapatita ( Că 10(PO4)6(OH
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]
-
fază de fosfat de calciu sticlă. A fost ales acest material, deoarece se cunoaște că este biocompatibil, prezintă un proces minim de “intrare la apă” în contact cu această și s-a evidențiat a prezența rezistență la compresiune, asemănătoare cu osul cortical. Lucrarea a fost realizată cu succes în forme ceramice ( 125μm-250μ) printr-un proces de turnare în formă. Cu aceleasi forme ceramice s-a efectuat tehnică LOM, realizându-se particule ceramice “verzi”, și inclusiv modelarea unui os de la încheietură mâinii
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]
-
compresiune, asemănătoare cu osul cortical. Lucrarea a fost realizată cu succes în forme ceramice ( 125μm-250μ) printr-un proces de turnare în formă. Cu aceleasi forme ceramice s-a efectuat tehnică LOM, realizându-se particule ceramice “verzi”, și inclusiv modelarea unui os de la încheietură mâinii. S-a urmărit producerea unui biomaterial ceramic de densitate moderată.
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]
-
oftaturile eului liric din poeziile pentru bac, la urma urmei e calea către o notă maximă la examenele naționale. Cum să-i faci însă să citească literatura de azi, autorii cu care poate se ciocnesc în librării, „în carne și oase", cum le-ar spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un profesor de română dintre „marii clasici" își va învăța elevii că un autor face parte din curentul..., că opera literară aparține speciei si genului..., si
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
ce urmează, ne-am propus o investigare și delimitare metodică a lor, ordonându-le gradual, din perspectiva aspectului/funcției de timp, sau temporalității relației timp-operă în actul sonor. * Considerăm produsul sonor din perspectiva punerii în faptul autorului, ca operă sonoră (OS). Generic, OS este condiționată de mediumitatea timpului. Ne referim la un timp care, prin conținutul său specific - forța de atracție -, este ceea ce, tinzând la/în sine, poate prinde/reține, dar și absorbi/dizolva, atât prin propria-i infinit-incuantificabilă substanță cât
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ne-am propus o investigare și delimitare metodică a lor, ordonându-le gradual, din perspectiva aspectului/funcției de timp, sau temporalității relației timp-operă în actul sonor. * Considerăm produsul sonor din perspectiva punerii în faptul autorului, ca operă sonoră (OS). Generic, OS este condiționată de mediumitatea timpului. Ne referim la un timp care, prin conținutul său specific - forța de atracție -, este ceea ce, tinzând la/în sine, poate prinde/reține, dar și absorbi/dizolva, atât prin propria-i infinit-incuantificabilă substanță cât și prin
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
specific - forța de atracție -, este ceea ce, tinzând la/în sine, poate prinde/reține, dar și absorbi/dizolva, atât prin propria-i infinit-incuantificabilă substanță cât și prin orice altceva atins (alterat) de aceasta. Astfel, timpul atractor (TA) este mediul-atribut în care OS se situează în raport cu diferite stadii ale percepției de conștiință, asociate caracterelor manifestării ei (ca autor). Sunt aspectate astfel diferite calități ale relației TA - OS. Credem că ele sunt nenumărate. Ne propunem clasificarea a doar câtorva, sub șase aspecte (vezi tabloul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și prin orice altceva atins (alterat) de aceasta. Astfel, timpul atractor (TA) este mediul-atribut în care OS se situează în raport cu diferite stadii ale percepției de conștiință, asociate caracterelor manifestării ei (ca autor). Sunt aspectate astfel diferite calități ale relației TA - OS. Credem că ele sunt nenumărate. Ne propunem clasificarea a doar câtorva, sub șase aspecte (vezi tabloul 1, coloanele numerotate roman): I. Atributivitate - stare (în adâncime); II. Nominalitate - identitate (pe suprafață); III. Spațialitate - contur/relief (din profil); IV. Direcționalitate - orientare (la
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
am făcut-o începând cu zero, atât în tabloul 1 cât și pentru capitolele din text. Literar, am intitulat fiecare capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0. Timp gol (insubstanțial) = aspectul în care OS este decondiționată de specificitatea mediului-atribut al ei (timpul), al cărui conținut nu are forță de atracție. Rămânând acursivă temporal, OS este relevabilă doar prin abstract, într-un plan pur mental. Altfel zis, ea este doar o idee, încă lipsită de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0. Timp gol (insubstanțial) = aspectul în care OS este decondiționată de specificitatea mediului-atribut al ei (timpul), al cărui conținut nu are forță de atracție. Rămânând acursivă temporal, OS este relevabilă doar prin abstract, într-un plan pur mental. Altfel zis, ea este doar o idee, încă lipsită de expresia raționamentului, așadar viziunea unei idei, inexprimabilă conceptual (aconceptuală); o idee percepută ca potențialitate ideatică. Prin radiant-energetica minții vizionare, OS
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
OS este relevabilă doar prin abstract, într-un plan pur mental. Altfel zis, ea este doar o idee, încă lipsită de expresia raționamentului, așadar viziunea unei idei, inexprimabilă conceptual (aconceptuală); o idee percepută ca potențialitate ideatică. Prin radiant-energetica minții vizionare, OS se extinde ca un mănunchi cuantic. Liberă de substanțialitatea TA, ea se propagă instantaneu-indefinit, ca pretutindeni neunde/oriunde și necând/oricând. Mai mult chiar, propagarea nu are un moment limită, de început și/sau de sfârșit, dar nici nu corespunde
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o materialitate sonoră decât ca iluzie, în presupusa ei estetică o putem imagina ca pe un câmp radiind în neant o indefinibilă mulțime de șoapte ininteligibile, cu densități aleatorii și fără articulații (accente). Așadar, într-un timp gol și acardinal, OS se disipează instantaneu în nimic, ca neansonie. Pentru conștiința tresărită astfel, neansonia este viziunea (inefabila urmă a) unei treceri virtuale. Mentalul vizionar se comportă ludic (spontan) și inocent (liber de responsabilitatea proprie conștiinței, aducător-dătătoare de sens). Din perspectivă rațională, imaginea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
perspectivă rațională, imaginea viziunii pare ca o rețea împrăștiată (fără noduri și sens), ceea ce, pe plan emoțional, ar corespunde unui fior indefinit și totuși inspirant (înfiorător). Oricum, caracterul ludic-aleatoriu și atemporalitatea prin instantaneitate rămân proprii acestui stadiu. În relația cu OS, conștiința se simte menită să iasă din staticitatea de ne-sine (principiu pasiv), spre a se putea afla ca timp în extensie sau devenire. În cele din urmă, rostul viziunii corespunde tocmai acestui îndemn-ademenire, de a trece din inconștient în
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
inconștient în conștient (ignoranță → cunoaștere), din inerție în fapt (nesine → sine), din oricum ca nicicum într-un cum anume, din relativ în absolut, din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică cu însăși marginea sa, care o limitează compact, la scara
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
într-un cum anume, din relativ în absolut, din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică cu însăși marginea sa, care o limitează compact, la scara unei dimensiuni ireductibile, de factură elementară, nestructurată sau indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică cu însăși marginea sa, care o limitează compact, la scara unei dimensiuni ireductibile, de factură elementară, nestructurată sau indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS ar avea o strălucire opacă, lipsită de transparența expresivă a intervalului. Totodată, TA
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică cu însăși marginea sa, care o limitează compact, la scara unei dimensiuni ireductibile, de factură elementară, nestructurată sau indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS ar avea o strălucire opacă, lipsită de transparența expresivă a intervalului. Totodată, TA este saturat de doar acea OS pe care o și mărginește. De aici, calitatea de doar-acuma TA, lipsit de înainte și după, relativ unei OS unicrone
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]