505 matches
-
Crainic poezii cu iz mitologic și inspirate din cultura laică, ce vor căpăta cu trecerea timpului o amprentă din ce în ce mai creștină. Astfel, în 1944 vede lumina tiparului primul volum de poezii intitulat „Insula albă”, apoi în 1946 al doilea volum numit „Osana luminii”, iar în 1949 volumul „Poemele iubirii”, pe care îl dedică Părintelui Arsenie Boca, starețul Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
organul Ligii Apărării Naționale Creștine iar numele și faptele lui Ion Zelea Codreanu tot mai prezente în paginile sale: dezvelirea chipului de bronz al lui Mihai Eminescu în ziua de 8 august 1926 la mănăstirea Putna era doar preludiul aducerii osanalelor pentru familia Codreanu. În Gazeta Poporului au mai semnat: prof. Univ. Eugen Botezat, prof. Constantin Isopescu-Grecul, dr. G. Jeleriu (Glasul urnelor), N. Simionovici ( Orientarea politică a învățătorilor), Aurel Rășcanu (Liberalii și camerele agricole), Alecu Patraș, Vasile Gherasim (proză literară și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în chip de îngeri de lumină (cf. 2Cor. 11,14) și va fi urmat de oștiri fără număr de ființe netrupești. El se arată tuturor ridicându‑se la cer în sunetul trâmbițelor, în mijlocul celor ce îl slăvesc și al puternicelor osanale din partea celor care îi cântă imne de negrăit. Moștenitorul întunericului va străluci ca o lumină. Când se va ridica la ceruri, când va coborî pe pământ, în toată slava sa, când va face ca demonii preschimbați în îngeri să‑i
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
jurnalul parțial recuperat, partea a doua fiind o reeditare a cărții de debut. Excepție de la gama liricii sale sunt versurile ironice la adresa regimului politic: „Într-un singur glas, într-un consens unanim/ emit pe aceeași lungime de undă/ Ovații, urale, osanale/ Către cei mai mari și mai tari/ prezenți acum și aici tiribombari/ foști și viitori, acum și pururea/ și-n vecii vecilor. Amin” (La cel de-al XII-lea Congres). Trei texte afective (In memoriam) semnate de Geo Bogza, Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimiicei cu câte șase aripi care se înalță zburând, cântarea de biruințăcântând, strigând, glas înălțând și grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot! Plin este cerul și pământul de mărirea Ta. Osana întrucei de sus. Binecuvântat este cel ce vine întru Numele Domnului.Osana întru cei de sus! Cu aceste fericite puteri și noi, Iubitorule deoameni, Stăpâne, strigăm și grăim: Sfânt ești și preasfânt și slava Taeste plină de măreție. Tu ai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
câte șase aripi care se înalță zburând, cântarea de biruințăcântând, strigând, glas înălțând și grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot! Plin este cerul și pământul de mărirea Ta. Osana întrucei de sus. Binecuvântat este cel ce vine întru Numele Domnului.Osana întru cei de sus! Cu aceste fericite puteri și noi, Iubitorule deoameni, Stăpâne, strigăm și grăim: Sfânt ești și preasfânt și slava Taeste plină de măreție. Tu ai iubit atât de mult lumea Ta, că și peUnul-Născut, Fiul Tău, L-
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
un singur poem, iar titlurile - lungi și gândite ca într-un puzzle - se întrepătrund, de asemenea, ca niște stihuri interdependente. „Landul”, „crinii somniei”, „cerul iadnic”, „timpul nimbat” ș.a. sunt combinații lexicale proprii autorului care, mereu cu o poză teatrală, ridică osanale, compune litanii, epitalamuri - versuri de adorație etc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga vede la T. o „confesiune târzielnică”, în dulcele stil clasic, mizând pe un eros mai mult eteric decât teluric. Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
în loc să pută”. În anul 1946, la conducerea județului Vaslui se afla preotul „democrat” Neculai Sârbu care, pus în fața acestui „plugușor”, o fi ezitat oleacă înainte de a pune rezoluția „Nu se aprobă”, chiar dacă lingușitorul plugar Vasile I. din Hârsova îi ridica osanale. Ținem să-i avertizăm pe iubiții noștri cititori că ortografia nu ne aparține, așa că tot „meritul” și toată “gloria” îi revin autorului acestui patriotic și mobilizator „plugușor”. „Aho - aho - Voinici Feciori Nu stați pe la cheutori Ținețivă de fereastră Ascultați urarea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Mesia, cărora sclavii vi se închină (sau așa cel puțin ați dori dvs. și trepădușii de la presă, radio, televiziune și aparatul de propagandă al partidului). Dar să știți adevărul, tov. președinte, că și cei mai înfocați flașnetari care vă cântă osanale nu cred nici ei în calitățile pe care vi le atribuie. Dar oamenii, de, trebuie să câștige și ei o bucată de pâine. Ce bine ar fi să fiți mai modest, tov. președinte, și pentru dvs. și pentru noi, căci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și-o lalea, bine-i, Doamne, în țara mea. Sau: Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe, Ceaușescu și poporul își făuresc viitorul. Ce părere aveți, tov. președinte, de aceste copilării care se vor mobilizatoare, patriotice și de osanalele față de cel mai iubit și stimat fiu al poporului (zic ziariștii și culturnicii, dar să știți că nu-i adevărat), ale cărui indicații prețioase vor ridica România pe cele mai înalte culmi ale civilizației și prosperității? Și când se vor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și în urma decesului lui Nichita Stănescu de care Barbu s-a atins, ignorând că poetul era și a rămas un idol al tineretului, Adrian Păunescu îi întinde o mână de ajutor. În Flacăra din 2 martie, adică mult după sfârșitul osanalelor adresate lui Barbu (nașterea Princepelui lui Ouatu având loc la începutul ultimei decade din februarie), Adrian Păunescu sacrifică o pagină din revista sa pentru a putea face loc unei poezii-scrisoare în care-i propune pace adversarului său. Chipul durabil al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a fi ascultat cu atenție și aprobat în tot ceea ce spune. Eram mulțișori la o masă intimă la Bolta Rece și cam toți beau și mîncau de pleașcă, cu excepția scriitorului Ponor. Toți erau ochi și urechi, gata să cînte osanale cînd este cazul. Ponor era într-o vervă de zile mari. Cum vă spuneam, eu scriu exploziv. Acumulez luni, chiar ani și deodată explodez. Nu mai sînt stăpîn pe mine, scriu de parcă aș fi doar un instrument de scris. Ideile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sociologiei ar fi fost în mod radical diferite". Fixarea pe teritoriu sau sedentarizarea, ca amprentă filogenetică alături de foarte severele contrapartide religioase și de sistemele simbolice, este una dintre aceste constrîngeri naturale (mai sînt și altele) pe care extrapolările utopice ale osanalelor aduse inovației le ignoră cu aroganță. Obligativitatea universală către particularitate, care la sapiens ține de fiziologie, statut contingent, nu-și găsește locul în sistemele celebre ale reconcilierii mondialiste prin obiectul nomad, ale democrației informatice sau ale autarhiei universale prin mijloace
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ce comparații sunt de efect și care-s expirate. Să-i spui unui atacant că stă la pomană e o metaforă extrem de subtilă. Pe cuvânt. La fotbal înveți o limbă extrem de vie, suplă, care biciuiește sau mângâie, suduie sau înalță osanale. Apoi, jucând, trebuie să-ți umilești adversarul. Să-l intimidezi. Să-l faci să-și piardă încrederea în forțele proprii. Dacă unul trage pe lângă minge, îi recomanzi să meargă la Service să-i dreagă, să-i îndrepte piciorul. Dacă altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu ochii mei, dacă nu mi se spune direct de la sursă. Ai grijă, să-ți faci o carte bună! Nu accepta "ideea" Junimii cu texte patriotice în față; chiar dacă nu e altă cale, pune texte "neutre", fără nici un ditiramb, fără osanale! Nu trebuie să pălăvrăgim ceea ce iubim oricum! Îmi închipui că ai nenumărate texte și că poți merge pe un anumit ton doar e important la prima carte. Oricum, evită orice text în care te îndulcești! Alege textele expresive, dă-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
carosabil de o trăinicie pe care nici măcar o firmă ca Bechtel nu o poate garanta. Pe vremea dictaturii și a soțului ei, Nicolae construise între propriul bârlog și Cartierul Primăverii un soi de autostradă particulară, mai trainică decât linia Maginot. Osanalele ridicate dictaturii de acestă inflamată limbă de pantofi se dovedesc și azi o investiție mai însemnată decât 15 ani petrecuți în pușcăriile comuniste. Pentru a proba că ipochimenul a făcut și poliție politică, oameni serioși și-au pierdut vremea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
desăvârșește-o în iubirea Ta; adună-o, sfințește-o, din cele patru zări ale împărăției Tale pe care ai pregătit-o. Căci a Ta este împărăția și mărirea în toți vecii vecilor. Vie harul Tău și să se sfârșească lumea! Osana, Dumnezeului lui David! Cel care e sfânt să se apropie, cine nu e sfânt să facă pocăință. Maranathà. Amin!“ 89. În acea pâine unică, noi, cei mulți, formăm un singur trup Așa se aduna comunitatea creștină formând un singur trup
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai departe: "Faptele tale săvârșite cu vitejie și înțelepciune contra turcilor-păgâni, vrăjmașii noștri de moarte -, au adus atâta faimă numelui tău și Moldovei, încât ești pe buzele tuturor și ești în unanimitate foarte lăudat". Și, tot așa o ține cu osanalele: "Mergi înainte viteazule tot așa cum ai început -, că noi te vom ajuta!" Promite. Se pune chezaș de ajutor în lupta contra turcilor spaima Europei împotriva cărora adună galbeni ca să pornească o nouă cruciadă. Frumoase cuvinte, spune Maria. Măcar recunosc sacrificiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ți se cuvenea ție, întreagă, Măria ta! adaugă Duma. Ștefan, la fereastra deschisă, a ascultat privind norii. În sfârșit, vorbește și vocea lui are o resemnare și o liniște dureroasă: Gloria? îngână el. Ce-i gloria? Un cuvânt... Răcnetele mulțimii, osanale, plecăciuni... Nu aiasta am pohtit eu. Odinioară, da! O doream! O visam! Apoi, când am devenit domn, am cunoscut suferința țării. Și toate, s-au făcut fum. Am înțeles... Nu-i aiasta! Nu-i... Aș minți dacă n-aș recunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
las jefuit. Îi las lui "gloria" toată. Să și-o ia! Și, laurii! Tot zarzavatul!... Mai mult, îi las tot aurul ce mi s-ar cuveni, că nici așa, nu se grăbește nimeni să mi-l dea... Îi las lui, osanalele toate prea se omoară după ele. Mie tot mi s-a cam aplecat: "Podu'n sus, Podu'n jos!" Lauda de pe buze, de nu vine din inimă... Îi dau... Ce să-i mai dau? Îi dau și... și locul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
quatro". Am îngenunchiat înainte-i... Papa m-a îmbrățișat în capul scărilor: "Aaa! Serenissimul, illustrissimul Stephano Voywoda Moldaviae, carissimus in Christo filio nostrum, qui tantum bellum contra infides turcho!" Te-a binecuvântat, a lăcrimat chiar... Mi s-a aplecat de osanale! i-o retează Ștefan. Treci la fapte! Aurul!? "Care aur!?" a făcut Papa ochii mari, mirat; apoi, și-a muiat glasul: "Aaa!... Aurul... da... da..." În haznaua "carissimului in Christo filio nostrum Matheus Rex Hungariae", completează Ștefan cu năduf. Întocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății, regi, șahi, hani, sultani, de la însuși "Trimisul Sfântului Petru pe pământ!" Osanale! Afurisenii! Bule! Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare și citește cu glas mare, în batjocură: "Mă leg să port veșnică și nestrămutată credință, maiestății voastre crăiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bea, întinde cana să-i fie umplută iar. M-au aflat la ananghie, m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Închină-te!" M-am închinat! Veniți, fraților, la pomană! hohotește el. Vând ieftin blazonul de atlet al lui Hristos! Vând osanalele! Tămâia pontificală! Gogoșii sanctificați! Agheasma! Tractatele măsluite! Care mai pohtește?! întreabă vesel, dar deodată se strânge înfiorat. Dacă mă părăsesc?...rostește cu glas înăbușit, abia șoptit. Dacă mă lasă singur?... Vitejilor, vouă vă e teamă?! și se uită la Duma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te fac să-ți pierzi capul. Trufia e un păcat ce bântuie în multe capete încoronate și le face să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei, ceea ce pricinuiește multe greșeli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu tuleie, mare căpitan. Omenirea are nevoie de eroi, și de sfinți are nevoie... Ștefan, amintindu-și de băiețandrul acela neînfricat și neînvins, îi zâmbește și se împiedică în cârpele ce-i atârnau la picior. Crezi că de dragul "Creștinătății", al osanalelor mi-am pârjolit țara și atâta cruce de voinici au mușcat țărâna? Am avut eu alte gânduri pentru țară... Cât despre glorie, osanale, lauri... Aleluia!... De când am ajuns domn, m-am lecuit de aieste năluciri deșarte. Nevoile, durerile țării, munca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]