415 matches
-
uniforme a lui P, scrisă în mărimi unghiulare, este φ =ω0t+φ0, unde φ0 și φ reprezintă unghiurile la centru formate de raza vectoare a punctului P la momentele t0=0 și t. Fiecare dintre aceste legi reprezintă legea mișcării oscilatorului liniar armonic, deci proiecția pe o axă a mișcării circulare uniforme a unui punct este o mișcare oscilatorie armonică. Argumentul funcțiilor armonice, φ = ω0t + φ0 se numește faza mișcării, φ0 fiind faza inițială (la momentul t=0), iar ω0 se
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
armonici. In dinamica mișcării oscilatorii armonice, se pornește de la ecuația diferențială a mișcării punctului material asupra căruia acționează o forță de tip elastic. Pentru a avea soluție unică trebuie să impunem condițiile inițiale: valoarea inițială a elongației și vitezei. Pentru oscilatorul liniar armonic, graficul energiei potențiale este o parabolă, cu vârful în poziția de echilibru stabil. Se spune că oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
forță de tip elastic. Pentru a avea soluție unică trebuie să impunem condițiile inițiale: valoarea inițială a elongației și vitezei. Pentru oscilatorul liniar armonic, graficul energiei potențiale este o parabolă, cu vârful în poziția de echilibru stabil. Se spune că oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
și vitezei. Pentru oscilatorul liniar armonic, graficul energiei potențiale este o parabolă, cu vârful în poziția de echilibru stabil. Se spune că oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2) Reprezentarea geometrică prin fazori (Fresnel) O mărime oscilatorie sinusoidală, elongație, viteză, accelerație, se poate reprezenta geometric printr-un fazor, sau vector rotitor, care este un
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
dată de legea lui Hooke, dar de sens opus deformației. In timpul oscilațiilor, greutatea rămâne constantă iar forța elastică variază în funcție de alungirea resortului, y. Aceasta este o forță de tip elastic, orientată către poziția de echilibru fiind proporțională cu depărtarea oscilatorului față de această poziție. Energia potențială a pendulului elastic, în câmp gravitațional, este suma dintre energia potențială datorată forței elastice, Ky2/2 și cea datorată forței de greutate, mg(y - y r ), unde yr este coordonata nivelului de energie potențială gravitațională
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
firului formează cu verticala unghiul θ, numit elongație unghiulara. Aceasta reprezintă forța de revenire la poziția de echilibru, care, în cazul general, nu este o forță de tip elastic. Deci pendulul gravitațional nu poate fi considerat, în cazul general, un oscilator liniar armonic. Folosind dezvoltarea în serie Rezultă că în cazul micilor oscilații, pendulul gravitațional poate fi considerat oscilator liniar armonic, deoarece se mișcă sub acțiunea unei forțe de tip elastic. I.3.3. Pendulul gravitațional anarmonic (neliniar) Am obținut expresiile
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
care, în cazul general, nu este o forță de tip elastic. Deci pendulul gravitațional nu poate fi considerat, în cazul general, un oscilator liniar armonic. Folosind dezvoltarea în serie Rezultă că în cazul micilor oscilații, pendulul gravitațional poate fi considerat oscilator liniar armonic, deoarece se mișcă sub acțiunea unei forțe de tip elastic. I.3.3. Pendulul gravitațional anarmonic (neliniar) Am obținut expresiile aproximative ale pulsației și perioadei proprii de oscilație ale pendulului gravitațional. Egalând coeficientul lui sin3ωt cu zero, neglijând
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
4. Influența forțelor de frecare asupra modului de oscilație a unui sistem mecanic I.4.1. Oscilații mecanice amortizate. Mișcarea aperiodica. Datorită interacțiunii cu mediul în care efectuează oscilații, particula pierde continuu energie prin radiație sau prin frecare. Cum energia oscilatorului este proporțională cu pătratul amplitudinii, înseamnă că amplitudinea scade cu timpul, adică oscilațiile se sting, se amortizează. În cazul unui mediu vâscos, în regim laminar de curgere, forța de rezistență (frecare) poate fi considerată proporțională cu viteza particulei (Stokes); în
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
este mică, adică b <<ω (sau r<< mk ), atunci în timpul de viață se efectuează un număr mare de oscilații. Atunci amplitudinea oscilațiilor amortizate aproape că n u s e schimbă în timpul unei perioade și putem calcula în acest caz energia oscilatorului cu formula cunoscută de la oscilatorul armonic, neglijând variația amplitudinii, adică a factorului e-bt, pe timpul unei perioade. adică energia scade exponențial cu timpul cu coeficientul de atenuare. I.4.3. Mișcarea amortizata aperiodică. Cazul amortizarii critice. I.5.1. Oscilațiile mecanice
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
sau r<< mk ), atunci în timpul de viață se efectuează un număr mare de oscilații. Atunci amplitudinea oscilațiilor amortizate aproape că n u s e schimbă în timpul unei perioade și putem calcula în acest caz energia oscilatorului cu formula cunoscută de la oscilatorul armonic, neglijând variația amplitudinii, adică a factorului e-bt, pe timpul unei perioade. adică energia scade exponențial cu timpul cu coeficientul de atenuare. I.4.3. Mișcarea amortizata aperiodică. Cazul amortizarii critice. I.5.1. Oscilațiile mecanice forțate Datorită forței de frecare
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
factorului e-bt, pe timpul unei perioade. adică energia scade exponențial cu timpul cu coeficientul de atenuare. I.4.3. Mișcarea amortizata aperiodică. Cazul amortizarii critice. I.5.1. Oscilațiile mecanice forțate Datorită forței de frecare r x , care „consumă" din energia oscilatorului, oscilațiile sunt amortizate. Pentru a întreține oscilațiile trebuie să intervenim cu o forță din afară asupra sistemului oscilant pentru a compensa „pierderile" de energie datorită frecărilor. Experiența arată că după trecerea unui regim tranzitoriu, se stabilește regimul permanent în care
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
R (care poate fi neglijată în cazul oscilațiilor armonice simple). Starea fiecăruia dintre aceste sisteme poate fi caracterizată prin parametri ai căror valori variază sinusoidal în funcție de timp și deci ale căror oscilații sunt armonice. Acești parametri sunt: elongația x a oscilatorului mecanic, al cărei analog este sarcina electrică q de pe armăturile condensatorului și viteza momentană v= dx/dt a corpului, al cărei analog este intensitatea instantanee I=dq/dt a curentului electric din circuitul oscilant. In starea de echilibru a celor
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
sarcina electrică q sunt nule. Comportarea oscilatorie a sistemelor considerate este determinată atât de cauzele care provoacă revenirea la starea de echilibru sau care împiedică aceasta, cât și de proprietățile sistemelor respective și este descrisă de ecuații analoge. În cazul oscilatorului mecanic considerat, cauzele principale ce determină comportarea în jurul poziției de echilibru sunt forțe (forța elastică, forța de rezistență frecare, forța periodică externă pentru întreținerea oscilațiilor) cărora, în cazul analogiei considerate, le corespund în circuitul oscilant tensiuni electrice, așa cum sunt prezentate
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
qm reprezintă în mod analog, valoarea maximă a sarcinii electrice de pe armăturile condensatorului, iar φ0 este faza inițială. In aceste soluții, pulsația oscilațiilor forțate ω se înlocuiește, în cazul oscilațiilor armonice simple, cu ω0 care se numește pulsația proprie a oscilatorului și reprezintă o constantă ce depinde de mărimile caracteristice acestuia. Astfel: pentru pendulul elastic: ω0=√ k/m pentru circuitul oscilant: ω0= 1/√LC Pulsația proprie a circuitului oscilant se poate găsi și folosind alt raționament analogic, pe baza semnificației fizice
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
celor descrise mai sus, obținându-se și alte mărimi care sunt prezentate in tabelul anexat. Analogia prezentată poate fi utilizată la cercurile de fizică sau chiar în clase cu elevi mai buni, pentru a defini mărimi fizice care pot caracteriza oscilatorul mecanic, prin analogie cu mărimi uzuale ce descriu comportarea circuitului oscilant. Se obțin, astfel, impedanța mecanică Zm, inertanța și complianța mecanică, prezentate în tabelul anexat. Folosind aceste rezultate, putem găsi prin analogie condițiile de rezonanță ale oscilațiilor mecanice, presupunând cunoscute
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
rezolva probleme referitoare la oscilațiile electromagnetice, utilizându-se algoritmi de rezolvare a unor probleme simple de oscilații mecanice. Această metodă poate fi ilustrată în cazul unor probleme care se rezolvă, utilizând legile oscilației armonice simple. Enunțurile problemelor analoge: 1. Un oscilator armonic oscilează după legea x=2sin(3,14t+π/3) (cm). Să se determine expresia vitezei în funcție de timp și valoarea acesteia în momentul t=0. 2. Într-un circuit oscilant serie, sarcina electrică de pe armăturile condensatorului variază cu timpul după
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
circuitului în cazul blocării sale. Acesta se numește watchdog și este un numărător care numără invers. Programatorul trebuie să aibă grijă să îl reîncarce periodic pentru a nu ajunge la zero. Semnalul de tact este de obicei generat de către un oscilator extern, cel mai adesea pilotat cu quartz, dar pot fi și interne, acestea fiind de tip RC. UCP de tip microcontroler au un circuit cu porți intern, iar în exterior se conectează o rețea de reacție pozitivă care determină oscilația
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
extern, cel mai adesea pilotat cu quartz, dar pot fi și interne, acestea fiind de tip RC. UCP de tip microcontroler au un circuit cu porți intern, iar în exterior se conectează o rețea de reacție pozitivă care determină oscilația. Oscilatoarele pilotate cu quartz au stabilitate și o precizie mai mare a oscilației (0.002%) pe când cele RC au o precizie de numai 0.01% -Alte semnale ARHITECTURA SETULUI DE INSTRUCȚIUNI 5.1. Generalități. CISC și RISC Arhitectura setului de instrucțiuni
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
răspunsului insulinosecretor să poată fi decelate. Pierderea pattern-ului regulat-oscilator al secreției insulinei a fost evidențiată și la subiecți nediabetici cu anticorpi anticelule insulare prezenți, dar cu funcție beta-celulară normală și răspuns insulinosecretor la glucoză (încă) normal (6). Pierderea patternului oscilator al secreției de insulină ar putea reprezenta una din cele mai precoce anomalii metabolice în cursul istoriei naturale a bolii și ar putea să semnifice începutul decompensării funcționale în condițiile unui efort secretor crescut și de durtă impus unei populații
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
întâlni la 10%-50% din subiecții normali (6). b. Oscilațiile ultradiene sunt oscilații mai lente decât cele discutate anterior; ele au o periodicitate de 60-140 minute și sunt strâns cuplate cu oscilații ale glucozei cu o periodicitate similară. Acest pattern oscilator a fost observat atât în stare bazală (147) cât și în condițiile stimulării secreției de insulină prin infuzie constantă de glucoză, ingestie alimentară (249), nutriție enterală continuă (140). Aceste oscilații ar putea fi rezultatul interacțiunii feedback negative între concentrația glucozei
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
secreției de insulină prin infuzie constantă de glucoză, ingestie alimentară (249), nutriție enterală continuă (140). Aceste oscilații ar putea fi rezultatul interacțiunii feedback negative între concentrația glucozei și secreția insulinei. La pacienții cu diabet zaharat insulinoindependent (tip 2) acest pattern oscilator ultradian al nivelului sanguin al insulinei și glucozei după ingestie alimentară este profund alterat (117). Amplitudinea pulsurilor este scăzută cu mai mult de jumătate față de nediabetici, iar proporția pulsurilor insulinei, care survin în asociere temporală cu un puls de glucoză
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
puls de glucoză, este redusă la circa 50% față de o asociere de 80-90% la normali (117). Anomalii ale pattern-ului ultradian au fost observate la pacienții cu diabet zaharat insulino-independent și în condițiile nestimulate ale postului sugerând că același proces oscilator este operativ atât în condiții bazale cât și stimulate (147). La pacienții cu diabet zaharat insulinoindependent (tip 2) amplitudinea oscilațiilor este mai redusă, iar proporția pulsurilor insulinosecretorii, care survin în asociere temporală cu pulsuri de glucoză, este scăzută comparativ cu
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
la subiecți cu toleranță normală la glucoză, dar la risc crescut pentru scăderea ei ulterioară (143). In concluzie, faptul că persoane cu risc crescut pentru diabet zaharat tip 2 dar cu toleranță (încă) normală la glucoză prezintă afectarea pattern-ului oscilator al secreției insulinei sugerează posibilitatea ca defectul beta-celular în diabetul de tip 2 să fie primitiv. Deoarece alterarea pattern-ului secretor pulsatil este un marker precoce al disfuncției beta celulare, examinarea pulsatilității secreției insulinei pare a fi un mijloc de
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
de rezultatele lui Michael Faraday. Un rezultat obținut prin studiul acestor ecuații a fost unda electromagnetică - procesul de propagare (cu viteza luminii) a câmpului electromagnetic. Fizicianul german Heinrich Hertz (1857-1894) a reușit să producă unde electromagnetice În 1888, construind un oscilator cu putere de transmitere a undelor radio. Hertz a demonstrat că undele au capacitatea nu numai de a fi transmise În spațiu, ci și de a fi recepționate, el detectând undele cu un arc metalic (antena hertz). Hertz nu a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]