2,858 matches
-
știi că frumoase sunt numai lucrurile ieșite din puteri omenești. Tu știi că nici o stea n-a fost făcută de mâna ta, și-ți zici: orce-ar spune prea mulții gureșii poeți, nici o stea nu-i frumoasă. Din fântâni sfredelite-n osia planetei iți scoți gălețile de foc. Nu te cunosc, nu mă cunoști, dar o lumină alunecă de pe fața ta pe fața mea, și-o strig în sfintele vânturi. BUNAVESTIRE În noaptea asta lungă, fără sfârșit, o femeie umbla supt cerul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
A luat-o pe aleea pietruită, iar când a ajuns în capătul ei, o trăsură, apărută pe neașteptate, l-a făcut să sară în lături. Pe capra trăsurii ținea hamurile Ghighina. Avea părul despletit, iar rochia îi fâlfâia lungă, pe lângă osii. 9. Spre deosebire de ceea ce-și imagina Andrei Ionescu, Ghighina resimțise ca pe o supremă umilire atingerea la care o forțase falsul prinț cu unghii vopsite. Niciodată nu-și imaginase că un bărbat, oricât de josnic ar fi el, ar face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o lună, la sfârșitul lui iulie. 14 VARA ’75 „Faptele lor nu le dau răgaz să se Întoarcă la credința În Domnul Dumnezeul lor, căci un duh de ticăloșie sălășluiește Înlăuntrul lor și pe Domnul nu vor să-l știe.” (Osie, 5, 4) În stația de autobuz din Carpentras, Îi aștepta un om slăbit, bolnav. Fiu al unui anarhist italian emigrat În Statele Unite În anii 20, Francesco di Meola izbutise În viață neîndoielnic - pe plan financiar, se-nțelege. Ca Serge Clément
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sudoare.): Era să fie. BRUNO (Palid, speriat.): Mă răpea. Mă țăcăia de tot. GRUBI: Ți-am spus că n-o să iasă. BRUNO: Unde dracu’ am greșit? GRUBI: S-o ștergem. Să-i dăm drumu’... BRUNO: Cred că s-a rupt osia. Când se rupe osia se strâmtează osul din fundul gurii. Așa-i dacă mâncăm rahat... GRUBI (Rugător.): Hai s-o lăsăm baltă... BRUNO: Și ce-o să zică Pendefunda? GRUBI: Ce-o s’ zică! Ce-o s’ zică! S’ zică! BRUNO
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
BRUNO (Palid, speriat.): Mă răpea. Mă țăcăia de tot. GRUBI: Ți-am spus că n-o să iasă. BRUNO: Unde dracu’ am greșit? GRUBI: S-o ștergem. Să-i dăm drumu’... BRUNO: Cred că s-a rupt osia. Când se rupe osia se strâmtează osul din fundul gurii. Așa-i dacă mâncăm rahat... GRUBI (Rugător.): Hai s-o lăsăm baltă... BRUNO: Și ce-o să zică Pendefunda? GRUBI: Ce-o s’ zică! Ce-o s’ zică! S’ zică! BRUNO: Nu ține. GRUBI (Meditativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
atent de pune fătuca aceea oasele în pungă, să i le dea să le ducă motanului, Solomon. Din când în când popa râgâia ușor, ca și cum ar fi vrut să încerce să ofteze, copleșit de toropeală. Scotea doar un scrâșnet, de osie neunsă, și se avânta imediat să mai golească un pahar. Se răsuci iarăși spre bucătăria de vară, unde se strânseseră mai toți ai bătrânului Soporan, de numai îl îngropaseră. Dădea popa să prindă un fir de vorbă dintr-acolo, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ăia la care ai semnat de ieșire? Știi, hârtia aia de mi-a arătat-o și mie odată Goncea. Zicea că te-a făcut mai cu ascultare de atunci. Biruința crucii După câteva opinteli, cu locomotiva țipând speriată, extenuată, cu osiile scrâșnind încrâncenate, cu ciocnitul șleampăt al vagoanelor unul de altul, de parcă le-ar fi bălăngănit o foame năpraznică de spațiu, un nesațiu de câmpuri părăsite, personalul se urni. Tot așteptase, aproape un ceas, să intre Orient Expresul, dar cum vijelia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
rare de buruieni, apoi se ridicau chemîndu-se. Grăbi pasul. Cerul avea un tiv de oțel spre miazănoapte și își spuse că iar o să ningă. În câmp se auzeau roțile căruțelor alergând pe drumul desfundat al Griviței, un fluierat prelung de osii neunse, amestecat cu zgomotul copitelor care loveau glodul înghețat. Mirosea a paie putrede, și frigul o învălui, pătrunzîndu-i prin fustele largi. Orașul își aprindea în depărtare luminile verzui. Zări gardul lui Stere. Câinii de la bordeiul lor lătrară, apoi îi ieșiră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
negustorul, după ea. Aici, altă lume: strada largă, nepavată, mișuna de căruțe țărănești cu coviltire înalte, încărcate cu mături, oale smălțuite, pahare străvezii de sticlă și borcane de lut, deasupra cărora moțăiau copiii lângă femei în fuste lungi. Camioane cu osii de fier 19 hurducăiau prin gropile drumului. Căruțașii spătoși suduiau caii nădușiți și-i loveau năprasnic cu bicele. Alături alergau mașinile pline vârf cu precupeți veniți de la Găiești și Pitești. Deasupra automobilelor, în papornițe, țipau curcani și porci legați cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să-i vină vecini. Stere umblă câtva timp însoțit de câini. Urmări descărcarea scîn-durilor și fluieră vesel. Dacă mai soseau alții, însemna că o să-i crescă și lui deverul. Răcoarea serii cădea abia simțit. Căruțele goale își sunau roțile și osiile spre Grivița. Zări focurile țiganilor puși să păzească stivele. Flăcări vesele se aprinseseră și pe rampă. Se întorseseră gunoierii. La lumina lămpilor, Grigore le împărțea lopețile și măturile. Glasurile lor se auzeau înăbușit. Negustorul se gândi că 73 trecuse și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai întorc. Ei picau la săptămână, la săptămână. Aveau un drum de județ spre șina barierei și o tăiau mai scurt prin groapă, peste maidan. Cu timpul, negustorul le învățase și numele. Ele erau scrise pe căruțele albastre, desenate pe la osii, cu flori: Cristu Surcel, Niculaie Apopii, Bulancea, Nenișor. Deasupra numelui vopsitorul adăugase cu știință: propietar. Untarii erau pricopsiți, aveau case la țară, locuri de arat și animale. Vacile dădeau câte douăzeci de litri de lapte pe zi, pe puțin. Veneau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu căruța plină. Numai când se topeau zăpezile începea balamucul. Domnul Bică adăpostea sania și scotea droașca de tablă, cu arcuri vechi de otel. O vopsea bine, punea un zugrav să-i scrie numele cu literele cele mai mari, ungea osiile roților și striga la el: - Gata, puturosule? Treci de încarcă pîinea! Mielu aducea iapa din grajd, că o iapă avea domnul Bică, mică și îndesată, ținută bine cu nutreț, o bătea pe burta caldă, u potrivea hamurile și fundele, gătită
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iarna era mai ușor. Iapa trăgea, era o plăcere să te salte arcurile, să fluieri și să pocnești din coada biciuștii. Cum cădeau ploile începeau necazurile. Ușoară, ușoară, dar căruța tot se înfunda în noroiul Cuțaridei. Împingea Mielu, ridica de osii, îi mai ajutau și mahalagiii, pentru că pe o astfel de vreme îl așteptau la pompă, lângă circiumă. Mirosul de pâine proaspătă pătrundea prin ferestrele deschise, îți muta nările. Copiii lăsau joaca și îi speriau calul, trăgând cu praștiile în tabla
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
avea toate paralele strânse. Dacă jupânul îi dădea restul, putea să se ducă la primărie să-și plătească locul. Ar fi fost cea mai frumoasă zi din viața lui. Până să coboare domnul Bică, a scos iapa afară, a stropit osiile căruței cu un furtun, i-a pus nițel catran la încheieturi și, când 1-a auzit tropăind pe scările de lemn, i-a ieșit înainte: - Să trăiești, stăpîne! - Bună dimineța, i-a răspuns domnul Bică, duhos. Își trăsese numai pantalonii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pușcărie dacă cunoșteai. Mai pica vreunul, începător, îl puneau la probe, mai dădeau în el, sluga lor îl făceau. Mula, care avea oameni în poliție, i-a cercetat pentru ce sânt în pârnaie și le-a spus că dacă ung osiile pe unde știa el, scapă mai ieftin, că mărturisiseră. Comisarii aduceau grefierii la anchete. Aceștia scriau declarațiile, și în procese nu mai puteau să dea înapoi. Au trimis bilet lui Bozoncea să le arunce ceva lovele, să mituiască judecătorii. De
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
export: echipamente și utilaje pentru industria petrochimică și industria cimentului, piese de schimb pentru echipamente electrice și electrochimice; piese pentru tractoare și mașini agricole; mașini-unelte, utilaje petroliere; rulmenți, conductori și cabluri electrice și telefonice, anvelope, diverse produse chimice, cherestea, hârtie; osii și boghiuri, semințe și fructe oleaginoase etc. La import: piei finite și semifabricate, orez, articole de pielărie, confecții, articole pentru sport; instrumente medicale, tutun, obiecte de podoabă. Investiții în România: au luat ființă 620 societăți comerciale cu capital pakistanez și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Nu-mi transmite una ciuda. Totuși, unde să te public, Pricope, venit din Duda? Vom citi ca și-altădată Paginile cu berbecu' Sau cu un butoi anume Domnu'Jecu, domnu'Jecu! Vei mai umple înc-o bandă Învârtită-n jur de osie, Proslăvind vinul de Huși, Dragă domnule Tudosie! Și cenaclul se-nvârtește Cu pământu-n jur de soare, Dan va exulta de spaima Morții-a-toate voitoarea. 404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acel, ceva, prinse contur doar la râsul batjocoritor și ascuțit al Parascăi. Cei doi tineri, un băiat și o fată, se depărtară repede lăsându-l singur cu râsul Parascăi. Ar fi vrut s-o izbească de capătul de fier al osiei, ca să se termine odată cu râsul acela, se îndreptă spre ea dar aceasta fugi hohotind cât o ținea gura, târând târnul de nuiele cu un zgomot de lemn uscat pe asfalt. Acum râsul Parascăi nu-i mai zgârâia auzul, nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al meu/ trebuie să vină la matcă/ cred că-i eroare să te lași risipit." Poetul cântă Ardealul a cărui viață îl copleșește. "De patru ani tot vine din Ardeal/ să treacă munții un stejar./ Pe douăzeci de roți/ până la osii înfundate în pământ." Gigantizează insul, puterile lui sunt ale unui Sfarmă-Piatră aflat sub semnul speranței de a se realiza: Când urc trudit cu bolovanul meu/ nu am decât dorința/ să mai urc o dată.". Dorința de echilibru apare dezvoltată programatic într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
contemporană", 1950-1975, Editura Eminescu, p. 143; Lovită e inima mea și s-a uscat ca floarea." 6 Într-un spațiu și timp simbolic la Șt. Aug. Doinaș ("sub cerul persan", "acum vreo câțiva secoli într-o seară", "la Polul Nord, aproape de osia furtunii", "într-un golf al vremilor dintâi"), sau într-un decor baroc "căci dau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, pe blăni de biber/ cât timp le am pe ele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că acela care ține astfel de petici aprinse în mînă nu va fi mîncat de lupi. Se crede că lupii dau asupra oamenilor numai pînă la Bobotează, de atunci însă să nu fie periculoși pentru oameni. în ziua de Sf. Osie [17 octombrie] se prăznuiește Lucinul, ca să fie feriți de lupi. [De fapt, Lucinul, sărbătoarea Sf. Luca, se ține în 18 octombrie.] La Filipi să speli cămeși, că opărești gura gavătului. Să nu muncești în ziua de Trif [Sf. Trifon], că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
august Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul - 29 august Stîlnicul / Sf. Simion Stîlpnicul - 1 septembrie Ciuda / Minunea Sf. Arh. Mihail - 6 septembrie Nașterea Maicii Domnului - 8 septembrie Ziua Crucii - 14 septembrie Sf. Chiriac - 29 septembrie Sf. Filip - 11 octombrie Oseea / Sf. Osie - 17 octombrie Lucinul / Sf. Luca - 18 octombrie Moșii de toamnă - sîmbăta dinaintea Sf. Dumitru (sărbătoare populară) Sf. Dumitru - 26 octombrie Lăsata Secului de Crăciun - 14 noiembrie Filipii de toamnă - 14-16 noiembrie (sărbătoare populară) Ovidenie / Vovidenie / Intrarea în Biserică a Maicii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]