717 matches
-
eliminare a substanțelor dizolvate, mai ales a speciilor ionice, în proporție de 95 99%. Datorită porilor foarte fini, membranele semipermeabile permit trecerea moleculelor mici de solvent (apă) dar opresc trecerea moleculelor mai mari de solut. 4.6.2. Legile presiunii osmotice Presiunea osmotică a unei soluții depinde de temperatură și presiune, fiind astfel aplicabile legile gazelor. La temperatură constantă, presiunea osmotică a unei soluții de zaharoză în apă crește proporțional cu concentrația. Deoarece concentrația C este invers proporțională cu volumul V
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanțelor dizolvate, mai ales a speciilor ionice, în proporție de 95 99%. Datorită porilor foarte fini, membranele semipermeabile permit trecerea moleculelor mici de solvent (apă) dar opresc trecerea moleculelor mai mari de solut. 4.6.2. Legile presiunii osmotice Presiunea osmotică a unei soluții depinde de temperatură și presiune, fiind astfel aplicabile legile gazelor. La temperatură constantă, presiunea osmotică a unei soluții de zaharoză în apă crește proporțional cu concentrația. Deoarece concentrația C este invers proporțională cu volumul V, în conformitate cu legea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
permit trecerea moleculelor mici de solvent (apă) dar opresc trecerea moleculelor mai mari de solut. 4.6.2. Legile presiunii osmotice Presiunea osmotică a unei soluții depinde de temperatură și presiune, fiind astfel aplicabile legile gazelor. La temperatură constantă, presiunea osmotică a unei soluții de zaharoză în apă crește proporțional cu concentrația. Deoarece concentrația C este invers proporțională cu volumul V, în conformitate cu legea Boyle - Mariotte, putem scrie relația: π · V = constant În același mod, presiunea osmotică variază cu temperatura conform legii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
gazelor. La temperatură constantă, presiunea osmotică a unei soluții de zaharoză în apă crește proporțional cu concentrația. Deoarece concentrația C este invers proporțională cu volumul V, în conformitate cu legea Boyle - Mariotte, putem scrie relația: π · V = constant În același mod, presiunea osmotică variază cu temperatura conform legii Charles: Din cele două legi, van’t Hoff a formulat ecuația generală a presiunii osmotice: π = C·R·T în care: C concentrația molară a soluției; R - constantă caracteristică substanței dizolvate și a cărei valoare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este invers proporțională cu volumul V, în conformitate cu legea Boyle - Mariotte, putem scrie relația: π · V = constant În același mod, presiunea osmotică variază cu temperatura conform legii Charles: Din cele două legi, van’t Hoff a formulat ecuația generală a presiunii osmotice: π = C·R·T în care: C concentrația molară a soluției; R - constantă caracteristică substanței dizolvate și a cărei valoare este egală cu constanta universală a gazelor (8,314 J/mol·K); T - temperatura soluției în grade Kelvin. Înlocuind C
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volumul soluției, această expresie se poate scrie și ca: π ·V = R·T Pe baza acestei legi, van’t Hoff a asemănat soluțiile diluate cu amestecuri în care moleculele solventului se comportă ca un gaz perfect. Prima lege a presiunii osmotice arată că la volum constant și la aceeași temperatură, valoarea presiunii osmotice depinde numai de numărul de molecule dizolvate și nu de natura substanței dizolvate. Definiție. La aceeași temperatură, soluții diferite dar cu același număr de molecule dizolvate în volume
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
T Pe baza acestei legi, van’t Hoff a asemănat soluțiile diluate cu amestecuri în care moleculele solventului se comportă ca un gaz perfect. Prima lege a presiunii osmotice arată că la volum constant și la aceeași temperatură, valoarea presiunii osmotice depinde numai de numărul de molecule dizolvate și nu de natura substanței dizolvate. Definiție. La aceeași temperatură, soluții diferite dar cu același număr de molecule dizolvate în volume egale de solvent au întotdeauna aceeași presiune osmotică. Exemplu: o soluție care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aceeași temperatură, valoarea presiunii osmotice depinde numai de numărul de molecule dizolvate și nu de natura substanței dizolvate. Definiție. La aceeași temperatură, soluții diferite dar cu același număr de molecule dizolvate în volume egale de solvent au întotdeauna aceeași presiune osmotică. Exemplu: o soluție care conține 342 g zahăr (1 mol) în 10 litri de apă are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
La aceeași temperatură, soluții diferite dar cu același număr de molecule dizolvate în volume egale de solvent au întotdeauna aceeași presiune osmotică. Exemplu: o soluție care conține 342 g zahăr (1 mol) în 10 litri de apă are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași presiune osmotică se numesc izotonice. Van’t Hoff a enunțat și următoarea lege a presiunii osmotice. Definiție. Presiunea osmotică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o soluție care conține 342 g zahăr (1 mol) în 10 litri de apă are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași presiune osmotică se numesc izotonice. Van’t Hoff a enunțat și următoarea lege a presiunii osmotice. Definiție. Presiunea osmotică a unei soluții diluate este egală cu presiunea pe care ar exercita-o substanța dizolvată, dacă ar fi în stare gazoasă, ar ocupa
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași presiune osmotică se numesc izotonice. Van’t Hoff a enunțat și următoarea lege a presiunii osmotice. Definiție. Presiunea osmotică a unei soluții diluate este egală cu presiunea pe care ar exercita-o substanța dizolvată, dacă ar fi în stare gazoasă, ar ocupa același volum ca soluția și ar avea aceeași temperatură. Această lege este valabilă doar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași presiune osmotică se numesc izotonice. Van’t Hoff a enunțat și următoarea lege a presiunii osmotice. Definiție. Presiunea osmotică a unei soluții diluate este egală cu presiunea pe care ar exercita-o substanța dizolvată, dacă ar fi în stare gazoasă, ar ocupa același volum ca soluția și ar avea aceeași temperatură. Această lege este valabilă doar pentru soluții ideale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Această lege este valabilă doar pentru soluții ideale; soluțiile diluate o urmează cu aproximație. 68 Fig. 4.7. Instalație de desalinizare a apei 4.6.3. Osmoza inversă Este procesul de osmoză ce are loc atunci când asupra soluției din celula osmotică acționează o presiune exterioară mai mare decât presiunea osmotică. În acest caz, are loc osmoza inversă, solventul existent în soluție trecând prin membrană în compartimentul cu solvent pur. Procesul de curgere a lichidului are loc de la soluția concentrată spre solvent
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diluate o urmează cu aproximație. 68 Fig. 4.7. Instalație de desalinizare a apei 4.6.3. Osmoza inversă Este procesul de osmoză ce are loc atunci când asupra soluției din celula osmotică acționează o presiune exterioară mai mare decât presiunea osmotică. În acest caz, are loc osmoza inversă, solventul existent în soluție trecând prin membrană în compartimentul cu solvent pur. Procesul de curgere a lichidului are loc de la soluția concentrată spre solvent. Membranele semipermeabile ce se folosesc în procesul de osmoză
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
4.7. Importanța difuziei și osmozei Difuzia și osmoza joacă un rol foarte important în natură. Pereții celulelor vegetale și animale sunt constituite din membrane semipermeabile și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând o celulă într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a lichidului celular, adică într-o soluție hipertonică (mai concentrată), se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește, în final având loc plasmoliza. Acest fenomen este datorat difuziei apei din interiorul celulei spre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
turgescență) și poate crăpa, din cauza apei care pătrunde în interiorul celulei prin membrana celulară. Acest proces este folosit în industrie, de exemplu la extragerea zahărului din sfeclă. Aceasta este mărunțită și introdusă în vase mari cu apă, numite difuzoare. Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă crapă și zahărul difuzează în apă, de unde se separă și se purifică. În mod asemănător se comportă și celulele corpului animal. Concentrația plasmei sanguine, lichidul din sânge, este egală cu cea a unei soluții 0,86% NaCl
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
zahărul difuzează în apă, de unde se separă și se purifică. În mod asemănător se comportă și celulele corpului animal. Concentrația plasmei sanguine, lichidul din sânge, este egală cu cea a unei soluții 0,86% NaCl. Cele două soluții au presiuni osmotice egale, deci sunt izotonice. Soluția de NaCl 0,86% mai poartă numele de ser fiziologic. Datorită presiunii osmotice, apa se ridică în trunchiul copacilor până la înălțimi de zeci de metri. Presiunea osmotică a plantelor de uscat este cuprinsă între 5
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
animal. Concentrația plasmei sanguine, lichidul din sânge, este egală cu cea a unei soluții 0,86% NaCl. Cele două soluții au presiuni osmotice egale, deci sunt izotonice. Soluția de NaCl 0,86% mai poartă numele de ser fiziologic. Datorită presiunii osmotice, apa se ridică în trunchiul copacilor până la înălțimi de zeci de metri. Presiunea osmotică a plantelor de uscat este cuprinsă între 5 și 11 atmosfere (20 atm pentru eucalipt), pe când plantele marine ating presiuni osmotice de 17 - 25 atmosfere. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
0,86% NaCl. Cele două soluții au presiuni osmotice egale, deci sunt izotonice. Soluția de NaCl 0,86% mai poartă numele de ser fiziologic. Datorită presiunii osmotice, apa se ridică în trunchiul copacilor până la înălțimi de zeci de metri. Presiunea osmotică a plantelor de uscat este cuprinsă între 5 și 11 atmosfere (20 atm pentru eucalipt), pe când plantele marine ating presiuni osmotice de 17 - 25 atmosfere. În celulele unor ciuperci, presiunea osmotică poate ajunge la valori de peste 100 atm. 70 Electrochimia
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de ser fiziologic. Datorită presiunii osmotice, apa se ridică în trunchiul copacilor până la înălțimi de zeci de metri. Presiunea osmotică a plantelor de uscat este cuprinsă între 5 și 11 atmosfere (20 atm pentru eucalipt), pe când plantele marine ating presiuni osmotice de 17 - 25 atmosfere. În celulele unor ciuperci, presiunea osmotică poate ajunge la valori de peste 100 atm. 70 Electrochimia studiază proprietățile soluțiilor de electroliți. Ea poate fi definită ca fiind studiul interacțiunii mediilor chimice cu energia electrică. Studiază formarea energiei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
trunchiul copacilor până la înălțimi de zeci de metri. Presiunea osmotică a plantelor de uscat este cuprinsă între 5 și 11 atmosfere (20 atm pentru eucalipt), pe când plantele marine ating presiuni osmotice de 17 - 25 atmosfere. În celulele unor ciuperci, presiunea osmotică poate ajunge la valori de peste 100 atm. 70 Electrochimia studiază proprietățile soluțiilor de electroliți. Ea poate fi definită ca fiind studiul interacțiunii mediilor chimice cu energia electrică. Studiază formarea energiei electrice din reacțiile chimice precum și transformările pe care le produce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iar în soluțiile de electroliți, cu ajutorul ionilor. Definiție. Se numesc proprietăți coligative acele proprietăți ale soluțiilor care variază proporțional cu concentrația lor, deci cu numărul de particule dintr-un volum dat de solvent. Exemple: presiunea de vapori, crioscopia, ebulioscopia, presiunea osmotică. 5.1.1. Factorul de corecție van’t Hoff S-a constatat ca soluțiile de electroliți (acizi, baze, săruri) au presiuni osmotice mai mari decât cele calculate după legea lui van’t Hoff, π = R·T·C. De aceea, în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
deci cu numărul de particule dintr-un volum dat de solvent. Exemple: presiunea de vapori, crioscopia, ebulioscopia, presiunea osmotică. 5.1.1. Factorul de corecție van’t Hoff S-a constatat ca soluțiile de electroliți (acizi, baze, săruri) au presiuni osmotice mai mari decât cele calculate după legea lui van’t Hoff, π = R·T·C. De aceea, în ecuația de mai sus s-a introdus un factor de corecție i numit factorul lui van’t Hoff care reprezintă raportul dintre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mari decât cele calculate după legea lui van’t Hoff, π = R·T·C. De aceea, în ecuația de mai sus s-a introdus un factor de corecție i numit factorul lui van’t Hoff care reprezintă raportul dintre presiunea osmotică măsurată și cea calculată. π = i·R·T·C În cazul soluțiilor de neelectroliți, i = 1. În soluțiile de acizi, baze, săruri, valoarea lui i este mai mare decât 1; ea diferă cu natura soluției și crește cu diluția. Interpretarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
crește cu diluția. Interpretarea corectă a abaterilor observate pentru soluțiile de electroliți a fost făcută de Svante Arrhenius (1887) care a semnalat pentru prima oară existența în soluție a ionilor, particule independente încărcate cu sarcini electrice. 5.1.2. Coeficientul osmotic Factorul van’t Hoff nu ia valori întregi decât în soluții foarte diluate. El scade cu creșterea temperaturii. Definiție. Se numește coeficient osmotic (fo) raportul dintre valoarea factorului i efectiv măsurată și numărul maxim de ioni (n) ce se pot
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]