409 matches
-
când e vorba de uniforma lor, care e pentru ei articol de lege”, precum și că ei „ar vrea să moară cum s-au născut, cu tichia de catifea și cu toate celelalte rămășiți din Evul Mediu”. „Ar trebui - continuă Russo - ovreilor moldovenești și leșești un om mare, destul de puternic, ca să-i facă să-și schimbe costumul ; aceasta ar face, fără Îndoială, ca mulțimea [de creștini] să nu mai aibă pentru ei simțiminte așa de dușmănoase” <endnote id="(366, pp. 322 și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi armeni” <endnote id="(3, p. 47)"/>. În conformitate cu această insolită ecuație etnico-etică, viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil de găsit, evreii cinstiți au devenit un fel de ființe fabuloase, cu semne fiziologice neumane : „Evreii cinstiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil de găsit, evreii cinstiți au devenit un fel de ființe fabuloase, cu semne fiziologice neumane : „Evreii cinstiți - spune un proverb german - au păr În palmă” <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cam din aceeași epocă : „Ei sunt Îndatorați de Talmudul lor ca să nu mănânce În zioa În care nu vor putea să Înșele un creștin” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Sau, Într-o altă formulare, În care „creștinul” capătă identitate etnică : „Ovreiul nu mănâncă până n’o Înșela pe un român”, cum apare această zicală În colecția de snoave populare culese de Petre Ispirescu „din gura celor ce știu multe”, În a doua jumătate a aceluiași secol XIX <endnote id="(80, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și negative conform cărora evreii ar fi foarte inteligenți, vicleni, instruiți, buni familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și Însetați de putere, harnici și, mai ales, buni afaceriști (Geschäftstüchtigkeit) apar practic În toate răspunsurile date de oamenii simpli <endnote id=" (70, passim ; 69, pp. 10-15)"/>. Într-un sondaj de opinie realizat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era și mai elocventă În Țara Românească. Cei doi misio nari scoțieni amintiți mai sus observau că, În București, „nouă din fiecare zece dulgheri sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concurat pentru a crea imaginea evreului negustor tipic și, respectiv, cea a evreului meseriaș atipic, În condițiile În care cifrele par să indice exact contrariul. În orice caz, concluzia mea este diferită de cea a lui B.P. Hasdeu din 1866 („Ovreii ne prezintă spectacolul unui neam Întreg de zarafi și de prăvăliași” ; <endnote id="cf. 320"/>), fiind mai aproape de cea a lui Carol Iancu, formulată pentru situația Țărilor Române În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a Înșfăca, a Înfuleca pe nemestecate”), cât În Shylock, bancherul nemilos din piesa lui William Shakespeare Neguțătorul din Veneția. „Shylock este o formulă generală, aplicabilă către toți ovreii În particular. Shylock este tipul judanilor !”, scria B.P. Hasdeu În 1865 <endnote id="(246, pp. 20-21)"/>. Per sonajul shakespearian a devenit atât de reprezentativ, Încât numele său a intrat În lexic, devenind un substantiv comun (engl. shylock = „cămătar fără scrupule
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamul tău să vă vindeți și pentru bani să vă ucideți”. „Iuda se făcu negustor - continuă legenda -, el și urmașii lui ; aceștia pentru bani se mănâncă și se vând unii pe alții. Din neamul lui Iuda se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(291, p. 161)"/>. Într-o altă legendă, culeasă din folclorul ciobanilor din Bucovina, Dumnezeu le-ar fi spus următoarele evreilor, la Începutul lumii : „Să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În folclorul rutenilor bucovineni sunt dese referiri la legătura evreilor cu banii, după cum rezultă dintr-un roman semnat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În 1908 Mateiu Caragiale unui prieten de la Paris <endnote id="(895, p. 587)"/>. Monedele de aur (galbenii) erau câteodată falsificate de calpuzani. Evident, adesea erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În 1908 Mateiu Caragiale unui prieten de la Paris <endnote id="(895, p. 587)"/>. Monedele de aur (galbenii) erau câteodată falsificate de calpuzani. Evident, adesea erau acuzați zarafii evrei : „Ovreiul dracului, bată-l Maica Domnului - blestema câte un boier român pe la mijlocul secolului al XIX-lea -, uite colo câtă bucată de aur a tăiat din bietu galbenu ăsta ; ar trebui stăpânirea să spânzure pe astfel de calpuzani” ; sau : „afurisitu de jidov
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia jidovul, „Mentes i Avram, ovreii”, Banc - „neguțător frânc”, Hagi Dovleg, David Cavason ovreiul, Medim, Menahim Psimon ovreiul, Antonie Paspatu, Simon Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p. 375)"/>. În ceea ce privește secolul al XIX-lea, Ion Ghica Își aduce aminte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia jidovul, „Mentes i Avram, ovreii”, Banc - „neguțător frânc”, Hagi Dovleg, David Cavason ovreiul, Medim, Menahim Psimon ovreiul, Antonie Paspatu, Simon Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p. 375)"/>. În ceea ce privește secolul al XIX-lea, Ion Ghica Își aduce aminte de „evrei desculți” deveniți „bancheri mari În Londra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia jidovul, „Mentes i Avram, ovreii”, Banc - „neguțător frânc”, Hagi Dovleg, David Cavason ovreiul, Medim, Menahim Psimon ovreiul, Antonie Paspatu, Simon Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p. 375)"/>. În ceea ce privește secolul al XIX-lea, Ion Ghica Își aduce aminte de „evrei desculți” deveniți „bancheri mari În Londra și Paris”, care au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
educația și natura evreului Îl fac așa Încât inima lui nu bate decât la sunetul aurului, restul este mut pentru el” ; <endnote id="cf. 417, p. 12"/>), dar și de somități culturale de talia lui B.P. Hasdeu : „Oricum să fie, el [= ovreiul] este cămătar mai Întâi și mai presus de toate”. Orice ar face, el este „judan usurier”. Hasdeu ajungea la această concluzie În urma analizei făcute celor „trei ovrei” din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de somități culturale de talia lui B.P. Hasdeu : „Oricum să fie, el [= ovreiul] este cămătar mai Întâi și mai presus de toate”. Orice ar face, el este „judan usurier”. Hasdeu ajungea la această concluzie În urma analizei făcute celor „trei ovrei” din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui Alecsandri. Pentru Hasdeu, „Înrudirea cea mai cate gorică” a acestor personaje constă În faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui Alecsandri. Pentru Hasdeu, „Înrudirea cea mai cate gorică” a acestor personaje constă În faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este cămătar, ci cârciumar („orândarul satului”, cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite de datoriile și drepturile cetățenilor, slăbindu-i corpul și scurtându-i viața” <endnote id="(417, p. 7)"/>. Același tip de retorică folosește și Ion Ghica (fost prim-ministru) atunci când vorbește despre „cârciumarii ovrei”, pe care „Îi lăsăm să corumpă și să omoare” oamenii „cu fel de fel de băuturi otrăvitoare”. Într-un text redactat la Londra În 1884, Ghica Își pune propriile gânduri În gura unui imaginar prieten englez : „Crezi că putem lăsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
profesiuni la sate - și că otrăvitorii cu basamac [= rachiu inferior] nu sunt ei” <endnote id="(298, p. 282)"/>. În acei ani, principalii propovăduitori ai legendei otrăvirii băuturilor de către evrei au fost doi medici profund antisemiți : C. Șumuleanu și N. Paulescu. „Ovreii, ca niște duhuri rele - scria N. Paulescu -, falsifică băuturile și le otrăvesc cu diverse ingrediente.” Șumuleanu amintea În 1911 „acidul salicilic” printre ingredientele folosite de evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că unii „jidani” au fabricat vin „cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că unii „jidani” au fabricat vin „cu drojdie, glicerină, zahăr și alcool”, pe care autoritățile „l-au confiscat și distrus”. Cât despre „otrăvirea băuturilor tari”, cei doi susțineau că un oarecare „cârciumar ovrei Iancu” vindea rachiu făcut din „eter sulfuric [ ? !], În care e dizolvat un ulei esențial, anemonolul [ ? !], ce este foarte iute și posedă o mare putere vezicantă”. Cei doi au susținut că evreii nu pun „vitriol” În băuturi, ci comercializează unele rachiuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sabat Multe bâlciuri se desfășurau duminica, ceea ce Îi obliga pe oameni să călătorească sâmbăta. Pentru un evreu practicant, un asemenea act era de neimaginat. Țăranul român avea o veche zicală, care „să zice pentru cei fără noroc” : „O dată vrură ovreii să călătorească șî să Întâmplă [să fie] sâmbătă”. Așa sună una dintre pildele „adunate dă dumnealui dvornicul Iordache Golescul”, În prima jumătate a secolului al XIX-lea <endnote id="(179, p. 175)"/>. O zicală similară este atestată și la greci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]