KorAP: Find »[drukola/base=oxidant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...22 >

531 matches

Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616

și speciile oxigenate reactive sunt oxidanți. Oxidare: proces prin care oxigenul reacționează cu alte substanțe, de exemplu cu alimentele. În general, acest tip de reacție se traduce printr-o pierdere de electroni. Oxidoreducție: schimb de electroni între două substanțe: un oxidant (de exemplu, un radical liber) și un reducător sau un antioxidant. Parkinson (maladia): boală degenerativă a sistemului nervos care se manifestă prin tremurături, prin rigiditatea și slăbirea mușchilor. Peroxidare lipidică: oxidare de către radicalii liberi a acizilor grași (grăsimi) conținuți în

[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
toxici radicali liberi. Radical liber: orice atom, moleculă sau ion care posedă un electron nepereche în structura sa. Această situație îl face foarte reactiv și oxidant. În doză mare, radicalii liberi sunt toxici, pentru că riscă să provoace un dezechilibru între oxidanți și antioxidanți. RDA (Recommended Dietary Allowances): aport nutrițional recomandat în Statele Unite. Specii oxigenate reactive (sau specii reactive ale oxigenului): este vorba de produșii din majoritatea reacțiilor radicalilor liberi la care participă oxigenul și care au proprietatea de a fi oxidanți

[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
oxidanți și antioxidanți. RDA (Recommended Dietary Allowances): aport nutrițional recomandat în Statele Unite. Specii oxigenate reactive (sau specii reactive ale oxigenului): este vorba de produșii din majoritatea reacțiilor radicalilor liberi la care participă oxigenul și care au proprietatea de a fi oxidanți. Radicalii liberi OH0 și O20 sunt două exemple bine cunoscute. Există însă și non-radicali, cum ar fi oxigenul singlet (1O2*) și peroxidul de hidrogen (H2O2). Stres oxidativ: dezechilibru creat între puterea oxidativă a radicalilor liberi și capacitatea de apărare antioxidantă

[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
Corola-publishinghouse/Science/314_a_635

alcătuiesc o combinație chimică este întotdeauna egală cu zero. Moleculele sunt neutre din punct de vedere electric. h) Suma algebrică a sarcinilor ionilor elementelor ce intră în compoziția unui ion complex, trebuie să fie egală cu sarcina ionului. Reducători și oxidanți. a) Reducătorii sunt atomi, ioni sau molecule care pot ceda electroni, oxidându-se, proces care duce la creșterea sarcinii pozitive. Ca reducători pot funcționa: atomii metalelor: Li, Na, K. Rb, Mg, Ca, Al, Fe, Zn; ionii pozitivi ai metalelor cu

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
în special aldehida formică, CH2O), acizii carboxilici (HCOOH, H2C2O4 ) și monozaharidele, în special glucoza C6H12O6. b) Oxidanții sunt atomi, ioni pozitivi în stări de oxidare superioare, sau molecule care se caracterizează prin proprietatea de a accepta electroni, reducându-se. Dintre oxidanții folosiți în chimia anorganică, analitică și organică cităm: atomi și molecule ale nemetalelor: F2, Cl2, Br2, I2, O2, O3; ionii metalelor în stări de oxidare înalte: Au3+, Ag+, Pt4+, Fe3+ ș.a; atomii metalelor în stări de oxidare formal pozitive

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
oxidare formale pozitive mari: N5+, S6+, Cl5+; Trebuie menționat că mulți dintre acești ioni se găsesc în soluție apoasă sub formă de oxizi: MnO2, PbO2, Au2O3, Ag2O; sau sub formă de oxo-anioni: NO3-, SO42-, ClO3-, MnO4-, Cr2O72 ș.a. Din categoria oxidanților puternici fac parte: hipocloritul de sodiu NaClO și apa oxigenată (H2O2). Substanțele care se comportă ca reducători față de oxidanți puternici, sau ca oxidanți față de reducători puternici, se numesc amfoliți redox. Ele conțin elementele care se oxidează, respectiv care se reduc

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
sub formă de oxizi: MnO2, PbO2, Au2O3, Ag2O; sau sub formă de oxo-anioni: NO3-, SO42-, ClO3-, MnO4-, Cr2O72 ș.a. Din categoria oxidanților puternici fac parte: hipocloritul de sodiu NaClO și apa oxigenată (H2O2). Substanțele care se comportă ca reducători față de oxidanți puternici, sau ca oxidanți față de reducători puternici, se numesc amfoliți redox. Ele conțin elementele care se oxidează, respectiv care se reduc, la un număr de oxidare intermediar față de valoarea minimă, respectiv valoarea maximă posibilă pentru numerele de oxidare ale acelui

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
MnO2, PbO2, Au2O3, Ag2O; sau sub formă de oxo-anioni: NO3-, SO42-, ClO3-, MnO4-, Cr2O72 ș.a. Din categoria oxidanților puternici fac parte: hipocloritul de sodiu NaClO și apa oxigenată (H2O2). Substanțele care se comportă ca reducători față de oxidanți puternici, sau ca oxidanți față de reducători puternici, se numesc amfoliți redox. Ele conțin elementele care se oxidează, respectiv care se reduc, la un număr de oxidare intermediar față de valoarea minimă, respectiv valoarea maximă posibilă pentru numerele de oxidare ale acelui element. Exemple: M2IS4+O3

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
MIN3+O2 ; CrX3 ; M2IHP3+O3 etc. 2 STABILIREA COEFICIENȚILOR REACȚIILOR REDOX Pentru stabilirea coeficienților în reacțiile redox este necesar să se parcurgă următoarele etape: scrierea formulelor chimice ale reactanților și produșilor de reacție, în funcție de natura mediului de reacție, în ordinea : oxidant, mediu de reacție, reducător. calcularea numerelor de oxidare ale atomilor sau ionilor care participă la schimbul electronic. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare sau reducere, respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar FeSO4 este reducătorul, prin ionul de fer cu N.O.= +2. Ionul Mn7+ se

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar FeSO4 este reducătorul, prin ionul de fer cu N.O.= +2. Ionul Mn7+ se reduce trecând în Mn2+, iar ionul Fe2+ se oxidează la Fe3

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să fie egal cu numărul electronilor acceptați de oxidant, iar numărul ionilor și atomilor din sistem să rămână neschimbat. B. Metoda iono-electronică Se aplică în special în cazul reacțiilor redox ce au loc în soluție, unde intervine procesul de disociere electrolitică. În acest caz se ține seama de ionii

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
special în cazul reacțiilor redox ce au loc în soluție, unde intervine procesul de disociere electrolitică. În acest caz se ține seama de ionii reali din soluție. Schimbul electronic se redă prin două procese: unul pe care îl suferă ionul oxidantului, iar celălalt ionul reducătorului, în funcție de natura mediului de reacție. De exemplu: oxidarea sulfitului de sodiu în mediu acid (a), neutru (b), și bazic (c) cu permanganat de potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
reacții de disproporționare. sunt reacțiile redox în care un element dintr-o specie chimică, aflat la un număr de oxidare intermediar, participă concomitent la oxidare și la reducere, formând compuși în care are numere de oxidare diferite (este deci și oxidantul, și reducătorul în aceea reacție redox), sulf + hidroxid de sodiu: 3S0 + S0 + 6NaOH → Na2S2-S6+O3 + 2Na2S2+ 3H2O reacții schimbul electronic se face între atomii sau ionii identici ai aceleași substanțe: NaClO + NaClO → NaCl5+O3 + NaCl1 Reacții de sinproporționare - reacțiile redox

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
în evidență cu o soluție de K3[Fe(CN)6] fericianură, care în reacția cu Fe2+ formează un precipitat voluminos de culoare albastră “albastrul lui Turnbull”, Fe3[Fe(CN)6]2. Proprietățile oxidante ale ionului Ag+ Ionul Ag+ este un oxidant relativ puternic, pentru care este caracteristică reacția: + 0Ag +1e Ag .O serie de reducători cum sunt Fe2+, Sn2+, aldehida formică, etc., precipită argintul din soluțiile de azotat de argint sub forma unui precipitat negru sau ca oglindă de argint. Clorul

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
conține: Cl2, HCl, HClO. Cea mai mare parte din clor este dizolvată fizic. Experiența se execută la nișă. Materiale și aparatură. În balonul Wűrtz, fixat cu ajutorul unui stativ, pe o sită de azbest deasupra unui bec de gaz, se introduce oxidantul (10g de MnO2, sub formă de bucăți, pentru a nu face spumă, dacă este sub formă de pulbere), iar în pâlnia picurătoare se introduce acidul clorhidric conc. ≈ 37%. Se aprinde becul de gaz, pentru o încălzire lentă, numai la sfârșit

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
obținut atât în stare gazoasă cât și în stare lichidă. Oxidarea anionului Br⎯ se realizează mai ușor decât în cazul ionului Cl⎯, bromul fiind mai puțin electronegativ. Deci, oxidarea ionului Br⎯ poate fi realizată cu un număr mai mare de oxidanți: KMnO4, K2Cr2O7, MnO2, PbO2, KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în mediu acid. Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor cu oxidanții menționați, decurge după reacțiile redate în cazul obținerii clorului, cât și după următoarele reacții chimice. 3.3.Obținerea iodului Iodul elementar

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
cazul ionului Cl⎯, bromul fiind mai puțin electronegativ. Deci, oxidarea ionului Br⎯ poate fi realizată cu un număr mai mare de oxidanți: KMnO4, K2Cr2O7, MnO2, PbO2, KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în mediu acid. Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor cu oxidanții menționați, decurge după reacțiile redate în cazul obținerii clorului, cât și după următoarele reacții chimice. 3.3.Obținerea iodului Iodul elementar se poate obține: prin oxidarea din ioduri prin reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
3.Obținerea iodului Iodul elementar se poate obține: prin oxidarea din ioduri prin reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în special sub formă de ioduri, metoda generală de obținere este prin oxidare. Astfel se folosesc atât oxidanții menționați în cazul obținerii bromului și clorului cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp, separând iod. Iodul elementar se

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
din ioduri prin reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în special sub formă de ioduri, metoda generală de obținere este prin oxidare. Astfel se folosesc atât oxidanții menționați în cazul obținerii bromului și clorului cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp, separând iod. Iodul elementar se poate obține în stare de vapori soluție apoasă sau în

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
este puțin reactiv, dar în anumite condiții reacționează cu majoritatea elementelor în afară de N2, Au, Pt și Ir. În stare elementară, în molecula de S8 el se găsește în stare de oxidare 0. În consecință, va funcționa ca amfolit redox, adică oxidant și reducător (predomină caracterul reducător) disproporționând la cald în prezența apei, a bazelor alcaline sau a altor reactanți adecvați. Prin simpla mojarare, într-un mojar de porțelan a florii de sulf cu Hg metalic, la temperatură obișnuită, se obține HgS

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
puternic până ce acesta începe să fiarbă. Firul de cupru încălzit se introduce cu ajutorul unui clește metalic. Pilitura de cupru aruncată într-un balon unde fierbe sulful arde cu incandescență. B. Proprietățile reducătoare ale sulfului sunt puse în evidență în prezența oxidanților energici. Pe o tablă metalică se pune pulbere de sulf care se aprinde de la flacăra unui bec de gaz. Prin arderea sulfului se observă o flacără albastră și se simte mirosul înțepător de bioxid de sulf - gaz incolor. -Încălzind la

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
Ca tărie, acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu SO2, H2SO3 sau sulfiți, produși de adiție care sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea folosit la decolorarea substanțelor care nu rezistă la înălbire cu oxidanți puternici. Decolorarea unei soluții roșii de fuxină: Prin barbotarea SO2 prin soluție diluată de fuxină roșie sau prin adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
în medicină și în tehnica fotografică. Teste 1. Calculați compoziția în procente a H2SO3; ce stare de oxidare are sulful în acest compus? Determinați echivalentul acestui acid atunci când formează săruri neutre; determinați echivalentul Na2SO3 atunci când participă în reacții redox ca oxidant și ca reducător. 2. Să se determine volumul de SO2 care poate fi obținut din 200 mL soluție 16% de K2SO3 cu densitatea 1,14g/mL prin reacție la cald cu un acid. 3. Care este normalitatea unei soluții de

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]