3,713 matches
-
o mai acceptă, fiindcă, într-adevăr, în România a devenit insuportabilă, însă acest sistem chiar nu poate fi înlăturat fiindcă reversul său ar fi cel de dinainte de evenimentul invocat mai sus. Cuvântul SISTEM ventilat de tinerii prezenți în piață este pândit de confuzie și din cauza folosirii lui cu obstinație de vivandiera zilei care îl definește ca fiind asocierea dintre DNA și SRI. Mai exact, dintre șefii celor două înstituții, cum particularizează ea de fiecare dată, spre a nu crede cineva că
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
liniilor sugerează un sentiment de libertate totală dar și un mod de stabilire al unui spațiu care este ascuns nouă. Ce învălui și dezvălui în spațiul din spatele imaginii? Imaginile pot fi ferestre dar ele arată ca oglinzi. De ce și de unde pândește deznădejdea? Cristina - Când în jurul meu găsesc limite sau nedreptăți pe care nu le pot schimba, se naște în mine acestă deznădejde. Și pentru a îndrepta acest sentiment caut ordinea, pe planul bidimensional contruiesc acest spațiu pe care să îl pot
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
o expresie încruntată a feței, se întreba cine-i această Elisavetă Mardare din Cotul Ostriței, înveșnicită în tuș și acuarelă pe hârtie, în anul 1936. Ne privea ca vie din acel an, când măhălenii nici nu bănuiau ce monstru îi pândea de la răsărit, și parcă ne-ar fi reproșat că nu cunoaștem nici un vlăstar din neamul ei. Situată în apropierea orașului, populată de români ce întruchipau cumințenia cea mai curată a pământului, comuna Mahala, ca și Boianul, ca și Voloca, satisfăcea
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
R2D2, îl vopsim portocaliu și-l punem la muncă, la căratul rafturilor prin depozite, încît va fi nevoie de mai puțini oameni care să cutreiere coridoarele. De vreo 200 de ani încoace lumea spune ce vă spun eu, că ne pîndește epoca șomajului tehnologic, începînd cu luddiții, care zdrobeau mașinile de țesut în Anglia, acum două secole. Lumea se înșală. În țările dezvoltate economia reușește să le ofere aproape tuturor oamenilor locuri de muncă”. Mai multe detalii puteți vedea aici Potrivit lui
NOUA ORDINE MONDIALĂ: Schimbarea care ne va marca pe toţi [Corola-blog/BlogPost/93753_a_95045]
-
proaste despre Circe sau Iocaste care n-au fost niciodată caste contextual să fie vorba de regele Henric, prințul de Condé și-o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă așa de repede în pat... mi-aș mai dori un land, o landă în care versurile curg pe bandă... izvorând ca dintr-un ciur, să fie fără de cusur că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
de repede în pat... mi-aș mai dori un land, o landă în care versurile curg pe bandă... izvorând ca dintr-un ciur, să fie fără de cusur că cititorul e pretențios, eu știu are gusturi, are fler dar după draperii pândește răzbunător, un cavaler ... Citește mai mult stând comod la mine pe verandămi-aș dori să scriu despre orice,cum aș primi să zicem o comandăpe care n-o poți refuza;dar poezia nu e o șalandăs-o-ncarci mereu cu vorbe proastedespre Circe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
nu e o șalandăs-o-ncarci mereu cu vorbe proastedespre Circe sau Iocastecare n-au fost niciodată castecontextual să fie vorba deregele Henric, prințul de Condéși-o intrigă ciudată de alcov,un scrin cu catifeaua movde pe care cine vrea să șteargă prafulîl pândește tahigrafulcă și domnița s-a emancipatși nu se urcă așa de repede în pat...mi-aș mai dori un land, o landăîn care versurile curg pe bandă...izvorând ca dintr-un ciur,să fie fără de cusurcă cititorul e pretențios, eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
nu se urcă așa de repede în pat...mi-aș mai dori un land, o landăîn care versurile curg pe bandă...izvorând ca dintr-un ciur,să fie fără de cusurcă cititorul e pretențios, eu știuare gusturi, are flerdar după draperii pândește răzbunător, un cavaler... XXVIII. MI-AM PROPUS..., de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. mi-am propus să scriu despre orice, despre oricine la comandă... dar poezia nu e o șalandă s-o-ncarci mereu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
proaste despre Circe sau Iocaste care n-au fost niciodată caste contextual e vorba de un rege Henric, prințul de Condé și-o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă așa de repede în pat... în care land, în care landă mai curg astăzi versurile pe bandă... izvorând ca dintr-un ciur, să fie fără de cusur că cititorul e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
urcă așa de repede în pat... în care land, în care landă mai curg astăzi versurile pe bandă... izvorând ca dintr-un ciur, să fie fără de cusur că cititorul e pretențios, eu știu are gusturi, are fler dar după draperii pândește temut, un cavaler ce are-n mâna lui o spadă și nu mai este loc de vreo tiradă! Citește mai mult mi-am propus să scriu despre orice,despre oricine la comandă...dar poezia nu e o șalandăs-o-ncarci mereu cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
nu e o șalandăs-o-ncarci mereu cu vorbe proastedespre Circe sau Iocastecare n-au fost niciodată castecontextual e vorba deun rege Henric, prințul de Condéși-o intrigă ciudată de alcov,un scrin cu catifeaua movde pe care cine vrea să șteargă prafulîl pândește tahigrafulcă și domnița s-a emancipatși nu se urcă așa de repede în pat...în care land, în care landămai curg astăzi versurile pe bandă...izvorând ca dintr-un ciur,să fie fără de cusurcă cititorul e pretențios, eu știuare gusturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
DRAGOBETE - DULCI AMINTIRI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mi-aduc aminte... mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n care te adânceai ca
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377280_a_378609]
-
tabla ambulanței care străbătea urlând străzile Iașului...apoi, începuseră să se îngălbenească primele frunze. Cădeau jelind ...jeleau vara pierdută, viața pierdută, pământul...Vântul le ținea isonul, răscolindu-le furios prin curtea spitalului. Totul era trist aici...nefiresc de trist. Moartea pândea la fiecare ușă, la fiecare pat, nesătulă, lacomă, haină...O simțeam lângă mine, lângă patul copilului meu. O vedeam victorioasă luând cu ea suflete de copii bolnavi. Lăsa în urmă durere multă și jale...o jale atât de mare încât
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
bună parte a Europei de răsărit. Cum turcii nu dețineau o flotă militară care să le permită invazia Apusului prin Mediterana, în drumul ordiilor spre Romă nu mai stăteau decât voievodatele românești... Moldova dacilor liberi În aceeași perioadă, asupra Moldovei pândeau nu numai otomanii, ci și ochii lăcomi ai tătarilor din Hoarda de Aur. În anul 1469, o hoarda a tătarilor de pe Volga, condusă de Eminec, nepotul hanului cel mare, pornește o expediție de jaf în Moldova, atras de prosperitatea economică
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
escroc". Borfaș (hoțul de boarfe, de haine) e cel puțin la fel de vechi, apărînd la Ion Ghica ("Pe borfași îi da prin tîrg, bătîndu-i la spate"). Sensul denotativ e încă prezent în Poarta neagră a lui Arghezi (1939): "Mitică e borfaș. Pîndește hainele și rufele întinse pe frînghie și fuge cu ele în brațe"; altminteri, termenul a devenit de mult o desemnare peiorativă pentru hoțul de rînd. În ultima vreme a fost totuși reactualizat, ca etichetă interlopă asumată cu oarecare mîndrie ("tupeu
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
lapte, coadă pâine" (...) "...coadă imensă cartofi" (...) "A început din nou, de ieri, mizeria întreruperilor de curent" (...) "Orar meschin de încălzire și apă caldă". Să pui pe hârtie astfel de lucruri, în chiar timpul în care se petreceau, era o acțiune pândită de riscuri, așa cum spuneam. Cu atât mai mari erau acestea cu cât diaristul nu se restrângea la simpla înregistrare a unor fapte simptomatice. Le privește critic în modul cel mai explicit și nu se sfiiește să-l pună în cauză
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
nu trece, la rezumatul gazetăresc, pe lângă nici un detaliu. Fiecare cuvânt capătă, pe un asemenea fundal intelectual, importanță. Fiecare scenă marginală se încarcă subit de semnificații centrale. Fiecare confesiune banală e suspectată de travestirea unei spovedanii. Teama de eventuale refulări ulterioare pândește, s-ar părea, atât conștiințele aparent liniștite, cât și recenziile - la fel de aparent - detașate. Am schițat mai sus un astfel de portret - psihanalitic și psihanalizabil - al lectorului model cu care s-ar putea întâlni, în aceste prime săptămâni de la apariție, volumul
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
are numărul 106, dintr-un tiraj confidențial, am spune azi, de trei sute șaptezeci de volume, cifră rezervată, în graficele de vînzări, foarte finelor cărți de poezie. Nici nu este altceva, decît poezie despre poezie, și despre confrați. Despre cei puțini, pîndiți prin veac de "coaliția celor mulți; spumegînd de neînțelegere și dispreț, vor ei să ucidă balaurul care le turmentează reumatismele." O mărturisire de credință în retragere (a altora), încheiată cu versiunea abreviată a celebrelor liste: "Omer, Dante, Shakespeare, Swift, Daniel
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
un prunc. Mama? Păcătoasă lucrătoare la fabrica de tutun Belvedere. Tatăl? Necunoscut. Nu e, pour mon malappris pere, nici prima, nici ultima mistificare la care se potrivește. Departe de el gândul să legitimeze copilașul. Din contră, il change de crémerie, pândește un Sf. Dumitru și fuge, se instalează singur în moțul Căii Victoriei. Curând pune ochii pe una din fetele Burelly, remarcată de Mișu Claymoor în cârd cu alde Marica, o duce la biserică și-i face apoi o pereche de
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
destinul culturii românești măcinate din interior." Cronicarul a mai reținut studiul lui Ion Papuc pe marginea traducerilor din Rilke ale lui Mircea Vulcănescu. Există, potrivit, autorului, o neașteptată corespondență între sensul unora din versurile lui Rilke și destinul care îl pîndea pe cărturarul român. Preocuparea pentru sacralitate este prezentă la Mircea Vulcănescu în toate etapele biografiei sale, sub cele mai diferite forme, însă ea devine manifestă, se personalizează abia la proces și se împlinește în anii detenției aureolați cu moartea sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
Din acest unghi de vedere, nu ieșea din rînduri. Încercînd să compun, pentru uz propriu, un dicționar al acestor figuri de neuitat, cu o scurtă caracterizare, am umplut zece foi, după care am renunțat, din lipsa necesarei aplicații științifice. Mă pîndește, după cum s-a observat, obsesia dicționarelor. Mi-am amintit că Teodor Mazilu, autorul Proștilor sub clar de lună, spunea prietenilor la Mogoșoaia că lucrează la un Dicționar al nopților de insomnie, pe care, vai, n-a mai apucat să-l
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
un păcălici care râde întruna de parcă ar fi drogat" (ddtv.ro) Chiar pogonici a fost atras în această serie, probabil după ce a trecut prin faza asocierii cu universul infantil (o revistă pentru copii din anii comunismului se numea Arici Pogonici): "pândesc pogonici de-ai noștri gata să se vândă ieftin și la negru" (forum.chip.ro). Echivalența stabilită pe baza sonoră a termenilor agarici și pogonici e sesizată de vorbitori: "Un pogonici e mai slab ca un agarici sau invers?" (forum
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
o cultură de așteptare. "Nu se sesizează mari curenți energetici, ci doar o infinitate de pulsări în zona eseisticii, o simultaneitate de concerte camerale ce se grupează și se despart în configurații aproximative și efemere". În acest peisaj compozitorul post-modern pândește la toate colțurile, fiind pregătit să răspundă oricărei provocări. Nu e ușor să reziști la un asemenea stres: îți trebuie o anume îndemânare, iscusință chiar în a dribla ceea ce nu te reprezintă și a deambula în zonele congruente cu propriul
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
îl putem stima și disprețui, iubi și urî, sau de câte acțiuni sublime sau perversități este capabil. Să nu fim, așadar, mai cruzi cu el decât cu noi înșine și să-l tratăm ca pe egalul nostru." Cei ce ne pândesc - din toate unghiurile, pe toate canalele - rămân în întunecimea propriei obscenități. Vinul, la fel ca amorul, arta și cultura, se oferă cu virtuți și febleți omenești, într'o consolatoare lumină.
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
-i face să aleagă o asemenea viață? Dorința de aventură într-un secol în care bărbaților le-au rămas tot mai puține căi de a-și dovedi bărbăția mai ales față de ei? Pofta câștigului aproape fulgerător? Atracția morții care îi pândește încărcând de bucurie intensă clipele care urmează? Drum sigur pentru a descifra istoria care se face și se scrie în mers, spre a-i cunoaște resorturile secrete? Și tot atât de numeroase sunt pasajele care incriminează această meserie, o așază sub semnul
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]