496 matches
-
îndurare, despre știința uitării și iertării la români s-a scris mult în trecut, cu ecouri până în zilele noastre. Calități somatice care, firește, înlăturau ideea că violența socială, cruzimea, sălbatice reflexe de reacție s-ar putea cuibări în sufletul nostru, pângărindu-l. În perioada prea-fericiților ani de dinaintea primului război mondial, crima sadică pe care o comisese fiul generalului Candiano-Popescu asupra unei mai vârstnice partenere, în perioada dintre cele două mondiale războaie, asasinarea de către Sile Constantinescu a propriilor părinți, crimele lui Berilă
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
și numai cine suferă de o totală orbire spirituală se poate încăpățîna să n-o recunoască." (p. 65) Lidia Stăniloae e o luptătore care nu-și cruță vlaga spre a lua apărarea părintelui atunci cînd simte că memoria teologului este pîngărită. Se luptă cu gazetarii din țară, cu călugării de azi sau de ieri, sau cu românii din exil care nu-l privesc cu ochi buni pe traducătorul Filocaliei. Și e o înverșunare în grija cu care vrea să dea replica
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
admirație, pe măsura contului de la bancă care-i dă prestanță, putere, măreție. Dumnezeu mi-a dat avere și putere, ca să mă asemăn cu el... Peste toată nenorocirea lumii, trece unsul lui Dumnezeu. În genunchi, mocofanilor! Și ochii în pământ! Îmi pângăresc figura mea sacră! Comentarii la portret pe „Cititor de proză”:publicat de Maria Sava : Bine l-ați mai încondeiat. Citeam și mi-l imaginam deja pe acest "creat spre a conduce"... merțanul. Însă eu zic că toți ne-am schimbat-vrem
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93060]
-
cetate și vei locui în cîmp, și te vei duce pînă la Babilon! Acolo vei fi izbăvită, acolo te va răscumpăra Domnul din mîna vrăjmașilor tăi. 11. Căci acum multe neamuri s-au strîns împotriva ta, și zic: "Să fie pîngărită, ca să ne vadă ochii împlinindu-ni-se dorința față de Sion!" 12. Dar ei nu cunosc gîndurile Domnului, nu-I înțeleg planurile, nu știu că i-a strîns ca pe niște snopi în arie. 13. Scoală-te, fiica Sionului, și treieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
măriți, în care deslușea un fel de spaimă timidă ce o țintuia locului. - Du-te acasă! (Dar temerea ei îi scoase la iveală toată hotărârea de care era capabilă.) Nu putem să lăsăm un lucru atât de monstruos să ne pângărească satul. Închipuiți-vă... și glasul începu să-i tremure la gândul acesta înfiorător. Închipuiți-vă că această colectivitate splendidă, de modă veche, pe care hotărâsem s-o păstrăm întotdeauna exact așa cum o are pictată Împărăteasa în galeria ei de tablouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mînă, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă moare, 4. atunci bărbatul dintîi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăși de nevastă, după ce s-a pîngărit ea, căci lucrul acesta este o urîciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău. 5. Cînd un om va fi însurat de curînd, să nu se ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Omul era chircit lângă sobă, la o masă mică, cu luleaua în mână, tutunul și rachiul alăturea, iar în față cu Biblia, din care citea sau, mai bine zis, îl citea ea pe el. - De ăsta îmi ești tu? Satană!...Pângărești Cartea Sfântă. Furios, Lică intră în casă. Nenorocitule. Uite la el... - Apoi, nu te supăra domn’ Lică, se auzi vocea pițigăiată a unei femei subțirică la trup și trecută de greutăți, așa face în fiecare zi. Eu i-am zis
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ispășire, și altul ca ardere de tot; și preotul să facă ispășire pentru ea înaintea Domnului, pentru scurgerea care o făcea necurată. 31. Așa să depărtați pe copiii lui Israel de necurățiile lor, ca să nu moară din pricina necurățiilor lor, dacă pîngăresc cortul Meu, care este în mijlocul lor. 32. Aceasta este legea pentru cel ce are o scurgere sau este întinat printr-o lepădare de sămînță în somn, pentru cea care este la curgerea de la soroc, pentru bărbatul sau femeia care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
alături de nevastă-ta, cît timp ea este încă în viață. 19. Să nu te apropii de o femeie în timpul necurăției ei, cînd este la soroc, ca să-i descoperi goliciunea. 20. Să nu te împreuni cu nevasta semenului tău, ca să te pîngărești cu ea. 21. Să nu dai pe nici unul din copiii tăi ca să fie adus jertfă lui Moloh, și să nu pîngărești Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul. 22. Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
cînd este la soroc, ca să-i descoperi goliciunea. 20. Să nu te împreuni cu nevasta semenului tău, ca să te pîngărești cu ea. 21. Să nu dai pe nici unul din copiii tăi ca să fie adus jertfă lui Moloh, și să nu pîngărești Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul. 22. Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urîciune. 23. Să nu te culci cu o vită, ca să te pîngărești cu ea. Femeia să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
lui Moloh, și să nu pîngărești Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul. 22. Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urîciune. 23. Să nu te culci cu o vită, ca să te pîngărești cu ea. Femeia să nu se apropie de o vită, ca să curvească cu ea. Este o mare mișelie. 24. Să nu vă spurcați cu niciunul din aceste lucruri, căci prin toate aceste lucruri s-au spurcat neamurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Mele, și nu faceți niciuna din aceste spurcăciuni, nici băștinașul, nici străinul care locuiește în mijlocul vostru. 27. Căci toate aceste spurcăciuni le-au făcut oamenii din țara aceasta, care au fost înaintea voastră în ea, și astfel țara a fost pîngărită. 28. Luați seama ca nu cumva să vă verse și pe voi țara din gura ei, dacă o spurcați, cum a vărsat pe neamurile care erau în ea înaintea voastră. 29. Căci toți cei ce vor face vreuna din aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
mărturisește regretul sfâșietor că și-a ratat viața: A! ce frumoasă e lumea asta a lui Dumnezeu, Virgile! și ce rău îmi pare că am fost un păcătos și un netot și am irosit-o, răvășit-o, iureșit-o, bălmăjit-o, pângărit-o! De împrejurări potrivnice să nu-mi vorbești, nu există împrejurări, totul de noi depinde, răspunderea toată a noastră e! îmi va mai da oare Dumnezeu putința s-o mai dreg, s-o mai plinesc, s-o mai rostuiesc nițel
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
fatalității. Actul al II-lea se deschide tot printr-o intervenție a corului care deplânge noua stare de lucruri instaurată în Delphi de când Pythia, îndrăgostită de Oedip, a acceptat să-i ofere găzduire. Din momentul în care templul a fost pângărit prin prezența străinului, oracolul e mut, zeul tace, încât întrebările tuturor au rămas fără răspuns. Drept urmare, întreaga lume greacă e paralizată, căci pe toți i-a cuprins panica, fiindu-le teamă să înceapă vreo acțiune în lipsa îndrumării divine ( Cine poate
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
țăran îți aduce aminte de ochii celor doi îngeri de sub Madonna Sixtina a lui Rafael; dar în orașe vezi uneori ochi de copii cu clipirea ascuțită, vicleană și rea cari dovedesc că sufletele acestor mici și de plâns ființe e pângărit de instincte nepotrivite vârstei lor. Cine se interesează de deosebirea aceasta n-ar avea decât să viziteze o școală normală, populată de copii de țăran și s-o compare cu elevii unui liceu, populat de orășeni. Așadar înc-o dată: nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Prin aceea că, numiți în funcții înalte militare oameni ce, la 11 fevruarie, și-au înfrînt jurământul și onoarea militară, se amenință din fundament toată organizarea statului român, întemeiată și ea pe jurământ și pe onoare. Decorând pamfletarii cari au pângărit Coroana încurajați acea pângărire, încurajați lipsa de respect cătră autoritatea Coroanei. Și să vă spunem cine amenință mai cu seamă. Veneticul. Când d. C. A. Rosetti, la luarea Plevnei, n-a găsit alte vorbe de zis celor adunați sub fereastra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt păzite în timp de răzbel de armate și de întăriri serioase și, în timp de pace, de bunele cuviințe diplomatice. Care este rezultatul unor asemenea destrămări guvernamentale? Rezultatul cel întîi și cel mai trist este de a profana și pângări un ideal frumos, o idee patriotică și măreață, care desigur pentru moment e respinsă de toți oamenii politici și chiar de patrioții înțelepți, dar care are dreptul să doarmă tainică și liniștită în cugetul câtorva nobili visători. A o lua
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
amestecat toate culorile, toți omuleții, toți pomișorii. Curând, orice însușire se resorbi în matca ultimă: noaptea. Ce se disipa și ea în negândit, nescris, neexistent. În pagina albă deasupra căreia stau aplecat și pe care n-am s-o mai pângăresc cu sămânța obscenă a pixului meu. Partea a III-a Îmi privesc mâinile în această după-amiază tăcută de sfârșit de vară, în care stau în maieu în fața caietului cu copertă cafenie de plastic. Mâinile mi se profilează astfel, palide, dar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
l-ați fi putut birui. - Ai dreptate. Încuviință Xtyn. Eram însoțit de doi tovarăși. Dar ei au încercat mereu să prevină violența. - Înseamnă că tu ești singurul vinovat. Și recunoști asta fără nici o remușcare? - Omul acela era un hoț. A pângărit locul în care m-am născut. Străinul începu să râdă și-și dădu gluga pe spate, dezvelind un chip brăzdat de cicatrici îngrozitoare. După rănile de pe fața lui se părea că scăpase cu mult noroc din atacul unor lentile. Probabil
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Flaviei... Acum, însă, barbarul înainta spre ea, cu totul nepăsător față la sângele ce-l mâzgălise peste tot și i se scurgea pe trupul gol și lucind de sudoare. în câteva clipe avea să ajungă lângă ea și ar fi pângărit-o definitiv. într-o fracțiune de secundă, Hippolita înțelese că dacă s-ar fi întâmplat așa ceva, ea ar fi pierdut orice urmă de putere ce-i mai rămăsese, ar fi devenit imediat prada neputincioasă a acelui asasin cumplit. Ceva ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în fața lor cu balegă de om." 13. Și Domnul a zis: "Așa își vor mînca pîinea spurcată copiii lui Israel printre neamurile printre care îi voi izgoni." 14. Eu am zis: "Ah! Doamne Dumnezeule, iată, sufletul meu n-a fost pîngărit niciodată; din tinerețea mea și pînă acum, niciodată n-am mîncat dintr-un dobitoc mort sau sfîșiat, și nici o carne necurată n-a intrat în gura mea." 15. El mi-a răspuns: "Ei bine, iată că îți dau balegă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și copiii vor mînca pe părinții lor; Îmi voi îndeplini judecățile împotriva ta și voi risipi în toate vînturile pe toți cei ce vor mai rămîne din tine. 11. De aceea, pe viața Mea! zice Domnul Dumnezeu: pentru că Mi-ai pîngărit locașul Meu cel sfînt cu toți idolii și toate urîciunile tale, și Eu Îmi voi întoarce ochii de la tine; ochiul Meu va fi fără milă, și nu Mă voi îndura. 12. O treime din locuitorii tăi va muri de ciumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lor măreață, și cu ea au făcut icoanele urîciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea, le-o voi preface în scîrbă pentru ei. 21. O voi da de jaf în mîinile străinilor, și ca pradă nelegiuiților pămîntului ca s-o pîngărească. 22. Îmi voi întoarce fața de la ei, și Mi se va pîngări Locașul Meu cel sfînt; da, prădătorii vor pătrunde în el, și-l vor pîngări. 23. Pregătiți lanțurile! Căci țara este plină de omoruri, și cetatea este plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lor. De aceea, le-o voi preface în scîrbă pentru ei. 21. O voi da de jaf în mîinile străinilor, și ca pradă nelegiuiților pămîntului ca s-o pîngărească. 22. Îmi voi întoarce fața de la ei, și Mi se va pîngări Locașul Meu cel sfînt; da, prădătorii vor pătrunde în el, și-l vor pîngări. 23. Pregătiți lanțurile! Căci țara este plină de omoruri, și cetatea este plină de silnicie. 24. Voi aduce popoarele cele mai rele, ca să pună mîna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
da de jaf în mîinile străinilor, și ca pradă nelegiuiților pămîntului ca s-o pîngărească. 22. Îmi voi întoarce fața de la ei, și Mi se va pîngări Locașul Meu cel sfînt; da, prădătorii vor pătrunde în el, și-l vor pîngări. 23. Pregătiți lanțurile! Căci țara este plină de omoruri, și cetatea este plină de silnicie. 24. Voi aduce popoarele cele mai rele, ca să pună mîna pe casele lor; voi pune capăt mîndriei celor puternici, și sfintele lor locașuri vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]