8,467 matches
-
Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
35 și Km 46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul localității Breaza panta râului este de 9, 9 m/Km. Debitul mediu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
iunie 1985 =84,9m3/s sau 15 mai 1984 = 134m3/să. Debitele minime apar de obicei la îngheț. în luna ianuarie, când se pot înregistra sub 2 m3/s. Dintre afluenții Prahovei cel mai viguros pe raza orașului Breaza este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
viguros pe raza orașului Breaza este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare ar fi putut fi o soluție pentru alimentarea cu apă a orașului Breaza. Alimentarea râului este de tip pluvio-nival
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare ar fi putut fi o soluție pentru alimentarea cu apă a orașului Breaza. Alimentarea râului este de tip pluvio-nival (ploi și zăpezi), cu alimentare subterană
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la materialele folosite. Aceste aspecte sunt obligatorii pentru a fi respectate, pentru păstrarea caracteristicilor, fizicochimice, hidrogeologice, farmacodinamice și microbiologice a substanței hidrominerale terapeutice. - Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova - cea mai importantă sursă hidrominerală din localitatea Breaza, are emergența în valea pârâului Gurga- Cacova. Are o captare sedimentară, iar accesul până la sursă este anevoios (poteca de munteă. În trecut apa a fost adusă până la o biuvetă care se află în incinta orașului la circa 2 km față de emergență. Debitul este mic (cca.
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Irimești, Pescărești, Șendrești, Vrăbiești, componente ale orașului contemporan, cărora li se adaugă altele mai mari, înfiripate de-a lungul drumului comercial al Brașovului care le-a adus câștiguri zilnice si sigure. Cea din extremitatea nordică, de la gura de vărsare a pârâului Belia în râul Prahova, si-a luat numele de Gura Beliei, pe a cărui vale au curs odată cu undele sale zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fitoterapia, cărbunoterapia, helioterapia, terapia fizică sau gimnastica de recuperare, aeroterapia și nu în ultimul rând 64 terapia prin credință. Dispune de 80 de locuri și își propune să valorifice potențialul deosebit al apelor minerale existente aici, pe malul drept al pârâului Slănita, în cartierul Podul Vadului, la locul ce s-a păstrat în toponimie “La Băi”. Importantele resurse de plante cu utilizare terapeutică, au determinat S. C. Hofigal S. A. București să inaugureze la Breaza la începutul anului 2003 Complexul de terapie naturistă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dispune de atracții turistice de mare originalitate, dintre care amintim cel mai vechi asezământ religios- biserica cu hramul “Sfântul Nicolae”, conacul Toma Cantacuzino. Minunatele dantelării din piatră create de natură în cheile Proviței, cascadele din Valea Căruntei, miniaturalele chei ale pârâului Belia, frumoasa Vale a Prahovei mai ales în amonte de stația SNCFR Breaza sunt locuri în care turiștii revin deseori atrași ca un magnet de acest pitoresc colț de țară. În Breaza se găsesc străzi și cartiere cu o puternică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai era un fapt peste care n-aș vrea să trec așa ușor: Bărzăunul era și un neîntrecut pescar, însă nu cu undița, cum poate cred cei mai mulți, ci cu mîna. Se pricepea de minune la prins păstrăvi de sub stînci, din pîrîul ce curgea printre munți. Numai că în acea zi ținta sa principală nu erau păstrăvii, ci tritonii. Iată deci cauza plecării sale spre pădure. Cine și-ar fi putut închipui că intenția atît de lăudabilă a Bărzăunului avea să constituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la anul. Puțin mai tîrziu, pe cărarea ce tăia de-a dreptul islazul spre pădure, se puteau vedea mergînd alături Virgil și Bărzăunul. Fluierau ultima melodie auzită la televizor și aruncau din cînd în cînd cîte o pietricică în apa pîrîului ce șerpuia leneș în apropierea lor. Unde se vede că, pentru a lua o hotărîre, este nevoie ca, mai întîi, să te hotărăști M arginea lacului din pădure, unde ajunseseră Virgil și Bărzăunul, le produse o mare deziluzie. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu știe precis cîți kilometri sînt pînă acolo, dar zicea că trebuie mers cam două ceasuri și ceva. Bine, bine, interveni Vlad, asta contează mai puțin. Spune mai întîi pe unde trebuie să mergem. Pe la mlaștină, tot înainte pe malul pîrîului cu ferigă, pînă ce dăm de o stîncă mare, care se cheamă Piatra Domniței. Știu unde-i! strigă Bărzăunul. Am fost mai demult cu tata acolo să prindem păstrăvi. Da-i tare departe! Apoi, continuă Virgil uitîndu-se chiorîș la Bărzăun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
putregai după o pasăre mare și neagră, de care nu mai văzuse niciodată. Mlaștina rămăsese demult în urmă și aproape că nu și-au dat seama cînd au început să urce o pantă din ce în ce mai abruptă. Nu puteau merge pe albia pîrîului, întrucît trebuiau trecute multe praguri de piatră, peste care apa se arunca în cascade. Ajunși pe un tăpșan fără verdeață, dar cu nenumărate vîrfuri de cremene de diverse culori, zăriră, nu departe înaintea lor, un perete uriaș de stîncă... Piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de om cu anii. Nici n-aveau ce să caute oameni prin acele părți. Pășune pentru oi și vite chiar dacă era prin unele porțiuni, acolo rămînea. Doar sălbăticiunile muntelui dacă mai umblau. De la o vreme, începură să meargă pe albia pîrîului, despre care se spunea că izvorăște chiar din peșteră. Din loc în loc, apele se prăbușeau de la înălțimi destul de mari în cascade cu zgomote asurzitoare, iar în locul unde cădeau se formau bulboane adînci și limpezi. Lîngă o astfel de bulboană se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
voia să scape o asemenea ocazie. Avea locul său în pădure, numai de el știut, de unde nu se întorcea niciodată cu ama goală. Găsea acolo fel de fel de pești din belșug, în afară de păstrăvi, care puteau fi găsiți numai în pîrîul din munți. Cum ieși în șosea însă, îl zări pe Matei venind spre casă. Unde-ai plecat, bă rămășiță? îl întîmpină acesta de cum îl întîlni. La pescuit, răspunse Bărzăunul uitîndu-se în altă parte, de parcă frate-su ar fi fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a albiei minore a Bahluiului, de modernizare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
magic? plenitudine; că În folclor, scânteind de ape ?i lun?, r?sunând de vraj? de izvoare ?i c?deri de flori" (Zoe D.-Bu?ulenga). Codrul „A? vrea s? v?d acum natală mea v?lcioar? Sc? ldat? În cristalul pârâului de-argint, ?? v?d ce eu atâta iubeam odinioar?: A codrului tenebra, poetic labirint". (M. Eminescu Din str?în?țațe) Sufletul poetului se va Întoarce mereu spre orizontul de lumin? al vechiului templu unde „secolii se torc" În fuiorul poeziei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de Artă ce-i poartă numele. Aceste galerii reprezintă o oază de cultură într-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]