820 matches
-
am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine. 11. Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte; dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pîrăsc ei, nimeni nu are dreptul să mă dea în mîinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar." 12. Atunci Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: "De Cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
16. Le-am răspuns că la Romani nu este obiceiul să se dea nici un om înainte ca cel pîrît să fi fost pus față cu pîrîșii lui și să fi avut putința să se apere de lucrurile de care este pîrît. 17. Ei au venit deci aici; și, fără întîrziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător, și am poruncit să aducă pe omul acesta. 18. Pîrîșii, cînd s-au înfățișat, nu l-au învinuit de nici unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie. 27. Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemnițat, fără să arăt de ce este pîrît." $26 1. Agripa a zis lui Pavel: "Ai voie să te aperi!" Pavel a întins mîna, și a început să se apere astfel: 2. "Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
a zis lui Pavel: "Ai voie să te aperi!" Pavel a întins mîna, și a început să se apere astfel: 2. "Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de care sunt pîrît de Iudei; 3. căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînțelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculți cu îngăduință. 4. Viața mea, din cele dintîi zile al tinereții mele, este cunoscută de toți Iudeii, pentru că am petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinței, pe care a făcut-o Dumnezeu părinților noștri, 7. și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde împărate, sunt pîrît eu de Iudei! 8. Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morții? 9. și eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret, 10. și așa am și făcut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
gînd să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nici o vină vrednică de moarte. 19. Dar Iudeii s-au împotrivit, și am fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel nici un gînd să pîrăsc neamul meu. 20. De aceea, v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț." 21. Ei i-au răspuns: Noi n-am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori ai să-l întâlnești pe marele vameș Păun, care cumpără case și dughene la rând pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
însă, s-a ivit un pretendent la care nu te-ai fi așteptat... Care-i noua muscă atrasă de buduroi, fiule? De rândul acesta, pretendentul este Paisie egumenul mănăstirii Galata. Și spune vodă: „Io Mihai Racoviță voievod...Adecă s-au pîrît de față înaintea domniei mele...boiarul nostru cinstit și credincios dumnealui Ilie Catargiu vel logofăt cu rugătoriul nostru Paisie egumenul de Galata, pentru un loc de case cu pivniță de peatră...ce iaste lîngă Mitropoliea Veche, despre biserica ungurească, pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Îl ascult pe călugăr și mă alătur de el, urmându-i pașii. O întrebare mă frământă totuși și o pun cu glas plin: Da’ ce au mai făcut sfințiile lor - călugării de la Trei Sfetite? Ei, nu doar vecinii lor au fost pârâți că au împresurat locul dinspre zidul Trei Sfetitelor. Păi așa spune, părinte. Îmi amintesc doar de o mărturie a unor hamali din târg, dată la 20 februarie 1760 (7268) în apărarea catolicilor. Hamalii spun: „Adică eu, Gligor, și eu, Andrii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și am pomenit gîrliciul și gura pivniții tot unde se află și acmu...și am apucat și o tindă ca de 2 stînjăni”. Vezi, fiule, cum se pârăsc vecinii unii pe alții? Ba că unul i-a împresurat locul, ori o dugheană sau o pivniță celuilalt, ba că a cumpărat o casă sau o dugheană, dar „după pravilă” nu era îndreptățit, ba i-a închis ieșirea spre uliță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sfintei mănăstiri...Și sintu vreo 50-60 de ani de cînd stăpînește tot mănăstirea...iar dresele lor (acte) ce-au avut să le fie perit cînd (cu) prada tătarilor”. Vezi tu mai departe ce spune vodă: „Deci domniia mea, văzîndu o pîrî veche ca aceasta, de 75 de ani, de cîndu s-au pîrît la Moise vodă...Și cum de n-au stăpînit acel loc moșii sau strămoșii lor, niciodată de atuncea și pînă acmu, ce-au mărturisit dreptu că n-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstirea...iar dresele lor (acte) ce-au avut să le fie perit cînd (cu) prada tătarilor”. Vezi tu mai departe ce spune vodă: „Deci domniia mea, văzîndu o pîrî veche ca aceasta, de 75 de ani, de cîndu s-au pîrît la Moise vodă...Și cum de n-au stăpînit acel loc moșii sau strămoșii lor, niciodată de atuncea și pînă acmu, ce-au mărturisit dreptu că n-au stăpînit, nici au gîlcevit pe călugări”. N-or fi gâlcevit ei pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se face stăpân pe două dughene ale lui Precup nu-i decât un pas. Vorba ceea „Tu nu-l lași să moară, iar el nu te lasă să trăiești”. Așa se face că Măricuța, fata lui Precup, este nevoită să pârască lui vodă „pre femeia lui Vasilie łigănaș Covrig cu feciorii ei...nepoții lui Ionașco łigănaș ce-au fost popă...dzicînd fata lui Precup...că au avut loc de casă cu cinci dughene și sint ei dzestre de la tată-său”. Iliaș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un fel de stăpână a apelor. Gândul mă umple de putere și sufletul mi-e inundat de un ocean de apă în care înoată o mulțime de pești.Unii copii umflă broaștele cu paiul și râd prostește, sigur o să-i pârăsc părinților și plâng să le lase în pace. Spre seară ne întoarcem acasă rupți de foame și oboseală. Bătrâna, mama lui Ostiță, nebunul, mai are un fecior, domnul Ionică îi spune tata. Stă în București și nevasta lui e crainică
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile s-au aruncat cu fața la pămînt și s-au închinat chipului de aur pe care-l înălțase împăratul Nebucadnețar. 8. Cu prilejul acesta, și în aceeași vreme, cîțiva Haldei s-au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9. El au luat cuvîntul și au zis împăratului Nebucadnețar: "Să trăiești veșnic, împărate! 10. Ai dat o poruncă, după care toți cei ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
întrecea pe toate aceste căpetenii și pe dregători, pentru că în el era un duh înalt; și împăratul se gîndea să-l pună peste toată împărăția. 4. Atunci, căpeteniile și dregătorii au căutat să afle ceva asupra lui Daniel, ca să-l pîrască în ce privea treburile împărăției. Dar n-au putut să găsească nimic, nici un lucru vrednic de mustrare, pentru că el era credincios, și nu se găsea nici o greșeală la el și nici un lucru rău. 5. Atunci, oamenii aceștia au zis: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său. 24. Împăratul a poruncit să aducă pe oamenii aceia care pîrîseră pe Daniel. Și au fost aruncați în groapa cu lei, ei, copiii lor și nevestele lor; și, pînă să ajungă în fundul gropii, leii i-au și apucat și le-au fărîmițat oasele. 25. După aceea, împăratul Dariu a scris o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii... Deci domniia mea... am trimis pre boierul nostru, Gheorghiță Șeptelici logofăt al doilea și pre sluga noastră Stratulat uricariul...au mers acolo de au strâns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului „Pavăl” cu dosul în sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune: „s-au pârât de față înainte domniei mele și a tot sfatul nostru Irina, femeia lui Pavel ce-au fost căpitan, și Mihalachi, nepotul lui Pavel cu rugătoarele noastre călugărițele de la sfânta mănăstire Socola pentru o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor... dzicând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mormanul de file Înnegrite. Legătura de piele și cărbunii ieftini lăsaseră În salon o putoare ca de pârțuri, mai ales că era prea ger afară ca să țină destul geamul deschis. Dacă tata s-ar fi Întors, atunci, l-ai fi pârât pe Walter cât era de nesuferit și cum Începea el primul atunci când vă certați, atât de urât, seară de seară: — ...Spune, jidanco, unde mi-ai pus jurnalul! Tu mi l-ai luat, recunoaște! Tu ai urcat În mansardă, când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
scepticism. — N-o să facă Linda explozie dacă te găsește fumind În biroul ei? Lou Își bătu ușor nasul cu un deget și spuse: — Să zicem doar că d-șoara Gestapo are și ea năravurile ei. Pe ăsta Îl Împărtășim. N-o pârăsc, dacă nu mă pârăște nici ea. Trase binișor ușa În urma ei, pentru ca fumul să nu se strecoare afară. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc larg imaginându-mi-o pe Linda pufăind pe furiș În particular. E Întotdeauna o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Linda explozie dacă te găsește fumind În biroul ei? Lou Își bătu ușor nasul cu un deget și spuse: — Să zicem doar că d-șoara Gestapo are și ea năravurile ei. Pe ăsta Îl Împărtășim. N-o pârăsc, dacă nu mă pârăște nici ea. Trase binișor ușa În urma ei, pentru ca fumul să nu se strecoare afară. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc larg imaginându-mi-o pe Linda pufăind pe furiș În particular. E Întotdeauna o plăcere să știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
da și Ancora", că s-a machit devreme și a spart un geam. Ăia de-abia ce renovaseră, vai de drujba lor! Obiceiu' lui prost: și-a scos tulumba la lume! A ieșit o paranghelie, acolo... S-a și tăiat! pârăște Buletin, vizibil mulțumit. S-a tăiat la tulumbă? Fugi de-aici! contrează Fratele. Iulică, tată, micii tăi au norma depășită la colesterol... și la bicarbonat, remarcă sagace Poetul, după o a patra bucățică. (Rememorând, cu delectare de bon-viveur, atenționarea suplimentară
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
suferința. Răspunse cu un început de zîmbet: ― Nu mă doare, numai... Aoleu, aoleu! Se zvârcolea ca o râmă zdrobită. Peste câteva clipe dădu buzna pe ușă înlăuntru o fetiță de vreo cinci ani, îmbujorată și bosumflată. Începu din prag să pârască. ― Tată, Păvăluc mi-a zis că... și eu am zis că... și el a zis... ― Du-te și te joacă pe-afară cu copiii, Lenuțo, du-te, că maică-ta e bolnavă și... Fetița n-ascultă până la capăt. Se retrase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
seară în urmă, căci ajunsese la "Poveștile popoarelor Asiei".) SĂ NU RÎDEM DE LUMPĂ SĂ NU CHINUIM ANIMALELE SĂ NU NECĂJIM FETELE SĂ NU JUCĂM VRĂJITROACA SĂ NU NE MURDĂRIM SĂ NU VORBIM URÎT SĂ NU MINȚIM SĂ NU NE PÎRÎM SĂ NU NE CERTĂM SĂ NU NE BATEM (Din momentul în care le-am văzut, am simțit că trebuie să ținem seama de aceste cuvinte, ba chiar că există ceva în noi care ne constrânge să nu ne abatem de la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]