794 matches
-
Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie egumen Andronic Anghelina Antohi Strătilă Anușca Toma logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a vizitat Vatopedi D-na Oltea moare la Noembrie 1465 Hatmanul Șendrea a ținut pe Maria (sora lui Ștefan Vodă moartă în 1486) A fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lazăr Pitărel, vatavul Iosif dela Uimirceni Amfilohie Șendrea, arhim. Post Luni, Miercuri, Vineri, cu apă. Măria-Sa Chiajna Timoftei, dascălul de sârbie Postelnicul Grigorașcu Jora Toma lui Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
V. Veranțiu Despre fuga lui Petru-Vodă. Petru se desparte de boieri, care merg spre Soliman, trimițând înnainte pre Mihu, hatmanul. Petru însoțit de 150 călăreți și copii de casă pleacă înnainte spre Hotin. Deacolo voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc într-o noapte. A doua zi îl atacă hoții, prădându-l și cu greu îi respinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
purtase bine cu boierii și cu clerul, din care cauză „destui boieri, chiar din vârfurile Sfatului Domnesc” îl urmaseră în Polonia. Pribegiseră odată cu fostul domn logofătul Mihul și frații săi Duma și Tador, Stanciul Marele, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion pârcălabul și Vasco Levici, așadar șapte inși. Era firesc ca domnul să vrea ca boierii să i se închine, mai cu seamă cei care fuseseră alături de Petru Aron, dar care rămăseseră în țară. În ceea ce privește pe boierii mici, curtea măruntă de care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Polonia, în speranța unui ajutor din partea polonilor și în așteptarea unui moment prielnic pentru a recuceri scaunul Moldovei. Câțiva dintre marii boieri îl urmaseră pe pribeag. Printre ei erau Duma Braevici (al lui Brae), Stanciul, Costea al lui Dan, Ion pârcălabul și Vasco al lui Leul. Tinerețea noului venit nu le inspira încredere, iar faptul că Ștefan venea cu sprijin muntean îi făcea să creadă că linia tradițională de alianță cu Polonia, care părea acum frântă, nu va fi primită cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru a-l recunoaște ca domn. Mihul n-a răspuns cererii lui Ștefan. Ștefan cel Mare îi va acorda lui Mihul un al treilea salv-conduct la 28 iulie 1468. O face la rugămintea regelui polon făcută solilor lui Ștefan, Stanciul pârcălab de Cetatea Albă și Toader Prodan, pisarul. Pe lângă domn au intervenit și solii regelui polon Dobco din Bâșcov, castelanul de Belz și Stanislav din Tencin, subcămărașul de Holm. Aceștia îl roagă pe domn împreună cu „mitropoliții noștri” și cu toți boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nepoții lui Neagoe. La 10 august 1470, domnul îi acorda lui Mihu cel de-al patrulea salv-conduct. De data aceasta făgăduia că-i va întoarce patru sate. Printre cei care pribegiseră cu Petru Aron se afla și Stanciul (Marele), fost pârcălab de Cetatea Albă. El era căsătorit cu o fată a lui Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate. Printre cei care pribegiseră cu Petru Aron se afla și Stanciul (Marele), fost pârcălab de Cetatea Albă. El era căsătorit cu o fată a lui Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un alt pribeag era Duma Braevici (al lui Brae), prezent în Sfatul Domnesc în 1441. Din 1443 a fost mare vornic până în 1454, iar din 1455 este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
negustorii poloni. Potrivit descrierii lui Dlugosz, cei din cetate au deschis o poartă în mijlocul nopții, în așa fel încât să nu pară că a fost o trădare. După ce a rămas în Chilia timp de trei zile, Ștefan a pus ca pârcălabi ai cetății pe cumnatul său, Isaia, și pe Buhtea. Cucerirea Chiliei i-a nemulțumit atât pe regele Ungariei, cât și pe sultan. Pentru a potoli nemulțumirea sultanului, Ștefan i-a trimis daruri bogate și tot acum s-a mărit haraciul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul Domnesc și, dacă-i lăsăm la o parte pe unii pârcălabi, lăsați să apere cetățile (deși Vlaicu, pârcălab la Hotin a participat la lupta de la Baia), înseamnă că alături de domn au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel, pe care ungurii l-au făcut între moldoveni. Considerăm că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul Domnesc și, dacă-i lăsăm la o parte pe unii pârcălabi, lăsați să apere cetățile (deși Vlaicu, pârcălab la Hotin a participat la lupta de la Baia), înseamnă că alături de domn au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel, pe care ungurii l-au făcut între moldoveni. Considerăm că nu poate fi vorba decât de o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele Ungariei a unei noi campanii împotriva Moldovei, pregătirile lui Matei neconstituind un secret. După Ivașcu Denco, cel care-i ducea regelui polon scrisoarea lui Ștefan din 1 ianuarie 1468, domnul român a trimis o nouă solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe, și Toader Prodan, pisarul. În urma tratativelor duse de cei doi soli ai lui Ștefan cel Mare, regele avea să trimită și el doi soli în Moldova, pe Dobieslaw Bieszowski, castelan de Belz și pe Stanislav Teczynski, subcămăraș de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pot sugera că, pe lângă incursiunea din 1469, se poate ca tătarii să fi făcut și una în 1471. Pentru întărirea hotarului de răsărit al Moldovei, Ștefan cel Mare ridică cetatea Orheiului. La 1 aprilie 1470 este menționat în documente, Gangur, pârcălabul acesteia. Între trei suzerani! După lupta de la Baia urmează o perioadă în care relațiile dintre Ștefan și Matei continuă să rămână încordate. Prinderea și uciderea lui Petru Aron, în 1469, lichidează una din cauzele dușmăniei moldo-ungare, creând condițiile unei apropieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Exact ceea ce scrisese și Matei nobililor poloni cu doi ani mai înainte. Cazimir îl amenință pe Ștefan că, dacă nu depune jurământ, îl va socoti dușman. Domnul, pentru a-l împăca pe rege, a trimis o solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe și Iuszko (Iuga) postelnic. Solii îl conving pe rege că domnul nu a putut să vină, dar promitea că, la 1 mai, din anul viitor, va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care le-ar fi întâmpinat. Primind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unui atac turcesc, domnul își pregătește țara din punct de vedere militar și spiritual. De aceea, anul 1473 a fost considerat ca un an cheie în evoluția politică a Moldovei. O măsură, ce viza organizarea militară, o reprezintă creșterea numărului pârcălabilor din Sfatul Domnesc. Paralel cu pregătirile pe plan militar, domnia lui Ștefan cel Mare se remarcă printr-o activitate extraordinară pe plan spiritual. Acum se traduc cele mai de seamă scrieri cu caracter bisericesc, iar în anul 1473 este realizat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nevoie”. Bucuria victoriei din noiembrie 1473 nu a durat decât o lună. La 20 decembrie, Radu cel Frumos venea cu 17.000 de turci și 12.000 de munteni, îl învingea pe Laiotă care reușea să se refugieze în Moldova. Pârcălabii lăsați de Ștefan au fost uciși și după ce-au ocupat toată Țara Românească, turcii l-au urmărit pe Laiotă Basarab până la Bârlad, unde au ajuns la 30 decembrie: „Și apoi, scrie Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46), au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strategică a Moldovei și Țării Românești, cad la înțelegere ca Ștefan să întreprindă, cu forțe conjugate, o expediție pentru înlocuirea lui Laiotă cu Țepeluș. La 1 octombrie, Ștefan, care trecuse hotarul Țării Românești, atacă, ocupă și arde cetatea Teleajenului. Capetele pârcălabilor cad, iar averea și familiile lor sunt trimise în Moldova. La 5 octombrie, într-o primă ciocnire cu Laiotă, Țepeluș este înfrânt. Sprijinit în urmă de Ștefan și de transilvăneni, el reușește să-l alunge pe Laiotă, la 20 octombrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai important, putea să aleagă o poziție puternică prin natura locului, pe care ar fi putut-o întări. De aceea, părăsind Vasluiul, s-a retras spre Roman. Cetatea Nouă, care se afla în calea turcilor, a fost cucerită și distrusă, pârcălabul Vâlcea murind cu această ocazie. În retragere, Ștefan i-a hărțuit pe turci și, cum scrie Dlugosz, „În ciocnirile singuratice din pădurile în care se retrase adânc cu ai săi, băteau adesea pe cei care mergeau după nutreț. Și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptului că atunci au pierit oameni care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]