515 matches
-
o extindere foarte mare. Propaganda cea mai mare, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 106 după cum am arătat, i-a făcut-o Ford. Se cultivă mult și În porumb, pentru a fi Însilozată sau pentru a fi pășunată. În fermele ce au vaci de lapte, se seamănă În lanurile de porumb, pentru siloz. Fermierul nostru, Mr. Hughes, face fân de soia, dar cultivă și pentru boabe. Suntem invitați Într-o seară la un concert al fanfarei studențești. Sala
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu numai doleanțele iobagilor săi pe care-i disprețuia, dar făcea cele mai mari mizerii și boierilor privilegiați care și ei se jeluiesc astfel: - «Ne-a ocupat două mori și un loc de moară și le stăpânește, munții ni-i pășunează cu vitele sale, iar oile și vacile noastre nu le permite în munții noștri, deși din vechime a fost obicei să-și mâne oile și vitele în munții proprii prin hotarele și cărările satelor de sub munte...astfel și noi boierii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
departe. 4. Armata adeseori își ia bani naturalele dela noi...dar nu cu prețul pieții, ci cu câte 60 de bani ferdela de grâu. Când primesc în natură, le iau numai cu daruri.... 5. ...iarba din grădinile noastre atâta este pășunată de caii soldaților încartiruiți că nu mai putem cosi un fir. 6. Făcându-se adeseori cercetări și alte expediții în sat, se trimit din partea scaunului, persoane pe care trebuie să le susținem cu mâncare, băutură, fân, ovăs, dar nu ne
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau uscat, iar multe din izvoare și râurile zonei au secat. Dacă totuși o parte din vitele de aici au mai fost salvate, aceasta se datorește faptului că mulți boieri și iobagi au trecut granița cu ele și le-au pășunat și le-au susținut pe munții, câmpiile și cu fânul din Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în general în cele următoare efectuate în cursul întregului secol
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
transportul lor la clienți, la Făgăraș sau la Sibiu, la distanțe care fac afacerea nerentabilă, cheltuielile cu transportul depășind contravaloarea ce se poate obține pentru lemnul luat pe gratis din pădure. Mai deținea familia Teleki întreg muntele Bâlea unde vara pășunau 500 (cinci sute) de oi cu lapte și 1000 (una mie) de oi sterpe. Muntele se arenda la diverși ciobani, arenda se ridica în medie la 100 (una asută) de florini. Și încă mai avea familia Teleki în posesie, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în C.F. Nr 671/1936, - teren pentru local școală primară C.F. 43 top 41 cumpărat de comună încă din 1870, - terenul pe care s-a aflat Cârciuma Comunală în Luncă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la timpuri grele. 18 aprilie, 1973 .... Și acuma să vă arătăm cum se lucra pământulmai înainte. Era împărțit hotarul comunei în trei părți cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că a fost în slujba bătrânului boier, ca ajutor de administrator, având sub poruncă paznicii de câmp și de pădure, iar eu îl ajut la treburile dumisale, după cât mă pricep și eu. De asta boierul ne-a dat voie să pășunăm vitele în poienile din pădurea dumisale!” Andrieș dădu din cap în semn că este la curent dar a ținut să încheie discuția prin îndemnul să aibă grijă ca nu cumva alți săteni să-și ducă vitele la pășunat în poienile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile : ea înfățișează un munte depărtat în fund ; pe vârful lui stă un călător, iar la poale-i curge o apă mare ; dincoace de apă e un cioban, care pășunează o turmă de o speță destul de problematică ; în sfârșit, călătorul din vârful muntelui își aprinde țigara la luleaua ciobanului din vale... Ce per- spectivă ! De câte ori mă rade, o admir, căci într-adins m- așează cu fața spre opera lui - știe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aplicate pentru atingerea potențialului de productie - regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, fertilizări, combaterea eroziunii solului, desecări, lucrări de întreținere etc. -, cuantificandu-se cu această ocazie efortul material și financiar care trebuie depus pentru realizarea acestuia 4. Corelarea efectivelor de animale care pășunează cu suprafețele de pajiști existente în comuna, pe baza unei încărcături raționale pe unitatea de suprafață, stabilindu-se astfel excedentul sau deficitul de pășune și modul de soluționare a acestuia 5. Stabilirea surselor financiare care pot fi atrase la bugetele
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
lor adresa emisă de consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza cărora își au domiciliul deținătorii turmelor. În adresa se vor preciza itinerarul de parcurs și consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza căruia urmează să pășuneze. Mișcarea efectivelor de ovine dintr-un județ în altul se face numai cu avizul organelor sanitare veterinare din județul de origine. În acest sens, proprietarii de ovine vor avea asupra lor certificatul sanitar veterinar care să ateste starea de sănătate
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
aplicate pentru atingerea potențialului de productie - regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, fertilizări, combaterea eroziunii solului, desecări, lucrări de întreținere etc. -, cuantificandu-se cu această ocazie efortul material și financiar care trebuie depus pentru realizarea acestuia 4. Corelarea efectivelor de animale care pășunează cu suprafețele de pajiști existente în comuna, pe baza unei încărcături raționale pe unitatea de suprafață, stabilindu-se astfel excedentul sau deficitul de pășune și modul de soluționare a acestuia 5. Stabilirea surselor financiare care pot fi atrase la bugetele
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
lor adresa emisă de consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza cărora își au domiciliul deținătorii turmelor. În adresa se vor preciza itinerarul de parcurs și consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza căruia urmează să pășuneze. Mișcarea efectivelor de ovine dintr-un județ în altul se face numai cu avizul organelor sanitare veterinare din județul de origine. În acest sens, proprietarii de ovine vor avea asupra lor certificatul sanitar veterinar care să ateste starea de sănătate
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
aplicate pentru atingerea potențialului de productie - regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, fertilizări, combaterea eroziunii solului, desecări, lucrări de întreținere etc. -, cuantificandu-se cu această ocazie efortul material și financiar care trebuie depus pentru realizarea acestuia 4. Corelarea efectivelor de animale care pășunează cu suprafețele de pajiști existente în comuna, pe baza unei încărcături raționale pe unitatea de suprafață, stabilindu-se astfel excedentul sau deficitul de pășune și modul de soluționare a acestuia 5. Stabilirea surselor financiare care pot fi atrase la bugetele
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
adresa emisă de consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza cărora își au domiciliul de��inătorii turmelor. În adresa se vor preciza itinerarul de parcurs și consiliul local al comunei, orașului, respectiv municipiului, pe raza căruia urmează să pășuneze. Mișcarea efectivelor de ovine dintr-un județ în altul se face numai cu avizul organelor sanitare veterinare din județul de origine. În acest sens, proprietarii de ovine vor avea asupra lor certificatul sanitar veterinar care să ateste starea de sănătate
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
animale nu trebuie să depășească echivalentul a 170 kg azot/ha/an, conform anexei nr. 4. Această derogare se acordă la propunerea organismului de inspecție și certificare, avizată de A.N.P.E. ... (8) Animalele crescute conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot pășuna pe terenul comun, cu respectarea următoarelor condiții: ... a) pământul a fost tratat o perioadă de cel putin 3 ani numai cu produsele cuprinse în anexa nr. 2; ... b) animalele care nu se supun cerințelor prezentelor norme metodologice, dar care folosesc
REGULI DETALIATE din 13 septembrie 2001 privind principiile productiei ecologice pentru plante şi produse din plante, animale şi produse animaliere, apicultura şi produse apicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165634_a_166963]
-
lucrări: - A1. Transformarea terenului arabil în pajiști (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prășitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament ținând cont de volumul și distribuția precipitațiilor și condițiile pedologice). Nu se pășunează în primul an - acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. În anii următori se practica pășunatul rațional pentru a asigura regenerarea anuala a pajiștii. Nu se folosesc îngrășăminte de sinteza și pesticide - acțiuni conforme cu Bunele practici agricole. - A2. Amenajarea
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1-1,5% față de curbele de nivel, spre emisari sau debușee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apa - acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. Acestea nu vor fi pășunate și nu se vor utiliza pesticide și îngrășăminte chimice - acțiuni conforme cu Bunele practici agricole. Lățimea minimă a benzii înierbate este de 5 m. Distanta maximă între benzile înierbate este de 80 m - acțiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
Partea introductivă a alin. (2) al art. 23 a fost modificată de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 149 din 16 iunie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 24 iunie 2015. a) suprafețele pe care se pășunează sunt suprafețe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau sunt suprafețe pe care plantațiile realizate au starea de masiv încheiată și înălțime mai mare de 3 metri; ... ---------- Lit. a) a alin. (2
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 (*actualizată*) vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182718_a_184047]
-
normelor de protecție a muncii, dacă în locul arborilor vătămați și în imediata lor apropiere nu au fost lăsați arbori corespunzători, dintre cei destinați exploatării, marcați ca atare de personalul silvic în cadrul procesului de punere în valoare; ... b) lăsarea animalelor să pășuneze în fondul forestier național nesupravegheate sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege; ... c) neluarea de către proprietarii sau deținătorii unor obiective legal amplasate în fondul forestier național a măsurilor de salubrizare și igienizare a pădurilor aferente obiectivelor; ... d) neîndeplinirea
LEGE nr. 31 din 3 aprilie 2000 (*actualizata*) privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189440_a_190769]
-
stabilindu-se în funcție de necesarul de hrană și de producția pajiștii. Pentru a obține un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
materiei organice care se aplică suplimentar prin gunoiul de grajd compostat; ● necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat permanent la parcelă, ținând cont de: - estimarea potențialului climatic al sezonului și compararea cerințelor turmei de animale de pe suprafața pășunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente; - estimarea diferitelor surse de azot disponibile azotul din sol, fixat simbiotic, îngrășământul organic și dejecțiile animalelor care pășunează, îngrășămintele minerale azotate, restituirile organice cu fosfor și potasiu, adausuri minerale complementare etc; ● măsurarea și controlul
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
ținând cont de: - estimarea potențialului climatic al sezonului și compararea cerințelor turmei de animale de pe suprafața pășunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente; - estimarea diferitelor surse de azot disponibile azotul din sol, fixat simbiotic, îngrășământul organic și dejecțiile animalelor care pășunează, îngrășămintele minerale azotate, restituirile organice cu fosfor și potasiu, adausuri minerale complementare etc; ● măsurarea și controlul rezultatelor, care permit stabilirea unor abateri față de obiectivele stabilite și rectificarea acestora. 8. Aspecte specifice privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitrați către
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]