725 matches
-
vaporașul s-a pus în mișcare urmărit îndeaproape de zeci de valuri mărunte ce-și plesneau în goană șuvițele verzi-gălbui de hublou, părând că se saltă ca să mai arunce câte-o privire în înghesuiala din interior. Peste ani, citind despre pățania lui Gepetto și mult mai târziu despre Iona, i-a fost ușor să înțeleagă cum se puteau simți bieții de ei în întunecimea și strâmtoarea unui pântec de balenă. Dar atunci, atunci a simțit ce înseamnă să-ți fie frică
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
și chiar îmi făceam de lucru pe la tarabele vecine trăgând cu urechea și așteptînd să-și termine istorisirea, fără să-i întrerup. Așa de pildă într-o zi, l-am auzit pe un tinerel povestind unuia mai în vârstă o pățanie de care amândoi păreau să facă un haz nebun: - Auzi nene, mă întâlnesc într-o zi cu Mutu lu' Zgâmbu care venea dinspre centru și călca apăsat de parcă punea la porumb nu alta. Când ajung în dreptul lui, zic: „- Bună dimineața
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
de la oră cu lecția învățată pe veci fără pic de toceală ulterioară. Numai avantaje, datorate exclusiv poveștilor de seară spuse de mama și discuțiile urmare a lor. Mămici, din inimă vă sugerez. Povestiți odraslelor orice! Cinci minute cel puțin. Recapitulați pățaniile zilei dacă nu vă duce mintea la Feți frumoși și frumoase Ilene. Dar nu uitați nicicând să întrebați copilul ce a înțeles. Vă va face plăcere imaginația copilului care a absorbit în suflet spusele mămicii dragi și le redă îmbrăcate
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
o demonstrați măcar o săptămână în fața tuturor celor de la care aveți pretenția să vă citească. În fiecare zi, vă provoc să faceți câte o faptă bună, astfel încât, peste o săptămână, să văd de la toți 7 povești care să descrie pățaniile care i-au făcut să se simtă, din nou, oameni printre oameni. Pentru că nu sunt un lacheu, mă supun aceluiași test și, alături de mine, soția mea va trece probele de foc. O să venim și noi cu poveștile noastre și sper
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
a ajuns la concluzia că sigur plecasem cu celălalt grup și a venit acasă să vadă ce și cum. Pentru mine, a fost o consolare. Pentru el....nu știu ce a simțit în sinea lui.... însă nu era prima și nici ultima pățanie cu mine, care eram ,,un copil model', bun de dat exemplu la...,,așa nu”...dar ....de ...eram doar un copil până la urmă....și așa de mult mi-e dor de copilul acela,........ Referință Bibliografică: AMINTIRI III / Flori Bungete : Confluențe Literare
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
omis marele, inegalabilul (și pe atunci, relativ tânărul) Radu Beligan. La sfârșitul emisiunilor de teatru din serile de duminică, Beligan prezenta „Poșta teatrului la microfon”. Scurta emisiune, radia de umorul și ironia maestrului și era presărata cu multe anecdote și pățanii „din culise”. Atunci am aflat eu pentru prima dată că „Dacă vrea Domnul, și sabia pușcă”. Ani mai târziu, aveam să mai întâlnesc replica asta, în versiunea ei ebraică („Dacă vrea Domnul, și mătura împușcă”) și am înțeles că voința
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
pătrunde în grădină! Și cum treceau ei prin oceanul de norișori albi, aceștia îi întrebară: “Ei, de ce v-ați întors din drum? Care vă este necazul?” Pasă-mi-te, norișorii îi îndrăgiseră pe Mărțișor și Norocel. Și Mărțișor le spuse pățania cu căpcăunii. - Asta vă e supărarea? Lasă că-i păcălim noi! Norișorii se-nțeleseră să se întoarcă în grădină, învăluindu-i pe cei doi cu vata lor vaporoasă. Acum pana uriașă de vultur plutea și cobora deasupra grădinii foarte încet
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
Acasa > Literatura > Proza > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 27.01.2016 Găina (Scheci a la nea Mărin) Elena Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici din România - președinte, iar în calitate de membri au fost: prof. Codreanu Magdalena, reprezentant ISJ Brăila, prof. Brezuică Mirela, director al Școlii Gimnaziale Movila Miresii, Panțuru Liliana, reprezentant al Primăriei Movila Miresii, Armanda Filipine, reprezentant al presei ... III. PĂȚANIA BUBURUZEI, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017. Primăvara și-a întins șalul peste zare oferindu-i înfiorarea ei plăcută. Dealurile le-a înverzit, copacii i-a înmugurit, iar prin iarbă a strecurat gâze ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (86) - LA PRIMA OCAZIE Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ați auzit de pățania lui Iancovici, care s-a evidențiat în producție și era lăudat de toți șefii lui, chiar și de director? - Omul ăsta nu știa ce-i odihnă... Trup și suflet pentru locul de muncă, primul la venire, ultimul la plecare și
SCHIŢE UMORISTICE (86) – LA PRIMA OCAZIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376467_a_377796]
-
vezi ce ascund chiloțeii mei? -Tu ai spus-o. Eu încă n-o gândisem. Ești cumva pregătită de sfredelire? -Nu știu totuși dacă-i momentul, chiar dacă încă nu-i vorba de sfredelire. A fost proastă inspirația de ați povesti acum pățania din care îngerul păzitor, m-a salvat. -Înțeleg că sfetnicii tăi te-au lămurit. Știu acum că te sfătuiești cu păpușile tale. Probabil și ele au aflat ultima pățanie. -Da! sculătoarele păpuși suportă toate confiențele mele. Față de ele nu am
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
vorba de sfredelire. A fost proastă inspirația de ați povesti acum pățania din care îngerul păzitor, m-a salvat. -Înțeleg că sfetnicii tăi te-au lămurit. Știu acum că te sfătuiești cu păpușile tale. Probabil și ele au aflat ultima pățanie. -Da! sculătoarele păpuși suportă toate confiențele mele. Față de ele nu am secrete. În rest ... , nu găsesc nimic rău să ne studiem reciproc ca opere ale Dumnezeiri cu frumusețea și ingeniozitatea tuturor părticelelor din noi. Dar este periculos să o facem
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
umedă și cade în valurile învolburate ce-l rostogolesc la vale. Își feri capul de lovituri, înghiți câteva guri zdravene de apă rece ca gheața după care reuși să înoate până pe malul stâng. Îl cuprinse un râs isteric de propria pățanie. Înaintă pe lângă abrupt până când acesta se contopi cu râul. Se dezbrăcă la chilot și-și puse hainele pe stâncă la soare. „Ce bine dacă aveam câteva noțiuni de alpinism!” - își zise cu regret. Se prinse zdravăn cu degetele de colțurile
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
care l-am călcat. Să știi că am vindecat rana cu pișat de vacă. Cum vedeam că vaca face, puneam piciorul să curgă pe el. Nu a puroiat niciodată și în câteva zile rana s-a închis, povesti și George pățania lui reală din copilărie. Și astfel el confirmă fără să vrea povestea imaginată de Violeta - Dragă, am văzut pe propria-mi piele! zise Violeta satisfăcută de modul cum reușise să convingă provocarea rănii, cu povestea ticluită atât de credibil de
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
în tufă! Iar, într-o zi, chiar sărise să smotocească un puișor de porumbel, îl prinse de coadă, apoi de-un picioruș, și trăgea tare de el, mai-mai să-l dovedească. Mare noroc avu porumbelul, căci ea zări la timp pățania, sări în ajutorul lui, și așa scăpă bietul de el de răutatea motanului! - Biet puișor, hai vino la fetiță să vadă ce ai la picioruș! A, ți-e frică de mine? Nu, puiul mamei... Vino să văd ce ai, că
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
suprem pentru mezinul său. În continuare, numitul Beniamin Robert Sorensen n-a știut exact ce a făcut și cum s-a întâmplat să fie arestat pentru ultraj și tulburarea ordinii publice. Cum domnișoara Bor n-a fost foarte convinsă că "pățania" fratelui logodnicului ei ar fi o piedică în calea căsătoriei, chit că ziarele au tot arătat "grozăvia incidentului", marii strategi au trebuit să meargă mai departe. Lupta s-a dovedit cu totul disproporționată: nici chiar o familie cu ascendenți atât
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tot și huceagurile de pe dealurile satului În care am copilărit. Ba, dacă stau bine să mă gândesc, vrăbii am mai văzut și În Iași, În grădina liceului, ba și prin dealul Copoului, În timpul facultății. Nimic nou, nimic spectaculos. Opunem acestei pățanii o alta, ivită În arealul nostru autohton. Ne avântăm, Într-o plicticoasă după amiază de duminică, prin pădurea Bârnovei, pe un drum forestier, spre străfundul pădurii, din simpla curiozitate de a vedea ce se poate Întâmpla. Mașina alunecă ușor pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Așadar, propunerea era ca partea română să livreze direct barele, fără intermediar, iar firma să construiască, în contra-partidă, sere noi în România. Directorul general al firmei era o cunoștință mai veche a mea. Ne-am amuzat amintindu-ne de o pățanie hazlie a amicului olandez, la București. Odată, a făcut o vizită de trei zile pentru a semna un nou contract cu partea română. La plecare, pe scara avionului, tresare brusc și refuză să urce în avion. Nu voia să plece
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aur a reginei, până la peronul palatului regal. Noi, cei 2-3 diplomați din garda ambasadorului, străbăteam pe jos distanța respectivă. Până acolo, eu am avut grijă, ca de ochii din cap, de plicul în care se aflau scrisorile de acreditare. Cunoșteam pățania unui ambasador străin la București, care s-a dus să prezinte scrisorile de acreditare, dar fără scrisori. Protocolul de stat i-a pus în mână un plic gol, pentru ca poza să fie veridică. Imediat după ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
parțial, proiectul nostru. Ce Înseamnă de fapt o istorie? „Proces de dezvoltare”, „știință care studiază dezvoltarea complexă a societății, a unui popor etc.”, „scriere conținând evenimente și fapte care se Încadrează În această știință”, „povestire, narațiune”, dar și (familiar) „Întâmplare, pățanie, poznă, Încurcătură”. Și apoi să răspundem Încă o dată, dar amănunțit și răbdător, aceleiași Întrebări elementare - ce este dandysmul? -, fără teama că am putea-o epuiza. Oricât de sever, de riguros ar fi efortul de ordonare, dandysmului Îi rămâne mereu un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
intrigi, se vede totuși grija autorului de a scoate în evidență, nealterată, figura domnitorului, tactul său. Nu o dată se observă poziția față de evenimentele povestite. Cronicarul nu știe să-și ascundă antipatiile; în această privință este semnificativă nararea isprăvilor și a pățaniilor vornicului Iordache Ruset, vrăjmașul lui C. și al familiei sale. În partea a doua a cronicii, cea închinată lui Dimitrie Cantemir, tonul devine mai binevoitor, deși în Divan C. nu îl simpatizează pe noul domn și nu este de acord
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
de Mihai Iordache, București, 1928; Miți Mițișor și Șoșoiu Șoșolici, București, 1929; Haplea, București, [1930]; Povești cu noroc, București, 1930; Haplea la școală, București, 1931; Prima turcoaică, București, 1932; Haplea în străinătate, București, 1932; Lir și Tibișir, București, 1933; Noile pățanii ale lui Haplea, cu desene de Geo și Gusty, București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]