725 matches
-
-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri, precum pieptă natul, măturatul în casă, facerea de leșie etc., căci [se] crede că, lucrînd vreun lucru de acestea, li s-arată, adică femeia care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și insatisfacția, evident, tot atât de nemeritată, dar previzibilă, provocată de injuriile proferate la adresa neînsemnatei mele persoane În spațiul pitoresc al vieții publice autohtone. După cum se vede Însă, precum Bourbonii la 1815, nu am uitat nimic și nu am Învățat nimic În urma pățaniilor evocate. Ca urmare, voi readuce articolul meu În atenția cititorilor acestei cărți, nutrind convingerea că ideile sale sunt Încă actuale. Pentru o mai bună sistematizare a materialului, acesta va fi structurat În patru părți distincte: mai Întâi, el prezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
texte folclorice culese În epocă, știut fiind că folclorul ipostaziază, de regulă, situațiile tipice, și nu pe cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" . Un alt tip semnificativ al acestei „caracterologii” morale a clerului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Many XE "Many" : Însemnările folositoare și regulele pline de Înțelepciunea vieții, ce airea aduseră la mulți bine, pot și la noi să aibă urmări bune. Fraților, numai noi să fim osândiți spre sărăcie de-a pururea, până ce În alte țări pățania sa și a altuia aduce bine mângâietor? Numai nouă să nu ne placă Învățăturile sănătoase ale timpului și a pățaniei? Nu, io cred tare cum că provedința dumnezeiască și pentru nățiunea noastră a păstrat timpuri mai fericitoare. Sau, În altă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noi să aibă urmări bune. Fraților, numai noi să fim osândiți spre sărăcie de-a pururea, până ce În alte țări pățania sa și a altuia aduce bine mângâietor? Numai nouă să nu ne placă Învățăturile sănătoase ale timpului și a pățaniei? Nu, io cred tare cum că provedința dumnezeiască și pentru nățiunea noastră a păstrat timpuri mai fericitoare. Sau, În altă parte, același Many XE "Many" afirmă: „Dacă pentru vreun popor, pentru noi, românii, Învățăturile cuprinse aici sunt chiar de folos
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Horea În Ardealț, Athenaeum-Nyomda, Pesta, 1871. Șincai, Gheorghe, Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783. Șincai, Gheorghe, Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967. Șotropa, Virgil, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, În Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14. Táncsics, Mihály, Hunnia függetlensége șIndependența Hunieiț, ediția a III-a, Tipografia Kocsi, Budapesta, 1873. Teleki, Domokos, A Hóra-támadás története șIstoria răscoalei lui Horeaț, Ráth Mór, Pesta, 1865. Trîpcea, Theodor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (v. nota 277), p. 68. Ibidem, p. 48. Ibidem. Jean-Paul Bled, Franz Joseph XE "Joseph" , Editura Trei, București, 2002, p. 94. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (v. nota 277), pp. 49-51. Vezi Virgil Șotropa, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14, pp. 379-413; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit. (v. nota 276), pp. 491-502 (jurnalul caporalului Mihai Candale). Pentru aceste aspecte vezi Erich Zöllner, Istoria Austriei, București, 1997, pp. 437, 440; A
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în favoarea Germaniei, sfârșindu-și viața în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trimisese pe Tudorică și Andrei în Războiu împotriva rușilor, întreprindere care nu avea să îi îndulcească relațiile cu noul regim opresiv.820 Un alt caz relevant este cel al lui Neagu Rădulescu, creatorul Soldatului Neață, publicat în paginile revistei Soldatul (Pățaniile Soldatului Neață în 1942, Soldatul Neață în Războiu în 1943), bandă desenată adresată unui public matur, și care exprima o atitudine acut antisovietică, armata bolșevicilor fiind ridiculizată în repetate rânduri de către slăbănogul soldat român (deși la momentul apariției succesul la
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XVI-a, București, 2006, MJM, Craiova, 2006. ***, Termeni de etică pentru pionieri, Editura Politică, București, 1974. ***, Dicționar de etică pentru tineret, Editura Politică, București, 1969. ***, Cartea băieților, Editura Politică, București, 1982. ***, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Batzaria, Nicolae, Haplea. Pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1970. Batzaria, Nicolae, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1971. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, România, țară
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1974. ***, Dicționar de etică pentru tineret, Editura Politică, București, 1969. ***, Cartea băieților, Editura Politică, București, 1982. ***, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Batzaria, Nicolae, Haplea. Pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1970. Batzaria, Nicolae, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1971. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. Boia, Lucian (ed.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
versiuni românești doar Karel Capek (romanul Mama) și Frantisek Langer (Cămila prin urechile acului), iar romanul Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial de Jaroslav Hasek apăruse într-o ediție abreviată, de doar o sută de pagini și cu titlul Pățaniile unui tâmpit, G. avea să traducă în mod sistematic, urmând un adevărat program, din opera scriitorilor cehi și slovaci Václav Havel, Bohumil Hrabal, Peter Karvas, Milan Kundera, Jiří Marek, Ladislav Mnˇacko, Jan Otcenásek, Ladislav Tˇazky´, Natasa Tanská. El face parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
îi bănuiți?! Sunt fidelii, dublul („dublul eu”) și triplul „eu” („exaltatul”). Ei nu te trădează niciodată. (Doi frați) în fond, care să fie „rosturile vieții”?! Se ntreabă și nentreabă scriitorul. Dialogul cu înțeleptul sau cu semenii tăi?! Avem vreun model?!... Pățania lupului și judecata câinelui?!... Interesant cum a ajuns leul , regele animalelor! Cartea Cărților naște universuri nebănuite. La început de mileniu III, actul creației, cu minusuri, mai puțin, cu plusuri, mai bine zis, pulsări, cu „bile negre” - „bile albe” cât încape
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
recurge, din când în când, la întâmplări triste. Inventivitate nu numai onomastică vădește suita de peripeții ale unor nostime rozătoare: Familia Roademult (1912), care a luat un premiu al Academiei Române, Nepoții Roademultulesei (1922), Școala lui Chițchiron (1926), Familia Roadensec (1946). Pățaniile șoriceilor au, bineînțeles, tâlcul lor moral, nesăbuința și relele deprinderi fiind pedepsite, iar meritul primindu-și neapărat răsplata. Un basm, vădind bune resurse narative, este Firicel Voinicul (1929). Miraculosul se infiltrează și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
a fi sau a nu fi. Dimpotrivă, un loc imponderabil al începutului, pre-loc nespațial în care cele ce vor fi se arată în posibila lor ființă, semnifică prin imagini înainte de a fi lucruri reflectate: "Împrejur,/ foșneau ciudate arătări și ore,/ pățanii care, neavând contur,/ încă n-aveau nici gură să devore". Simple arătări fără contur, imaginile sunt pre- figurări; ele înfățișează forma nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc/ ce prevestea pelerinajul sferic,/ ne-am așezat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
voices și oricine se poate rătăci în jungla opiniilor, teoriilor și ideilor contradictorii cu privire la curriculumul modern. Cea mai simplă modalitate de a evita atare necazuri este de a traversa, fie și fugar, odiseea curriculumului modern în perioada anteși postbelică. Cunoscând „pățaniile” și „biruințele” acestuia, orice persoană implicată în reforma educațională românească - de la educatori și până la toate categoriile de manageri și beneficiari - vor putea ocoli căile bătătorite, capcanele și eresurile pe care orice schimbare educațională de asemenea amploare le implică. Acest capitol
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate neglija. Unii câștigă, alții pierd. Fii sensibil la implicațiile axiologice ale deciziilor tale; i) Întreabă: „Cine face regulile cu privire la ceea ce constituie un scop legitim de învățare legitim?”, „Ce interese servește proiectul?”, „Care este agenda ascunsă?”254. B.G. Wilson evocă pățania unui designer dintr-un birou de design instrucțional, o întâmplare petrecută în urmă cu 25 de ani. Nefericitul folosise verbul a înțelege (to understand) în definirea unui obiectiv pedagogic operațional, stârnind hohotele de râs ale colegilor, după care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
destinului (Kehre) lui Ulise nu s-a produs în împrejurări exterioare și accidentale ale vieții lui, ci în adâncul ființei sale, acolo unde sălășluiește imperial conștiința de sine. Ea pare a fi receptaculul tuturor experiențelor noastre dobândite prin aventurile și pățaniile vieții. Aceste pățanii capătă astfel sens prin raportare la conștiință și merită examinate cu atenție, din moment ce ele au transformat un cetățean de rând într-unul excepțional. Și merită examinate faptele banale anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ulise nu s-a produs în împrejurări exterioare și accidentale ale vieții lui, ci în adâncul ființei sale, acolo unde sălășluiește imperial conștiința de sine. Ea pare a fi receptaculul tuturor experiențelor noastre dobândite prin aventurile și pățaniile vieții. Aceste pățanii capătă astfel sens prin raportare la conștiință și merită examinate cu atenție, din moment ce ele au transformat un cetățean de rând într-unul excepțional. Și merită examinate faptele banale anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu puțini, risipesc bogăția
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu puțini, risipesc bogăția acestor banalități neconștientizându-le, lăsându-le să se risipească în vânt sau să se piardă pe râul Lethe. Exegeții s-au trudit să decripteze în fel și chip semnificațiile pățaniilor din tinerețe ale lui Ulise, pe care Homer le-a sugerat fără a le spune pe nume, lăsându-i pe cei ce îi vor fi ascultat cântarea să creadă ce vor și să tragă ce învățături consideră că le vor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era în stare vrăjitoarea. El l-a prevenit pe Ulise și acesta a știut să le evite. Dar Ulise a asistat la metamorfozarea tovarășilor săi în porci; Circe i-a pocit râzând suav, cu subînțeles. Ulise a învățat, din această pățanie, că există metempsihoză, că după moarte sufletul supraviețuiește, putându-se întrupa în orice fel de viețuitoare. Circe era ucigașă și numeroasele fiare din jurul palatului erau, de fapt, victime umane reîncarnate. N-a fost descoperirea unui vicleșug banal; Ulise a aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937]; Porunca toamnei, București, [1942]; Ioana, București, [1943]. Traduceri: Fr. Coppée, Greva făurarilor, București, f.a., Iacobiții, București, f.a., Părăsita, București, f.a., Trecătorul, București, f.a.; J. Swift, Pățaniile lui Gulliver, București, 1902; Gulliver în țara piticilor, București, 1920; Molière, Bolnavul închipuit, București, [1906]; Victor Hugo, Regele petrece, București, 1907; I.S. Turgheniev, Duelistul, București, [1908]; G. Flaubert, Doamna Bovary, București, 1909, Salammbô, București, [1913]; E.T.A. Hoffmann, Povestiri fantastice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
UTC-ul (UTM-ul) cât și PCR-ul (PMR ul) au fost slugile devotate ale ocupanților sovietici care odată cu tancurile au adus și sălbatica și inumana ideologie marxist-leninistă. Iată cum a consemnat scribul de serviciu pe Biroul Județean al UTM, pățania „sărmanului” tov. Vojniver: „...tov. Iancu arată că atunci când a plecat cu cadourile județenei noastre a primit și un plic pentru C.C. P.M.R. precum și alte acte ale județenei noastre. A luat o trăsură și a mers la gară, acolo era aglomerație
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]