3,728 matches
-
Să-i dea mai multă minte, cu un dram.Aș zice însă, tocmai de aceea,Cu mintea ce i-a pus-o ei în plus,Vicleană a fost iată, tot femeia,Să muște mărul interzis, l-a pus.Deci, primul păcătos a fost bărbatulDeși, el crede că e cruce-ntreagăși spune că la-mpins încornoratulS-arunce frunza, Evei lui, cea dragă.Abia apoi, când fapta cea comisăN-a mai avut vreo șansă la iertare,Adam, deși avea o coastă lipsăI-a demonstrat femeii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
un gust amar ce definește a voastră e hoția ați jefuit o țară popor ați jefuit ați tot mințit uitând de voi că în România locuiți aici vă odihniți ați murdărit un neam te-ai murdărit copii țării plâng tu păcătos avar țe-ai otrăvit copiii țe-ai otrăvit femeia te-ai păcălit pe tine de zece ani continuu acum stai frumușel îți va sosi el rândul te judecă pământul. Referință Bibliografică: Sunt peste vrere ta...hienă / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SUNT PESTE VRERE TA...HIENĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1400484992.html [Corola-blog/BlogPost/349859_a_351188]
-
întorc acasă cu capu-ntre urechi. Nu-mi permit să vă fac neplăceri. - Totuși, nici eu nu-mi pot permite să te las să suferi o viață-ntreagă. Nimeni altul nu poate trece peste voia sfântă și s-ți permită consumarea păcătosului alcool după ce ai primit o binecuvântare. Voi face insă o excepție. Poți fi sigur că Dumnezeu va primi o înștiințare asupra acestei omisiuni regretabile pe care a făcut-o. - Domnule doctor, înțeleg de glumă, sunt doar ce se numește un
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
pentru judecată. Tot așa îi spuneau și lui Iov: „Dacă ai fi fost bun înaintea lui Dumnezeu, n-ai fi suferit atât!" Tot așa îl judecau și pe sfântul Pavel când au văzut vipera atârnând de brațul lui: „E un păcătos". Suntem întotdeauna foarte dispuși să-i osândim pe ceilalți, în necazurile și nenorocirile lor. Bogatul a fost îndată osândit la iad. Pentru ce? Sfântul Ioan Gură de Aur, analizând cu spiritul lui duhovnicesc adânc această parabolă, scoate și (de) aici
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
această lume suntem curățiți de păcate la care noi de multe ori nici nu vrem să ne gândim sau nici nu le bănuim. Dar Dumnezeu, la lumina Lui, vede tot acest praf care se depune pe sufletul nostru, acest praf păcătos care ne întinează și noi nu vrem să-i dăm importanță. Câte gânduri, câte vorbe, câte pofte ne răscolesc lăuntrul nostru și ne întinează haina albă a botezului! Suntem murdari pe dinăuntru, așa cum ne murdărim pe mâini și pe haine
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
de autori este aceea a strofei și antistrofei, adică a paralelismului care opune nu atât un vers altui vers, cât mai ales un tablou altui tablou, în același poem. Astfel, psalmul 1, spre exemplu, înfățișează succesiv soarta dreptului și a păcătosului; Psalmul 21/22 prezintă la început suferința Robului lui Dumnezeu, iar mai apoi îndurarea lui Dumnezeu față de El, etc. Cuprinsul Psalmilor este, precum am spus, foarte variat. Este imposibil a da o clasificare logică a Psalmilor după cuprinsul lor, fiecare
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
jumătate a psalmului 18 ("Legea Domnului este fără prihană..."), ca și în lungul poem alfabetic al psalmului 118. Portretul dreptului este descris în psalmii: 14/15, 23/24, 61/62, 111/ 112, 113, 121, 127, iar al hulitorului și al păcătosului este conturat în psalmii: 1, 11/12, 13/14, 51, 57. Diferența de conduită a unuia și a celuilalt este indicată în psalmii: 5, 14, 26, 38, 48, 124. Chipul păcătosului pocăit este înfățișat în celebrul, psalm 50. Datoriiile judecătorilor
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
112, 113, 121, 127, iar al hulitorului și al păcătosului este conturat în psalmii: 1, 11/12, 13/14, 51, 57. Diferența de conduită a unuia și a celuilalt este indicată în psalmii: 5, 14, 26, 38, 48, 124. Chipul păcătosului pocăit este înfățișat în celebrul, psalm 50. Datoriiile judecătorilor sunt amintite în psalmul 81/82, iar ale guvernatorilor în psalmul 100. Pedepsele și răsplătirile divine sunt expuse în psalmii: 1, 9, 35, 51, 72/73, 80/81, 91/92. Psalmul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
este apreciat și slăvit pentru virtuțile sale, pe când cel nedrept este disprețuit și condamnat pentru fărădelegile sale. Psalmul I prezintă în antiteză cele două categorii de oameni, fericindu-l pe bărbatul drept și temător de Dumnezeu și condamnându-l pe păcătos. Un adevăr dogmatic neomis de Psaltire, în legătură cu omul, este starea sa de păcătoșenie, moștenită de la protopărinți. Psalmul 50 exprimă în termeni cât se poate de clari această stare: "Că iată întru fărădelegi m-am zămislit - mărturisește psalmistul - și în păcate
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Floarea lu’ Chircuț după căsătorie, dar îmi povesteau taică-meu și tata Laie că bunicul meu, în ciuda faptului că era un om tare bun, blând și înțelegător, care vorbea destul de puțin, ajungea uneori să fie scos din sărite de gura păcătoasă a nevesti-si care voia tot timpul ca lucrurile să se facă numai și numai cum pretindea ea, iar dacă nu se-n¬tâm¬pla așa, lua foc, nu alta; atunci, bietul om își punea mâinile în cap și se căina
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Încă nu ne-a părăsit Deși noi, demoni și fiare, L-am trădat și l-am rănit Și l-am pus la încercare, Ne-am stricat, ne-am păgânit... Cu răbdarea Lui pioasă Ne suportă, ne îndură Deși lumea-i păcătoasă Minte, preacurvește, fură, Face crime să subjuge, Își încalcă jurământul, În războaie se distruge, Dar distruge și pământul. Toate-n lume câte-s rele Omul păcătos le face, Și tot răul pentru el e Satisfacție rapace. Dumnezeu, la un pupitru
1. ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN 2. DUMNEZEU SURGHIUNIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/1_in_noaptea_de_craciun_2_dumnezeu_romeo_tarhon_1356170582.html [Corola-blog/BlogPost/351571_a_352900]
-
ne-am păgânit... Cu răbdarea Lui pioasă Ne suportă, ne îndură Deși lumea-i păcătoasă Minte, preacurvește, fură, Face crime să subjuge, Își încalcă jurământul, În războaie se distruge, Dar distruge și pământul. Toate-n lume câte-s rele Omul păcătos le face, Și tot răul pentru el e Satisfacție rapace. Dumnezeu, la un pupitru, Ne privește-n monitor Ca un înțelept arbitru, La un meci devastator, Care lasă liber jocul Până-n fluier de final Când se va sfârși sorocul Și
1. ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN 2. DUMNEZEU SURGHIUNIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/1_in_noaptea_de_craciun_2_dumnezeu_romeo_tarhon_1356170582.html [Corola-blog/BlogPost/351571_a_352900]
-
saltimbancul. Cineva îl recunoscuse - era clovnul de la circul care tocmai poposise în oraș. Criminalul se holba la el și nu pricepea mare lucru. Apoi interveni - ” E un hoț, minte, mi-a furat ieri ceasul de buzunar”. Nu ți-e rușine, păcătosule, nu am vorbit noi zilnic la telefon? Nu ți-am spus eu mereu ce să faci?”, se supără piticul. Sala era înmărmurită. Se auzea doar o picătură ce cădea de pe o ramură pe pervazul ferestrei. Judecătorul făcu infarct. Femeia îl
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496135951.html [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
Se poate crea, astfel, în sufletul lectorului, o reconsiderare a propriei valori umane, prin apropierea de lumină și îndepărtarea de întunericul păcatului. Devine iminentă sporirea optimismului prin apropierea de Dumnezeu, așa după cum spunea înțeleptul: Să nu spui niciodată că ești păcătos, declarându-ți, astfel, limitele. Insistă, în schimb, asupra gândului că ești făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - că în sufletul tău, în adevăratul tău Sine, întunericul amăgirii nu poate să existe... ( Paramahansa Yogananda). (GHEORGHE A. STROIA) ***3. MARIA ILEANA
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1449497147.html [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
în două. O clipă, inima îmi stă pe loc. Apoi, trimit un abur și materia se topește. Se-aude strigătul fiarei prin pădure cum gonește. Și-mi tremură dorința să te mai îmbrățișez în sărutul ploii. (Sunt omul curat sau păcătosul?) Mă mușcă vântul, --nebun, nebun-- E haos pe întreg pământul! Nemișcată,mă contopesc cu cerul, și-mi tremură dorința să te mai îmbrățișez în sărutul ploii... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: ÎMI TREMURĂ DORINȚA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎMI TREMURĂ DORINŢA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1447942508.html [Corola-blog/BlogPost/374999_a_376328]
-
Florea Târâială a rânjit. Taci, fă, nu mai spune prostii să te mai audă și părintele. Lasă, că nu mă duci tu pe mine. Ți-a pus-o el, răposatu´, d-aia îl jelești cu foc. Arză-te-ar focu´, păcătosule! Ce știi tu ce-i aia dragoste între oameni curați! Că te știi pe tine, care ai vrut să mă pângărești și te-am refuzat, blestematule, crezi că toți oamenii sunt ca tine, nenorocitule! Sufletul lui moș Ion, care plutea
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Cum seamen’s club-ul respectiv era patronat de o asociație creștină,oițele rătăcite au fost deturnate de la destinația inițială către localul ce ținea de respectiva organizație. În locul steak house-ului și al barului de striptease spre care se îndreptau gândurile păcătoșilor la urcarea în mașină, Domnul i-a călăuzit cu mâna tare într-un spațiu de vreo două sute de metri patrati în care o adunare de enoriașe de vârsta a treia,a patra,sau chiar mai înaintată, aștepta nerăbdătoare vizită marinărilor
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
farmec, poate cu plutirea și levitația. A avea fluturi în stomac - înseamnă a fi îndrăgostit, a iubi, a te cutremura de frumusețe și de sete de viață, a fi liber și fericit. INFÉRN s. n. 1. Loc unde sălășluiesc sufletele celor păcătoși, după moarte, supuse la chinuri veșnice; iad, gheenă, tartar; hades, orc. 2. Fig. Loc de dezordine și de confuzie; viață plină de chinuri, mizerabilă; situație chinuitoare, greu de suportat, tortură sufletească. [Pl. și:(rar)infernuri,inferne]Din lat. Infernus (Conform
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1445949468.html [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
Dragoș Bucurenci Pentru păcatul homosexualității, Dumnezeu a ars Sodoma cu ploaie de pucioasa și de foc iar în se spune ca homosexualitatea este “spurcăciune” . ne învață că Dumnezeu i-a lăsat pe păcătoși la “mintea lor fără judecată” și i-a pedepsit cu “patimă de ocara” a homosexualității, facandu-i “plini de desfranare, de răutate, de ucidere.” . Într-un lung comentariu la acest pasaj, , luminatorul și dascălul lumii, stalpul și întărirea Bisericii, spune
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
mâna bună și carte mai mare decât mine, după cum vezi, nu vei sălta. Dar T. parcă n-aude împotmolit în dubii despre sine! E mort sau viu? Răceală îl cuprinde... În jur, o beznă groasă...Talange, în urechi... Burghiu, în păcătoasa de inimă... O mare de cocleală gura îi îneacă... Cu chiu și vai tușește să-și revină. Și cu puterea din urmă se-ndreaptă spre F., îi cuprinde fața în mâini și-și strigă trăirea: -Ai milă, căci nici un rost
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
unică și autentică) ce duce la mântuire, parcurgând drumul de la „Chip” la „Asemănare”, adică de la „Biserica luptătoare” spre „Biserica Triumfătoare” a Împărăției celei veșnice a Cerului, care nu este din lumea aceasta (a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoșilor)!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463636611.html [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
ne învață Sfântul Apostol Pavel, se activează după cum „umblă omul”: după trup sau după duh. Dacă umblă după trup, va voi ce-i dictează tiparele scrise în memoria trupului sau după sugestiile demonice care ne oferă strategii de împlinirea poftelor păcătoase. Să ne întrebăm mereu și să ne arătăm Domnului: „Doamne, vreau eu ce cred că vreau? De unde îmi vine ce-mi vine să fac sau să spun? Și să aleg ca repere bine¬făcătoare sufletului și vieții mele poruncile lui
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463636611.html [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
mânie, nu gândește râul. Nu se bucură de nedreptate ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. (Sf. Scriptură) Ce aș putea să mai adug acestor minunate cuvinte eu, om păcătos care nu am decât mândrie și pătimi? Dragostea este cel mai frumos sentiment care ne învăluie și ne face să fim cu puțin mai mici decât îngerii așa cum e scris în Psalmul 8 a lui David: “4.Ce este omul
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Dragostea_ca_libertate_dorina_stoica_1392410446.html [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
aici și varietatea metodelor și modalităților de îmbogățire spirituală spre bine, de creșterea cu Hristos și în Hristos, în vederea unirii reale cu Dumnezeu. Procesul de mântuire presupune recunoașterea realității păcatului strămoșesc săvârșit de protopărinții Adam și Eva și a stării păcătoase în care a ajuns firea omenească prin repetarea greșelii față de Dumnezeu și de semeni. Întruparea Fiului, petrecută din iubirea divină pentru om și pentru întreaga creație, aduce restaurarea și ridicarea firii noastre până la acel nivel de îndumnezeire peste care, dacă
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
și este persoană. Celor doua motivații anterior expuse în scopul dovedirii posibilității de îndumnezeire a firii omenești, li se adaugă, după Părintele Stăniloae, o a treia: ajutorul efectiv pe care-l primește omul în încercarea de a-și stăpâni pornirile păcătoase, de a se întrece pe sine în săvârșirea binelui și a se face plăcut lui Dumnezeu. Toate cele întreprinse de Dumnezeu de la creație până la Cincizecime, iar în sens mai larg până în ultima clipă a existenței noastre: aducerea întru ființă, revelația
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]