828 matches
-
și numai la persoane de încredere, serioase, care înapoiau cărțile la timp. Aveam vreo șase ani acum. Părinții m-au dat la școală în clasa întâi, la școala primară „Petru Poni”, care era nu departe de casă, vizavi de piața Păcurari, lângă fosta fabrică de bere. În clasă, pe peretele de deasupra catedrei și tablei se afla stema Regatului României și portretele regelui Mihai și a mareșalului Ion Antonescu. Mi-amintesc că dimineața, pășea în clasă domnul învățător, am uitat cum
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
drumul din lanț, spunându-i: „Îmi pare rău, băiete, că te las, descurcă-te cum poți, vin vremuri grele și pentru tine, sărmane!” M-am mai uitat odată la casa noastră, la curtea copilăriei noastre, am cuprins cu privirea șoseaua Păcurari și peisajul cimirului evreiesc unde hălăduisem de atâtea ori și am plecat spre gară. Plângeam, noi, copiii. Părinții își ștergeau cu palma pe furiș câte o lacrimă care țâșnea din ochi. Vagonul lung de marfă în care ne-am instalat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aveau nevoie de acest ajutor - am luat loc pe banchete. Erau vagoane fără compartimente, așa că ne puteam vedea cu toții, fără nicio opreliște. Rică era lângă mine, apucase un loc la geam. - Ia ascultă, băi, i-am spus, de unde ești? - Din Păcurari nr. 18, dar tu? - De pe strada Gării numărul 14, e bine? Mi-a râs din noi gros, a scos din valiză o sticlă cu vin, a destupat-o cu dinții și, cu ocii la mine, mi-a oferit-o. Am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un medic și doi slujitori, să se stabilească la Iași, în fiecare "cvartal" al orașului, câte un spital cu 25 de paturi (20 pentru creștini și 5 pentru evrei) și să se fixeze locurile de înhumare în cimitirele de la Galați, Păcurari și Șapte Oameni. Fiecare cvartal urma să dispună de 8 căruțe pentru aducerea bolnavilor la spital și de 4 care pentru transportarea morților la cimitire; orașul urma să dispună de 240 de ciocli și de 240 de păzitori ai orașului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Nicolinei. Tot peste pârâul Nicolina, dar de această dată pe Calea Gălății, se afla Bariera Trei Calici. Auzi dumneata: Trei Calici! Atâția or fi fost, vere. Nici mai mulți, nici mai puțini. Dar ascultă mai departe: De aici până la Bariera Păcurarilor e oleacă de cale, dar pe gârla Bahluiului nu era nici un alt drum care să fi meritat să se așeze o barieră. Cam tot atâta cale este până la Bariera Copoului, care primea drumeții ce veneau dinspre Hârlău. Nu departe de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cel cu inițiativa sau cel care a modelat statuia? Și fiindcă tot am în față înscrisul care lămurește lucrurile, am să ți-l citesac întâi pe cel care dezvăluie pe autorii inițiativei: „Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari - Iași în anul 1929”. Acum iată-l și pe meșter: „I. Schmith-Faur” „Mihai Eminescu 1850-1889”. Dacă ai să crezi că ai scăpat numai cu atâta, asta se cheamă bucurie în mână străină. Adică ce ai vrut să spui cu asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în cele cinci rânduri când a fost primar. Lui se datorează pavarea și asfaltarea străzilor, construirea Halei, terminarea și inaugurarea Teatrului Național, concesionarea iluminatului electric, construirea Băii Turcești și a Băii Populare, amenajarea Râpei Galbene, canalizarea pârâului Cacaina, construirea Pieței Păcurari, construirea a 11 școli primare. Îmi place, dragă prietene, cum readuci timpurile ca pe palmă în fața ochilor. Asta datorită ție, vere, fiindcă știi să “ridici la fileu”, cum s-ar zice. Același lucru îl pot spune și despre tine. Cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Lăpușneanu, <Simion Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în ușă cu Teatrul Evreiesc, <La șapte gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării, etc. etc. Ah! Era să uit micuța cârciumioară <Maria Kanter> situată în drumul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la început prin puțuri primitive, din zăcămintele petrolifere. Dorna Este numele unui rîu cu lungimea de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Bistriței, al unui deal
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg răspîndit (Buștenari, Albinari, Cărbunari, Grădinari, Dohotari, Păcurari etc.). E posibilă și derivarea de la un alt nume de localitate, Rășina, de unde ar fi putut veni locuitorii (avînd în vedere informația cu foștii ocupanți ruteni ai satului), dar cele două toponime menționate sub numele Rășina sunt mici oronime, nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este folosit numai referitor la lapte, iar strepede „vierme din brânză“ este doar parțial sinonim al lui vierme (< lat. vermis). Chiar cuvintele referitoare la persoana care practică păstoritul sunt latinești, dacă este vorba de termenul general: păstor (< lat. pastorem) sau păcurar (< lat. pecorarius); sunt însă din substrat cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba lor elemente secundare proprii limbajului pastoral, adică unui limbaj care reflecta
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lui vierme (< lat. vermis). Chiar cuvintele referitoare la persoana care practică păstoritul sunt latinești, dacă este vorba de termenul general: păstor (< lat. pastorem) sau păcurar (< lat. pecorarius); sunt însă din substrat cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat din limba lor elemente secundare proprii limbajului pastoral, adică unui limbaj care reflecta specificul de civilizație autohton. Există în română și perechi de cuvinte (parțial) sinonime în cadrul cărora termenii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
altceva, el este preocupat să arate că „românii sunt prin tulpină semilatini și semidaci”, idee cu care a pornit la drum în Pierit-au dacii? (a. 1860). Grupa elementelor latine este alcătuită din: berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va fi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
numele păstorului de oi e la ei picurar; de la bulgari l-am împrumutat și noi. (Harta răspândirii cuvântului) arată cum acest termen a trecut, adus de păstori în transhumanță, din Țara veche în Ardeal, unde totuși se păstrează vechiul termen păcurar” (p. 313). Am subliniat în citat faptul că cioban ar fi de origine „turcească”, adică osmanlâie, și nu „turcică”, ceea ce înseamnă că S. Pușcariu îl raportează la secolele XV-XVII când românii s au aflat în contact cu turcii. Pentru perioada
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
respect și admirație" (Gorovei, 1930, pp. 109-110). În ce consta activitatea Cercului Literar din Iași? Grupul de tineri intelectuali ieșeni se întruneau fie la Beldiceanu acasă, fie la Gruber în strada Sărărie sau în alte locuri, precum casa Goldenthal din Păcurari. Se citea din creațiile lor, se comentau ideile timpului, se discuta în contradictoriu. Gruber era cel care avea o acută tendință de a domina discuțiile. Gruber are producții și proiecte literare, dar fără mari izbânzi în această privință. Gorovei ne
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cer sunt stele și tot din el cad stele. Ce departe este Bucureștiul! Așa este În vacanță, Bucureștiul este departe, iar când Începe școala și te Întorci acolo, dincolo de pădurea de oțetari, satul din Ardeal este și mai departe. În timp ce păcurarul mulge oile, moșu’ Niche fumează o Națională, iar tu sugi o bomboană. Câinii păcurarului ți se gudură la picioare și te ling. Noaptea Își face de cap prin regiunea Stalin. Ce-i Patria? A Început școala. De asemenea a Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
este În vacanță, Bucureștiul este departe, iar când Începe școala și te Întorci acolo, dincolo de pădurea de oțetari, satul din Ardeal este și mai departe. În timp ce păcurarul mulge oile, moșu’ Niche fumează o Națională, iar tu sugi o bomboană. Câinii păcurarului ți se gudură la picioare și te ling. Noaptea Își face de cap prin regiunea Stalin. Ce-i Patria? A Început școala. De asemenea a Început și contrarevoluția din Ungaria. Tancurile glorioasei armate sovietice eliberează Budapesta și Îi nimicesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
venea, „Răspunde, mă, dacă ești tu!” , dar ăla tăcea și ea și-a făcut cruce și cerul s-a aprins și s-a făcut o lumină mare și a fugit la deal, unde auzea niște câini și a strigat la păcurar: „Baciule Iancu!”, dar el era lângă ea și i-a spus să steie liniștită și să se ducă la vale că ajunge la grădini și ea a plecat, era Întuneceală și ploaie mare și a tot mers și exact la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se afundă cu pași grei În zăpada de sub pădurea Proștiței, În drum către dealul Cheslerului, amorțeala Îi cuprinde mâinile și picioarele, mii de ace Îl Împung sub piele, dincolo de perdeaua de zăpadă care se așază, Încet, Încet, Încet, peste lume, păcurarii Îl așteaptă neclintiți lângă câinele mare și roșu care șade În ușa colibei și mârâie. Bitancu tot merge spre colibă, dar păcurarii sunt tot așa de departe ca și cum n-ar fi făcut nici un pas, ei stau nemișcați ca o taină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de ace Îl Împung sub piele, dincolo de perdeaua de zăpadă care se așază, Încet, Încet, Încet, peste lume, păcurarii Îl așteaptă neclintiți lângă câinele mare și roșu care șade În ușa colibei și mârâie. Bitancu tot merge spre colibă, dar păcurarii sunt tot așa de departe ca și cum n-ar fi făcut nici un pas, ei stau nemișcați ca o taină. Ninsoarea s-a transformat În ploaie, el se târâie prin frunzele amestecate cu noroi și se apucă cu mâinile de crengile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu mâinile de crengile de alun, nu știe dacă zilele-s clipe sau numai i se pare, Îl dor toate oasele pe Bitancu, zgârietura de la cap Încă sângerează, hainele-s ude pe el, afară ploaia s-a oprit de mult, păcurarul bătrân Îi aduce la gură cana cu țuică fiartă și el o bea și-l arde gâtlejul și nu apucă să răsufle că a doua cană este la gura lui și el se zbate dar trebuie să o bea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
durere, dar el este slab și prăpădit și Într-un timp nu mai poate țipa, doar scâncește În colțul colibei, unde l-au așezat gol, acoperit cu țolul greu și aspru. Lungile nopți În care se trezește... Îl vede pe păcurarul bătrân care stă lângă el, Îi aude pe feciorii lui râzând pe-nfundate și-i tremură buza-n rostire: „Ce mi-ați făcut, oameni buni? Ia-mă, Doamne! Mă, omule, eu te fac la loc”, dar Bitancu nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
stă lângă el, Îi aude pe feciorii lui râzând pe-nfundate și-i tremură buza-n rostire: „Ce mi-ați făcut, oameni buni? Ia-mă, Doamne! Mă, omule, eu te fac la loc”, dar Bitancu nu-l mai aude pe păcurar, iar l-a apucat cu leșin de la inimă și-i pe altă lume, umblă pe drumuri prin satele de lângă Sâmbăta, oamenii Îi dau câte o bucată de pâine sau un colac, iar el doftoricește câte o bubă sau descântă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Într-o sticlă, „mulțam frumos, mă omule”, și-l Întreabă pe țigan, nu-i careva bolnav pe aici prin Olteț, și șarpele bea și țiganu-i dus de frică. Șarpele sâsâie În săculeț... „Am vrut să-l omor dintâi!”, Îi spune păcurarul, „dar era așa de blând, umbla tot după lapte. Când găta de mâncat, se trăgea la locul lui și dormea trei zile”. „Șarpele ăsta Îl am din grădina raiului! Ziua bună” mai spune Bitancu și coboară spre pădure, tăind pășunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Când găta de mâncat, se trăgea la locul lui și dormea trei zile”. „Șarpele ăsta Îl am din grădina raiului! Ziua bună” mai spune Bitancu și coboară spre pădure, tăind pășunea largă, și-n urma lui rămâne coliba cu trei păcurari și câinele roșu lătrând. Acum știe, Îi vine lui În minte, cum a ajuns la păcurari și cum l-au găsit pe el În pădure bătut de hoți și chemându-și moartea. „Da’ s-au speriat de șarpe hoții!” râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]