98,453 matches
-
tot un firesc să fie,sărutul pus pe glezna stângă mi-a dus și soarele mai sus,la Pol au înflorit magnolii și în Sahara plouă acum,rimelul nu-mi mai stă pe gene cuminte cum stătea,îmi pieptăn o pădure, îmbrățișez o ploaieși vântului m-aș dărui oricând,sânii mei treziți în pumnu-ți strâns mi se revoltăși în protest spontan aproape zilnic cer dreptul lor la libertate,nici ochii nu-mi mai sunt căprui, ce-oi fi făcut cu ei
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
spicul grâului în brațe. Mi-e dor de galben, Doamne, dor de galben ce-n fiecare seară, într-o clepsidră moare din dragoste de lună. Mi-e dor de verde, Doamne, dor de verde ce iar, către apus de toamnă, pădurii-i spune:adio!pentru un alb de iarnă. Mi-e dor și de albastru, Doamne, dor de-albastru-un infidel atemporal ce inima-și împarte între mare și cer în fiecare noapte. Mi-e dor, Doamne, de culori... Citește mai mult Mi-
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
spicul grâului în brațe.Mi-e dor de galben, Doamne,dor de galben ce-n fiecare seară,într-o clepsidră moare din dragoste de lună.Mi-e dor de verde, Doamne,dor de verde ce iar, către apus de toamnă,pădurii-i spune:adio!pentru un alb de iarnă.Mi-e dor și de albastru, Doamne,dor de-albastru-un infidel atemporal ce inima-și împarteîntre mare și cer în fiecare noapte.Mi-e dor, Doamne, de culori...... XXI. PRIMEȘTE-MĂ LA TINE
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Acasă > Versuri > Farmec > M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului M-atinge dorul altor vremi, Spre mine vine în bătăi de clopot Pădurile se scutură de tropot Se-ntorc la vatră puhoaie de osteni. C-au năvălit dușmanii să ne fure glia, Pădurile și cerul, ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului M-atinge dorul altor vremi, Spre mine vine în bătăi de clopot Pădurile se scutură de tropot Se-ntorc la vatră puhoaie de osteni. C-au năvălit dușmanii să ne fure glia, Pădurile și cerul, ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
puhoaie de osteni. C-au năvălit dușmanii să ne fure glia, Pădurile și cerul, ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec osteni cu caii lor în tropot. Ca-n lutul de pe deal ei n-au odihnă, Când
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
se opresc din plâns și râd Și râuri se întorc din cursul lor, Florile se-apleacă și-ți surâd. Când plângi norii ii aduni grămadă, Ploaia se revarsă-n ochii tăi, Vin, pe umeri, păsări ca să-ți șadă, Lupii, din păduri, devin potăi. Dorul meu spre tine se îndreaptă, Mi-ai păstrat un loc în viața ta? Căci aud vorbindu-se în soaptă, Stăpâna mea, te vei mărita? Tu nu ești că celelalte femei Și chiar de-ai fi, puțin îmi
TU NU EŞTI CA CELELALTE FEMEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tu_nu_esti_ca_celelalte_femei_.html [Corola-blog/BlogPost/346472_a_347801]
-
PRECUM POETUL Lui Mihai Eminescu Te-am iubit sub plopii tăi Când treceam în miez de noapte Sau în plină zi pe-acolo Te-am simțit că ești aproape. Pe malul lacului albastru Visam la clipe de iubire, La marginea pădurii dese Am răs și-am plâns de fericire. Nemuritori ca tine de am fi Cântând natura și iubirea, Atunci, numai atunci vom ști Ce-I dragostea, ce e iubirea. 15 ianuarie 2010 ZĂRI PROMISE Alunecăm pe gheața timpului Pe care
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
ȘI CU TUȚA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului NICULAE ȘI CU TUȚA Niculae și cu Tuța Au plecat cu săniuța - Amândoi colegi de școală - Pe drumeagul ca o coală, Prin pădurea fermecată, În zăpadă îmbrăcată. Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452335935.html [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
deja amintiri, chiar probleme intime, fiecare face eforturi vizibile, pentru a reține atenția celeilalte, dar pe amândouă le-a ajuns curând oboseala, sau legănatul trenului le îndeamnă la un pui de somn. Câmpia presărată din loc în loc cu liziere de pădure, care foșnesc la trecerea trenului. Satele rămân în urmă cu aceeași viteză. Lanuri de porumb încă necules și viile dau culoare peisajului, amintind că toamna își intră treptat în drepturi. Mereu Iulia a considerat toamna, un anotimp frumos. Nu numai
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
ziarul zac abandonate pe măsuța de lângă fereastră. -Am intrat și-n împărăția Oltului, spune o femeie căscând. Peisajul este bine-nțeles tot câmpie, iar apa galbenă a Oltului se târaște printre sate, să ajungă la Dunare. Trenul parcurge rapid o pădure care foșnește puternic și trimite o undă răcoroasă. Și aici se vede ruginiul toamnei, în covorul de frunze de pe sub copaci. Părăsind valea Oltului de la o vreme, trenul străbate ținutul Gorjului. Peisajul începe să se schimbe treptat, iar munții așteptați cu
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
acum, întrecea orice descrierere. Apele Jiului înspumate sclipeau în soarele dupămiezii, de parcă pietre nestemate ar fi purtat pe crestele valurilor. Cu ce furie izbea apa pietrele mari, puse parcă anume în calea ei, spre a-i verifica rezistența în competiție. Pădurile cu foșnetul lor, freamătul apei încorsetată în pereții de stâncă, făceau să-i tresară inima de bucurie. Locomotiva trăgea din greu șirul lung de vagoane, urcând tot mai sus, în creierul munților. Ce repede trecea acum timpul. Iulia privea cum
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; apoi, în sat stăpânea patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂDUREA DE SEMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și e atâta pădure de semne În care nu mai cresc lemne Ci doar atribute votive Din care-ai să-ți faci iar
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Padurea_de_semne.html [Corola-blog/BlogPost/340839_a_342168]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂDUREA DE SEMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și e atâta pădure de semne În care nu mai cresc lemne Ci doar atribute votive Din care-ai să-ți faci iar motive Florale pe umeri de nuferi Și plângi când nu poți să mai suferi Eterul din ochii limpizi Ca două păstăi
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Padurea_de_semne.html [Corola-blog/BlogPost/340839_a_342168]
-
pe umeri de nuferi Și plângi când nu poți să mai suferi Eterul din ochii limpizi Ca două păstăi de guvizi Pescuiți pe înserate În două bălți ipotecate Între viață și-ntre somn Cu o aripă de domn Referință Bibliografică: Pădurea de semne / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Padurea_de_semne.html [Corola-blog/BlogPost/340839_a_342168]
-
la încălzit terciul porcilor iar Gheorghe își făcea și el de lucru, curățind grajdul ca în fiecare dimineață și cocina porcilor. Decuseară ea gătise pentru azi, ca omul să aibă ce pune în gură la prânz când se întorcea din pădure cu caprele în lipsa ei. Ea avea azi de îndeplinit o treabă mai aparte , pentru care trebuia să plece de acasă și pentru care avusese ceva discuții și cu omul aseară. Trebuia să meargă la un vrăjitor mai pe departe, să
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
a început să-i facă curte cu asiduitate, iar la scurtă vreme de atunci, a cerut-o în căsătorie, fiindcă se îndrăgostiseră foarte tare unul de celălalt. Rădița și pe atunci se ocupa de vrăji și descântece și bătea coclaurii pădurilor după plantele sale pentru descântece. Îi plăcea să se cam întindă și cu bărbații altor femei, fără să stea prea mult pe gânduri și lumea din sat îi știa bine năravurile ei rele. Odată ce un om se încurca cu ea
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
măritase niciodată și nu avea o familie a sa, deși fusese o femeie frumoasă la vremea sa, însă prea ,,rea de muscă” după cum se exprimau oamenii, când aduceau vorba despre ea. Casa ei se afla la marginea satului, aproape de poala pădurii, ascunsă în umbra unor nuci bătrâni. Trăia înconjurată de multe pisici și continua să se ocupe de făcut fermece , de pe urma cărora își câștiga și la ora actuală traiul, cum făcuse toată viața sa. Devenise mai rea pe măsura trecerii timpului
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
în dreapta, pe oricine când o apucau pandaliile, scârbindu-i până și pe cei mai milostivi, care încercau uneori să o ajute, fiindu-le milă de bătrânețile sale. De curând, se legase iar de Florica, când o întâlnise pe potecă în pădure și o amenințase cu tot veninul strâns în inima sa peste ani, că o va face să nu se mai poată bucura multă vreme de ceea ce are drag , că o să-i facă pe ea și Gheorghe să ajungă la sapă
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
găoace...și încă o probă că eu am dreptate și că nenorocita aia ne face farmece, este faptul că mi-au dispărut niște rufe după sârmă într-o zi și la puțin timp după aceea, când m-am dus în pădure și m-am întâlnit cu tartorița, parcă dinadins s-a luat de mine și m-a dus lângă marginea râpii din spatele casei sale, unde erau cămașa și izmenele tale și vreo două țoale ale mele , pe jumătate arse, murdare de
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
amintirea culorilor și a atmosferei specifice românești. Dar ele se intercalează foarte bine cu așezările și coloritul viu al Haifei, precum „Vadi Nisnas", sau „Cartierul Halisa", dar și cu „"Pardes Katz", precum și cu imaginea din „Vechiul Ierusalim" sau cu atmosfera „Pădurii după incendiu" (este vorba despre incendiul din pădurea de pe panta Carmelului) sau chiar cu „Pădurea Carmel". Detaliile arhitecturale și coloristice, precum acoperișurile și curțile caselor, imaginile văzute printre copaci și din deschizăturile ferestrelor, alcătuiesc o lume complexă de care este
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Ivan_lungu_liana_saxone_horo_ivan_lungu_1363586442.html [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]
-
ele se intercalează foarte bine cu așezările și coloritul viu al Haifei, precum „Vadi Nisnas", sau „Cartierul Halisa", dar și cu „"Pardes Katz", precum și cu imaginea din „Vechiul Ierusalim" sau cu atmosfera „Pădurii după incendiu" (este vorba despre incendiul din pădurea de pe panta Carmelului) sau chiar cu „Pădurea Carmel". Detaliile arhitecturale și coloristice, precum acoperișurile și curțile caselor, imaginile văzute printre copaci și din deschizăturile ferestrelor, alcătuiesc o lume complexă de care este atrasă imaginația și penelul Lianei. Desigur, însă, emoția
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Ivan_lungu_liana_saxone_horo_ivan_lungu_1363586442.html [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]
-
și coloritul viu al Haifei, precum „Vadi Nisnas", sau „Cartierul Halisa", dar și cu „"Pardes Katz", precum și cu imaginea din „Vechiul Ierusalim" sau cu atmosfera „Pădurii după incendiu" (este vorba despre incendiul din pădurea de pe panta Carmelului) sau chiar cu „Pădurea Carmel". Detaliile arhitecturale și coloristice, precum acoperișurile și curțile caselor, imaginile văzute printre copaci și din deschizăturile ferestrelor, alcătuiesc o lume complexă de care este atrasă imaginația și penelul Lianei. Desigur, însă, emoția și minuțiozitatea pictoriței Liana se vede și
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Ivan_lungu_liana_saxone_horo_ivan_lungu_1363586442.html [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]