804 matches
-
, Anișoara (pseudonim al Doinei Stella Grațiana Peteanu; 28.V.1912, Pădureni, j. Timiș - 1.IX.1972, Lugoj), poetă, prozatoare și ziaristă. Este fiica Vioricăi (n. Bujigan) și a lui Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. O. face cursul primar și pe cel
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
1967) cu povestirea Cetatea și își publică în 1968 primul volum de proză, Frumoasa cocoșată, caracterizat prin alăturarea unui limbaj stângaci, excesiv poetizat, și a celui de sorginte țărănească. Titlurile indică frecvent conținutul povestirii - Pădurea, Povestea fânului, La noi la Pădureni, Sfade, Vorbele drumului -, fiind puncte de reper în ceea ce privește subiectele alese pentru a evoca lumea satului. Narațiunea este eliptică, fără amănunte și fără un fir epic bine definit, iar personajele sunt vagi, în orizontul ales punându-se accentul când pe fenomenul
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
trăsături se vor contura chiar din volumul Poemele pădurii (1973): metaforizarea excesivă a banalului, utilizarea febrilă a versificării retorice, preluarea unor elemente din doina sau din balada populară, vădind o propensiune mai degrabă întârziat sămănătoristă decât una clasicizantă. Mitizarea „ținutului pădurenilor”, prezentă și în scrierile în proză, imaginea și simbolistica pădurii ca spațiu al unei cosmogonii a iubirii, interpretarea sensului vieții și al morții prin prisma anotimpurilor sunt teme dominante în aceste versuri cu aer aproape întotdeauna vetust. Pădurea revine ca
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
a trebuit să-l aștepte, dar, alteori, el era cel care-i aștepta pe ei. Au ajuns pe imaș. Vitele, toate, se odihnesc. Bunicul stă de vorbă cu fiecare, împarte ici o mângâiere, colo o dojană... Apoi, se duce la Pădurean, vițelul mai mare; și-a încurcat rău de tot funia cu care-l legase bunicul ca să nu dea iama cine știe pe unde. Nici la izvor nu mai ajunge să bea apă. Zăbăucul! Copiii stau și ei de vorbă cu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sale, într-adevăr, lăsară frâu liber unui șir de intervenții, de facturi opuse. Nu toți, de fapt, se lăsau seduși de propunerile lui Flavius Etius: viața colonului pe pământurile imperiale era foarte grea, iar mulți dintre cei prezenți se făcuseră pădureni ca să scape de exploatarea nemiloasă a intendenților și a perceptorilor. în același timp, chiar mai puțin atrăgătoare părea multora perspectiva serviciului militar, fie el și în detașamente și castrensi, destinate pazei cetăților. în realitate, dacă era ceva ce îi unea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a spus și el să merg la doctor, să vadă cauza acestor amețeli. — Cum te înțelegi cu el? Foarte bine. — Florica,fata aia care-i purta sâmbetle lui Vasile s-a mai măritat. — Era în vorbă cu un băiat din Pădureni, dar nu s-a măritat. — Cât s-a mai ținut ea de Vasile, dar el te-a plăcut pe tine și pe tine te-a luat. Știi cum îl certa mama, fie iertată, când venea mereu la poartă să vă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în termen de o lună din ziua semnării Protocolului. 4. Prezentul Protocol intră în vigoare în ziua semnării sale. Întocmit în două exemplare, ambele în limbile română și rusă, cele două texte având putere egală. Moscova, 4 februarie 1948 Dominuț Pădurean, Insula Șerpilor, Constanța, 2004, p. 344-345. Proces-verbal de predare-primire a Insulei Șerpilor Anul 1948, luna mai, ziua 23 Noi subsemnații Nicolai Pavlovici Șutov, Prim Secretar de Ambasadă, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Străine al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și Eduard
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sovietice de către Republica Populară Română și încadrată în teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Prin semnarea prezentului proces-verbal s-au îndeplinit formele legale de predare a insulei. Făcut pe insula Zmeinâi în două exemplare, fiecare în limbile rusă și română. Dominuț Pădurean, op. cit., p. 347-348. Declarația Conferinței Internaționale „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”. 28 iunie 1991, Chișinău Noi, participanții la Conferința Internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”, pe baza discuțiilor purtate în zilele de 26-28 iunie 1991, aici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
am recurs la istorie. Ce relație o fi existat între umor și înaintașii firmei MOLID SECURIT SSTEMS ?! Diogene a apelat la protecția unui butoi, zice unul. Armata unui domnitor din Moldova i-a învins pe turci undeva, nu departe de Pădureni, folosind tactica râsului.Au murit ăia hohotind pe ruptelea ! Umoriștii iubesc câinii, a adăugat unul dintre copii. El deține un tekel pur sânge maidanez! Posibil să fie un om de treabă. Eu zic să-l lăsam deoparte. E un tip
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
circulație și suprastructura sa are o îmbrăcăminte asfaltică din 1968. În anul 2005 a fost turnat un nou înveliș asfaltic pe o porțiune ce străbate teritoriul comunei. Drumul județean 241 B, Bacău→Filipeni→Oncești face legătura dintre localitățile Oncești și Pădureni și ocupă o lungime de 2 km din teritoriul comunei. Acest drum are două benzi de circulație și, din anul 2004, are o cale de rulare din balast. Drumul comunal 56, din nordul comunei, face legătura dintre satele Tarnița și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
realizate în diferite prilejuri și publicate în revistă. Cu o mică observație: o scurtă cronică de identificare a persoanelor din fiecare fotomontaj ar fi necesară pentru a servi nepoților și strănepoților noștri când vor răsfoi peste ani revista în cauză. * Pădurenii Pădurenii, publicație a Asociației Culturale “Ethos” Pădurenii, cu un cuprins pe măsură: Invitație de primar Temistocle Diaconu; originea și evoluția așezărilor din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de prof. Adriana Bubulac; “Reveniri” de dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în diferite prilejuri și publicate în revistă. Cu o mică observație: o scurtă cronică de identificare a persoanelor din fiecare fotomontaj ar fi necesară pentru a servi nepoților și strănepoților noștri când vor răsfoi peste ani revista în cauză. * Pădurenii Pădurenii, publicație a Asociației Culturale “Ethos” Pădurenii, cu un cuprins pe măsură: Invitație de primar Temistocle Diaconu; originea și evoluția așezărilor din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de prof. Adriana Bubulac; “Reveniri” de dr.Aurelia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistă. Cu o mică observație: o scurtă cronică de identificare a persoanelor din fiecare fotomontaj ar fi necesară pentru a servi nepoților și strănepoților noștri când vor răsfoi peste ani revista în cauză. * Pădurenii Pădurenii, publicație a Asociației Culturale “Ethos” Pădurenii, cu un cuprins pe măsură: Invitație de primar Temistocle Diaconu; originea și evoluția așezărilor din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de prof. Adriana Bubulac; “Reveniri” de dr.Aurelia Cosma; “Oameni care au fost” de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
necesară pentru a servi nepoților și strănepoților noștri când vor răsfoi peste ani revista în cauză. * Pădurenii Pădurenii, publicație a Asociației Culturale “Ethos” Pădurenii, cu un cuprins pe măsură: Invitație de primar Temistocle Diaconu; originea și evoluția așezărilor din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de prof. Adriana Bubulac; “Reveniri” de dr.Aurelia Cosma; “Oameni care au fost” de 392 Grecu Petru - o trecere în revistă a celor care s-au jertfit pentru patrie și pământul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
biologie; fosta în Italia, care dornică să-i oprească timpul în loc, spune: “Stai oră! Miracol în timp Oprește-ți rotirea o clipă Dă mi visul eternului schimb Cât fumul prelins pe-o aripă.” În cadrul proiectului “ Prin noi pentru ambientul nostru”, “Pădurenii” are realizat în 2007 și supliment pe această temă, în colaborare cu Administrația Fondului pentru Mediu București, cu o ilustrație bogată, costisitoare. N-am deslușit periodicitatea, nici unitatea din Bîrlad care o tipărește. Are formatul 21/30 cm. în 20
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
374 Monitorul comunal al Primăriei din Bârlad.........375 Năzuințe....................................... .....................376 Onoare și patrie ............................................... ..376 Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ora șe (cu destul de slabă individualitate, ele însele devenind complexe comerciale) și aici se impun 2 mari animatori, Emil Rășcanu (Vaslui) și Virgil Giușcă (Bârlad), ca și Căminele Culturale (cu personalitate pe cale de dispariție) pe lângă care sunt diverse ansambluri culturale (Pădureni și Viișoara, mai ales), și, cluburile elevilor din municipii, mari formatoare de talente. Cercurile și cenaclurile literare oferă ocazii dezbaterilor pe profil, deși sunt "ocupate" de vârstnici. E o ruptură evidentă între generații, cea jună lipsește cu desăvârșire, inclusiv din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii locali sau de suprafață mai mare trebuiesc extinse și mereu amendate. La nivelul unor localități din județul Vaslui sunt pasionați de cultură ca învățătorul Temistocle Diaconu (Pădureni) care conduce un titrat ansamblu, STEJ|RELUL, cu sumedenie de ieșiri în țară și în străinătate și care în calitate de primar a înflorit comuna; Vasile Bulai din Miclești, director de cămin cultural și soția sa, Maria, bibliotecară, "întrețin" un ansamblu ceva
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un institut medical de specialitate, până la însănătoșire”. În România, în prezent, există patru unități care au titulatura de “spitale de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță”: la Ștei - jud. Bihor, la Jebel - jud. Timiș, la Sapoca - jud. Buzău și la Pădureni, în jud.Iași. Acestea sunt considerate a fi “institutele medicale de specialitate” despre care face vorbire Codul Penal, în Art.114, al. (1). Acestor patru spitale le sunt arondate, conform unui ordin al Ministerului Sănătății Publice, un număr variabil de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă, la Văleni, în tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice din Moldova, cum ar fi exemplarele descoperite la Poienești, Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul de înhumație nr. 32 s-a descoperit și un cuțitaș din fier, distrus în parte de rugină, având forma triunghiulară a lamei, cu ceafa destul de groasă și mânerul îngroșat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de chihlimbar, coral, lut, bronz sau piatră. Unele din aceste categorii sunt destul de numeroase în alte necropole din sec. II-III d. Chr. Analogii pentru această diversitate de mărgele în necropola I de la Săbăoani avem în necropolele de la Văleni, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Bărboasa, Săucești, Dămienești, Oncești-Cioara. Piese asemănătoare au fost descoperite și în așezare, în punctul „La Izlaz”. Este vorba de patru mărgele din pastă de sticlă mată roșie, una prismatică, una trilobată și una deformată fără gaură, probabil trecută printr-un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pe gât, în partea de sus are o nervură în relief, realizată la roata olarului (Pl. 27/2; 47/2). Acest tip de vas este foarte răspândit, fiind prezent în toate necropolele dacilor liberi, precum la Poienești, Dochia, Săucești, Bărboasa, Pădureni etc. Tipul 5 - constituie ultimul tip de vas-urnă lucrat la roată din necropola I de la Săbăoani, fiind reprezentat de un singur recipient, descoperit la mormântul de incinerație nr. 99. Are corpul sferoidal, fundul inelar. Partea superioară lipsește, fiind distrusă de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m spre nord, se află o a doua necropolă din aceeași perioadă. După cum se știe, din punct de vedere al ritului de înmormântare, aceste necropole se împart în două mari grupe: a) necropole în care se practica numai incinerația: Bărboasa, Pădureni, Poiana-Negri, Izvoare-Bahna și b) necropole birituale, în care există ambele rituri de înmormântare - incinerație și înhumație: Poienești, Gabăra-Moldoveni, Văleni, Dumitreștii-Gălății, Săucești, Dămienești, Dochia. Prezența celor două rituri de înmormântare în aceleași necropole ale dacilor liberi au iscat controverse în legătură cu apartenența
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unul este incinerat în groapa 113 și unul înhumat - 85. Acest tip de fibulă este prezent în toate necropolele dacilor liberi din Moldova și constituie un reper cronologic foarte important. Le găsim în număr destul de mare în necropolele de la Văleni, Pădureni, Oncești-Cioara, Săucești, Dămienești, Poienești, Butnărești, Poiana-Dulcești. Al doilea tip de fibulă prezent în necropola II de la Săbăoani îl constituie fibula cu placa (portagrafa) înaltă.. Este asemănător cu cel descris mai înainte, are piciorul terminat printr-un buton, arcul curbat și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Moldova și le consideră ca având o origine nord-pontică. La Văleni s-au descoperit doar două exemplare, fiecare din ele aparținând unei variante diferite. Ele sunt prezente și în alte necropole din Moldova, cum sunt necropola de la Bărboasa-Gălănești, Sohodor, Moldoveni, Pădureni sau Cucorăni. Exemplarul de la Săbăoani a fost descoperit la mormântul de înhumație nr. 34, este realizat din bronz și se păstrează foarte bine (Pl. 55/3; 102/9). Ultimele două fibule descoperite în necropola II de la Săbăoani păstrate fragmentar sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]