439 matches
-
escrocilor! striga gabroveanul. Încremeniseră și chelnerii. 182 - Nene, nu mă supăra, nene! că mă gâdil repede... a mai spus Nicu-Piele. Vezi, că eu fac urât dacă mă calcă cineva pe picior! - Aduc poliția! a mai apucat să spună unul dintre păgubași. Sandu a răsturnat masa. Ceilalți doi au scos șișurile. Negustorii aveau și ei cuțite la carâmbi. Paraschiv a aruncat cu un scaun în lampă. Se făcuse întuneric de-ți băgai degetele în ochi. Nu se auziră decât câteva țipete scurte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în buzunar. Cum s-au încurcat, cum au făcut, că s-a gâdilat clientul și-a început să strige: "Hoții!" Până să se întoarcă, sergenții au pus laba pe lungan. Sandu-Mînă-mică -la urmat prin mulțime, făcîndu-se că nu-l cunoaște. Păgubașul îl lovea peste gură cu pumnii pe Nicu-Piele. S-au oprit tocmai la prefectură. Se dusese libertatea lui! Celălalt a rămas la porți, s-a uitat. Știa ce înseamnă prefectura... Dacă -lar fi poprit pe la vreo circumscripție, se mai putea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu vă e milă de omul sărac! Fir-ați ai morții cu neamul vostru! - Dar ce-aveți, bre? se mira Iani. Și strânse iar brînzoaicele: Băgați, bre, marfa-napoi, că ne fac proastele astea pagubă! Hoții ajunseseră la circumscripție cu păgubașii împrejur. Acolo au dat camionagiii câte o declarație, cum a fost. Cereau despăgubiri și pedepsirea vinovaților. Pe caramangii i-au pus sergenții într-o pivniță de ciment. Se dusese dracului și libertatea lor. Gheorghe a scos un muc de țigară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
această copilărie, în această falsă închipuire asupra valorii ei, în această abandonare mută a gurei de copilă. Timidă - pare cu toate astea o cutezanță, dulce - pare un act de violință, dăruită - pare răpită, și ah, cel ce răpește și cel păgubaș sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură. Câte lucruri în lume se pot întîmpla de două ori, revin, dar întîia sărutare, cu toate deliciile, rămâne întîia în suvenire - dulce, neștearsă, neprețuită. Era o noapte de iarnă, cu lună, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
știi, dacă n-a zis ? — Așa vine lumea la biserică, de Paști... Bodega era așezată la încrucișare de drumuri. Cel care o pusese acolo făcuse asta cu rost, căci acela era drumul spre iarmaroc. Tot acolo se adunau norocoșii și păgubașii, se beau aldămașurile și se înșirau vorbele goale. Între timp, iarmaroacele s-au rărit și s-au depărtat. Pe măsură ce orașul se lățea spre câmpie, străzile vechi erau demolate, clienții de ocazie se împuținau, iar clienții statornici se mutau la bloc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ăsta ? — Le priește și lor, răspunse Jenică, serios. Nu e bine ca norocul să-ți vină așa, pe neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și tu ? Decât să te străduiești să-i faci pe alții să se lase păgubași... Noi n-avem voie, e interzis de regulament. Vânzătorii de la loterie n-au voie să joace la loterie. E ca și cum ai pune la bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
voi, mă pândiți când vin acasă... Sunteți, tu și cu ăsta, de-i zici unchiul, niște... niște... — Labagii... o consolă Maca, bătând-o pe umăr : Hai, du-te și te spală... Să-ți încălzesc niște apă ? Dar se lăsă imediat păgubaș, amintindu-și că ochiurile de aragaz de la etajul unu erau ocupate de athanorul cepei prăjite. Fata se propti în mâini și sări. Își desfăcu sandalele, ajutându-se de la un picior la altul. Apoi, cu o mișcare iute, își împinse tălpile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în buzunarul unui călător și-i trăsese afară portofelul. Vigilent, călătorul apucase mâna hoțului, smucindu-și obiectul și strigând la conductor să oprească, încercă să rețină pe răufăcător, ca să-l dea pe mâna vreunui sergent. Hoțul se smulse țipând că păgubașul e nebun și izbuti a se da jos din vagon, cu complicitatea altor călători, pe care Ioanide îi cunoștea din cursele sale zilnice ca fiind niște burghezi onorabili. Publicul se împărțise în două cu violență. Unii țineau cu păgubașul, alții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că păgubașul e nebun și izbuti a se da jos din vagon, cu complicitatea altor călători, pe care Ioanide îi cunoștea din cursele sale zilnice ca fiind niște burghezi onorabili. Publicul se împărțise în două cu violență. Unii țineau cu păgubașul, alții luau apărarea hoțului, susținând că era un bărbat onest, că văzuseră cu ochii lor cum acela stătuse liniștit. Astfel, un fapt veritabil devenise o problemă și nevinovatul păgubaș se transformase într-un delicvent care insultase. "Țipă în stradă, zicea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
onorabili. Publicul se împărțise în două cu violență. Unii țineau cu păgubașul, alții luau apărarea hoțului, susținând că era un bărbat onest, că văzuseră cu ochii lor cum acela stătuse liniștit. Astfel, un fapt veritabil devenise o problemă și nevinovatul păgubaș se transformase într-un delicvent care insultase. "Țipă în stradă, zicea Ioanide, că un necunoscut te-a pălmuit și îndată, printre cetățenii strânși din curiozitate, unii îți vor lua apărarea și vor afirma că au văzut cum ai fost atacat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Apare în final un element, și anume, conform eticii mitului popular, victoria satanei este numai temporară. Unchiul tânărului erou îl păcălește pe omul sașiu, în sensul că tot ce pierde nepotul câștigă el. Așa încât banii pierduți sunt restituiți la sfârșit, păgubașului. Morala fabulei este formulată de același unchi providențial: ,,- Mă ! strigă după el unchiul. Ia seama, că te ia dracul, dacă te mai iei după el, nătărăule!’’. La fel ca și în La hanul lui Mânjoală, odată ieșit din cercul magic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul că aduceau stâni întregi de oi și le închideau în obor, ridicând veniturile bugetului comunal prin amenzile aplicate fiecărui vinovat care, bineînțeles, plătea și despăgubirea păgubașului. Dacă guardul nu se învoia cu proprietarul vitelor, se anunța primarul, care în 24 de ore făcea ispașă sau despăgubire, adică punea părțile să se împace sau le fixa gloaba pe care o plăteau. Vitele nu se puteau închide decât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca să bravăm, plecam după... furat. Ni se părea că pepenii altora sunt... bostani. Și, în timp ce unii dintre noi îi țineau de vorbă pe „stăpâni”, alții, cu cârlige uriașe, trăgeau din porumb, culcați pe burtă, cei mai frumoși pepeni din tarlaua păgubașului. „Prada” o mâncam împreună de cele mai multe ori, făcând haz unii de alții. Se mai întâmpla, ce-i drept, ca adevărații stăpâni să ne mai și prindă în aceste „expediții de pradă”. Atunci, joaca noastă se încheia cu o bătaie zdravănă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
45%. P.D. Prăpădiții Demni prin diverse cotloane ale județului au trimis într-o emisiune TV.V. pe greii Cârjă și Ștefănescu care știu ce și cât să spună. Cu greu au acoperit însă mâncătoriile din partid generate de absența totală a păgubașului președinte Cristian Rădulescu dictat de centru și susținător al prim-vice-lui hușean. Bârlădenii au dispărut cu totul, vârstnicii cred că sunt prea dezamăgiți și fără funcții nu mai sar la treabă, așa că dacar rămâne fără Cârjă niciunul nu are ce spune
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de lei. El făgădui o sută de lei aceluia care o va găsi și i-o va da. Nu trecu mult și un creștin, om cu frica lui Dumnezeu, cum se aflau mulți români pe vremea lui Țepeș, se arătă păgubașului și-i zise: Jupâne neguțător, mergând pe cale, la cotitura drumului de la răscrucile din dosul pescăriilor, am găsit punga aceasta. Eu socotesc că e a dumitale, deoarece am auzit strigând că ai pierdut o pungă cu bani. Într-adevăr, a mea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ivit ocazia ca visele lor să devină realitate, să se și materializeze. Cunoscând perseverența colegului său, Bidaru era sigur că acesta nu va pierde șansa, ci dimpotrivă, o va exploata la maximum și că din acest moment, el va fi păgubașul, el și nu altul; va rămâne iar fără tovarăș de cameră și de burlăcie. Între timp fetele dădeau semne de nerăbdare, doreau să se retragă. Gicu, prinzând din zbor intenția lor, hotărî să intervină: "Mie și prietenului meu ne-ar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se mențină competitiv. Inițiativa presupune costuri însemnate, dar are un beneficiu pe măsură: se asigură securitatea economică unor zone întregi. Pe de altă parte, ar fi util ca statul să creeze condiții pentru promovarea producției locale. Mulți țărani se lasă păgubași pentru că nu au posibilități de a-și neguța marfa, în condițiile în care supermarketurile preferă să cumpere de aiurea subproduse pline de nitriți. O politică înțeleaptă ar consta în înființarea unei rețele publice la nivel național, specializată în colectarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lui Eminovici, care murise de holeră. Eminovici, avînd zapisul la mînă, l-a dat pe Bobeica în judecată. Dar la Botoșani, Bobeica fiind asesor (în 1850 a ajuns chiar prezident de tribunal 13), Eminovici a pierdut procesul. Nevoind să rămîie păgubaș, a trebuit să facă apel la lași. Serdarul Panaite Cristea, avocatul lui Eminovici, fiind la Iași, pînă la sosirea clientului său de la Botoșani, a pregătit o vechilimea (= procură), ca din partea lui Eminovici, pentru a-i susține procesul. Avocatul a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la cineva, fără a-i restitui, iar acești bani au fost încasați silit de la Eminovici pentru că i-a fost chezaș. Foarte supărat, Eminovici a făcut apel și la justiție, dar n-a cîștigat nimic, neavînd dovezile legalizate 39. A rămas păgubaș de toate acestea tocmai cînd soții Eminovici se dădeau în vînt după bani și nu le mai da nimeni nici un ban! Cu așa situație economică a intrat familia Eminovici în anul 1849. La Dumbrăveni nu era nici o speranță de găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la părinții mei în vizită. Poate că l-am bănuit degeaba pe conu Mimi și poate că acolo unde este mă va ierta, dacă într- adevăr nu ne-a turnat la securitate. Așa cum se spune “hoțul are un păcat iar păgubașul 100 de păcate”. Iar fratele meu, prin ajutorul dat în timpul vieții și mai apoi la înmormântarea lui, poate că a contribuit la iertarea noastră pentru această cumplită bănuială. NOTA 5 ȘI VERIFICAREA IQ-ULUI Școala primară Am reușit în viață
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i bine. Marțea să nu pleci la drum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piere vreo vită la vreun gospodar și-i rămîn ochii deschiși, apoi se crede că vor mai pieri și alte vite. Cînd ți-ai pus în gînd să vinzi vreo vită, vinde-o cît mai curînd, ca să nu te faci păgubaș de ea, ceea ce se întîmplă ușor. La praznice e foarte bine a pune la ușa grajdului zale, ca să treacă vitele peste ele. Se crede că dacă cade ziua de Sf. Gheorghe într-o zi de post, atunci va fi pagubă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de supunere. Cum lucrurile sunt foarte avansate, forța nu-i poate ajuta să-și im pu nă decizia fără a știrbi onoarea bărbatului. Pierderea virginității cu altul este sin gu rul lucru care o savează de la o căsătorie silită. Singurul păgubaș rămâne tatăl, iar pedepse le succesive prin care trece ne pun în gardă cu privire la necesitatea unui bun control patern. Femeia încă necăsătorită este tratată ca un minor care nu poate răspunde pentru fapte le sale, pedepsele care i se aplică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe hârtie: „Gheorghe Onofrei, Ion Florea, Constantin Cocuz și V. En. Tofan (subl.ns.) care aruncau marfa, rafturile și tot din dugheană afară”. Din textul care va urma, rezultă că autoritățile timpului organizaseră și înfățișări directe ale bănuiților cu unii păgubași, odată ce Iosub Marcus mai adăugase următoarele: „Pe Constantin Fânaru din Rafaila pe care mi’l arătați (subl.ns.), îl cunosc dar nu l’am văzut printre oamenii cari mi’au stricat și jefuit prăvălia”. Evreul mai spunea că pagubele se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]