336 matches
-
omului de afaceri: Patruzeci de ani: civilizația modernă îl obligă să rămână tânăr...Burta, odinioară simbol al reușitei sociale, este acum sinonimă cu decăderea, cu ieșirea din tușă. Superiorii, subordonații, soția, secretara, amanta, copiii, fata cu fustă mini cu care pălăvrăgește pe terasa unei cafenele spunându-și că nu se știe niciodată... toți îl judecă după calitatea și stilul vestimentației, după modul cum își asortează cravata și parfumul, după cât de suplu și zvelt îi este trupul. E obligat să le supravegheze
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care mai dura și ăla două ore. - Și cum vă Înțelegeați? - Păi, noi, dacă am fost pe front, mai știam puțin rusește. Erau cumsecade, majoritatea ne compătimeau și unii dintre noi, dacă știau mai bine rusește, dacă aveau ocazia, mai pălăvrăgeau cu ei și ăia ne mai dădeau puțin curaj. Noi mai aveam o speranță, dar ei nu. Și nici nu au avut vreo șansă la eliberare. Că după ce ne-au eliberat, pe toți rușii ăștia americanii i-au băgat În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
preferabilă sterilitatea austeră a tăcerii. Una dintre ororile căsniciei este aceea că partenerii, cel puțin așa se presupune, trebuie să-și povestească unul altuia totul. „El e!“ Fără îndoială, discutaseră astăzi despre mine. Detestam ideea că, în toți acești ani, pălăvrăgiseră probabil despre mine, mă îndepărtaseră din preocupările lor, înjosiseră totul, rumegându-l ca pe un soi de dumicat matrimonial, digestibil. „Admiratorul tău din tinerețe s-a descurcat destul de bine în viață!“ Fitch îi spunea „Mary“. Mă rog, și ăsta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-a influențat? Sau bănuia că intervenise altceva pe fir? Greu de spus. La urma urmei, e o actriță. Călătoria s-a dovedit atât de plăcută, încât am fost amândoi surprinși. N-am discutat despre nici o problemă personală, ci am pălăvrăgit și am bârfit pe parcursul întregului drum și, în acel răstimp îngrădit, am gustat fiecare dintre noi compania celuilalt, așa cum se întâmpla pe vremea când Rosina nu se îndrăgostise încă de mine și eu nu-mi pierdusem încă mințile din cauza ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fie viața acelora care nu pot savura ceea ce constituie, până la urmă, plăcerile primordiale ale vieții cotidiene și, pentru unii, poate, chiar singurele plăceri: mâncarea și băutura. Mărturisesc că m-am dus la Peregrine nu numai pentru a bea și a pălăvrăgi cu un vechi prieten, ci și din nevoia de companie bărbătească, de acea complicitate a companiei bărbătești: solidaritatea bărbaților care e, într-adevăr, ca un fel de complicitate la o crimă, la acceptarea unor lucruri, bucurându-te cu lăcomie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tipul atacului verbal al profesorului, violenței fizice, distrugerii etc. Ca atare, profesorul ar trebui să se întrebe, în primul rând, dacă situația impune neapărat intervenția sa, dacă nu cumva reacționează exagerat considerând că îi este amenințată autoritatea: poate că grupul pălăvrăgește despre munca pe care o desfășoară, poate că le-a impus standarde prea ridicate, iar elevii sunt frustrați și supărați că nu le-au putut atinge, poate că el însuși a creat confuzie modificându-și radical comportamentul etc. Analizând propriul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
e mai mult așa, o reverie pe care te tot dai, ca iarna pe suiuc. 5. Neagoe Cristi cunoaște pe toată lumea din New York și din București. Cristi poate să-ți facă intrarea în aceeași noapte în cluburi studențești, unde să pălăvrăgești cu artiste chiliene, și în cluburi cu yuppies, genul ăla de loc superfitzos în care, din când în când, apare câte cineva și încearcă să-i vândă cocaină lui V. Leac. Cristi se duce fermecător la Llosa sau Rushdie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
o familie care-i mototolește intimitatea și încearcă să ridice aparențele la plasa fericirii. Mugur Arvunescu a marșat pe ipostaza tatălui pămpălău, incapabil să se care cu mătușa-amantă, „citită“ de Ana Maria Moldovan. Copiii vor să plece. Părinții continuă să pălăvrăgească. Spectacolul-lectură regizat de Ana Mărgineanu a evacuat convențiile închise în spatele obloanelor protectoare și a punctat cu mult umor tensiunile care scrijelesc suprafața minciunilor fardate. Vielfalt este o truco-terapie de cuplu cu efect imediat The Autopsy Project, creat de André Gingras
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
uneori să se sufoce. Dincolo de greva metroului și de păsărelele rătăcite printre sedii de bănci, Frankfurtul e totuși buricul lumii editoriale. În ceea ce mă privește, mi-a plăcut berea tulbure și arămie, am ronțăit fericit nuci în zahăr ars, am pălăvrăgit mult, m-am întâlnit cu editorii străini care hotărâseră mai demult că n-ar fi rău să publice Degete mici și Băiuțeii, am cumpărat două scrumiere dintr-un bazar, am discutat cu editori bătuți și ei de gândul de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
unui strugure. Pentru inima lui bună am rămas. Scrisoarea 138 Mă întreb deseori dacă îmi va fi dor de Italia. Aici este a doua mea țară acum. Știu toate „cărările”, toate scurtăturile Perugiei, toate parcurile minunate, oamenii mă cunosc și pălăvrăgim. Vânzătorul de la tutungerie începe să-mi încarce telefonul imediat ce intru pe ușă, fără să mai apuc să spun ceva. Vecinii de pe aici, chiar și bătrâni, mă salută. Mă simt... importantă! Acceptată! Îmi va fi dor cu siguranță de oamenii și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
multe ori la Coppet; îmi plăcea nespus de mult acolo, cu atât mai mult cu cât Doamna de Staël mă răsfăța peste măsură. Îmi era nespus de recunoscătoare că înfrunt primejdiile exilului ei și se amuza să mă facă să pălăvrăgesc despre societatea din Paris unde, în inima ei, se afla mereu. Avea așa de mult spirit încât preaplinul lui se revărsa în serviciul altora; și dacă, după ce stăteai de vorbă cu ea, plecai cuprins de admirație, nu lipsea nici o anumită
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
consemnat ori un viitor așteptat. Cartea e un jurnal-întrebare, neputincios să imagineze un mâine dar extrem de versat în orice joc cu trecutul. Unii autori scriu de parcă ar ține un jurnal, sunt introvertiți (Orwell, Burgess, Lessing, Gray, Ackroyd, Swift, Ishiguro). Alții pălăvrăgesc, gesticulează, se chinuie să producă o intrigă convențională, care apare total insuficientă unui amator de literatură tradițională, aceștia fiind histrionii (Fowles, Bradbury, Lodge, Barnes, Amis). Furia narativă a unora e îmblânzită de lirism. Sunt tot felul de Desperado: sarcastici, ironici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
grefat sexul pe creier..". Și mai surprinzător, Leslie nu șovăie să utilizeze expresiile cele mai vulgare, cele mai scârboase, ca de pildă "sulă", "fute", "s-o sugă", "s-o ia la cioc", "să și-o facă singur", "dădea limbi"... Tânărul pălăvrăgește cu tânăra aceasta emancipată despre toate fleacurile, alandala, însă până la urmă, constată el, conversația ajunge mereu la sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte delicioasa realitate că Leslie nu vorbește decât despre propriu-i libido. Iată ce-i
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pot eu povesti lucruri văzute și auzite de mine. Pe vremea aceea eram grădinar la palat și nu o dată, noaptea, din tufișul meu, i-am văzut întâlnindu-se pe ascuns (I, p. 23). Eram în for, o mulțime de cetățeni pălăvrăgind. Dintr-o dată, însoțit de o ceată de tineri înarmați, a dat buzna Tarquinius (I, p. 26). Uneori, la solicitarea celor aflați în preajmă, chiar protagoniștii își expun isprăvile, fapte consemnate de istoricul latin. Astfel, Brutus este rugat să-i dea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
continuu scurte informații din toată lumea. Televizorul are și funcția de spion. De cum ațipește, acesta emite niște sunete ascuțite care o fac să se trezească, tresărind brusc. Cu neputință să te odihnești. Plonjează în noaptea totală, lipsită de transparență. Două infirmiere pălăvrăgesc, spălând vasele în colțul bucătăriei. Deodată, micuța blondă cu un aer puțin mai simpatic îi mărturisește colegei ei că învață nemțește și a făcut o cerere de bursă ca să plece să se perfecționeze în Germania. "Și de ce vrei să înveți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
antibioticul ei. Ziua moțăie lungită pe canapea, noaptea doarme prost. Transpirațiile o silesc să-și schimbe des pijamaua. Și pe urmă, starea ei devine satisfăcătoare. Relativ. Doarme mai bine și ziua citește. Vecina lor, Maryse, vine să-i țină companie pălăvrăgind. Aduce flori, fructe, prăjiturele uscate. Alegerea noului papă a tulburat-o pe Maryse, catolică practicantă. Pe Ioan Paul al II-lea nu-l mai avea la inimă, dar Benedict al XVI-lea, pe cuvânt... În schimb, varsă totdeauna o lacrimă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
continuă să fie cea mai aleasă bucurie a mea aici. Dacă auzi că m-au legat, să știi că din cauza ei! Îmi pare rău că nu prea apar cronici la cartea lui Daniel (Corbu n. red.). Ulici, cel puțin, a pălăvrăgit doar în "R.L." (revista "România literară" n. red.), fără ca să spună ceva. În "Convorbiri" va scrie Lucian (Vasiliu n. red.). Ceilalți s-au abținut. Și cartea lui nu-i slabă, e doar incompletă, forfecată de funcționarii care controlează editurile! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cînd vine un poet, cînd sînt salvat de la pustiu de prezențe de acest fel. Am umblat aiurea pe drumurile noptatice ale Borcăi, deși era frig, după ce am jucat două ore tenis la sala de sport. O să vină și azi. Mai pălăvrăgim, mai ascultăm muzică. Apoi el se va reîntoarce la P. Neamț. A! Mi-a dat Dora albumul Nichita, deci nu mai e necesar să-l cauți și pentru mine! La JUNIMEA, zice Adrian, vor scoate o carte cu 12 poeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nu mi se spune direct de la sursă. Ai grijă, să-ți faci o carte bună! Nu accepta "ideea" Junimii cu texte patriotice în față; chiar dacă nu e altă cale, pune texte "neutre", fără nici un ditiramb, fără osanale! Nu trebuie să pălăvrăgim ceea ce iubim oricum! Îmi închipui că ai nenumărate texte și că poți merge pe un anumit ton doar e important la prima carte. Oricum, evită orice text în care te îndulcești! Alege textele expresive, dă-le o anumită fluență (prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
șerb nenorocit, de-și pierdea vremea cu el? Ce-l interesa dacă fostului plutaș i se făcuseră slujbele de pomenire? Pricepuse numai că Bertold și vânătorii lui trecuseră de dimineață pe acolo... În rest... Lui nu-i plăceau podarii care pălăvrăgeau prea mult. și mai cu seamă cu atâta Îndrăz neală În fața stăpânului! Curată obrăznicie! Întrebă cu ne mul țumire: — Duce, n-ar fi mai bine să-l aruncăm și pe nenorocitul ăsta cu capul Înainte de pe pod? Prea spune multe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Și celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luați acestea de aici. Nu faceți casa Tatălui Meu casă de negustorie. (Ioan, II, 14-16) Cu moscheile sale cu solul matlasat de covoare pe care te poți ciuci în voie pentru a pălăvrăgi ca într-un salon, islamul a perpetuat și o latură familiară în incinta sacră. Odinioară oamenii ieșeau la picnic pe esplanadă. A mai rămas probabil ceva din ceea ce l-a făcut pe Isus să pună mâna pe bici, pe când parvisul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cum o dovedește un articol în care laudă rezultatele unui agricultor fălticenean. "În loc ca d-l. Ionescu să fie stâlpul cafenelelor, al crâșmelor sau inginer al străzilor din oraș, cum fac cea mai mare parte din locuitorii orașelor și să pălăvrăgească zi și noapte contra partidelor politice așteptând să vie tabăra la putere, d-sa, de dimineață și până seara târziu îi între straturile lui dragi, îngrijindu-le. Iaca cea mai înțeleaptă politică."75 Dacă ar fi să înșirăm tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acea epocă de reorganizare a armatei noastre sfârtecate, de vreme ce găsea timp și dispoziție să mă oprească din drum pe mine, plutonierul, de la treburile mele, parcă oricum mai absor bante, ca să stăm la taifas pe scările Comandamentului Armatei a II a, pălăvrăgind Îndelung și fară rost pe vagi și inactuale chestii culturale, de care ținea să mi se arate tare preocupat. La fel cum, câțiva ani după război, aveam să-l Întâlnesc, În toiul crizelor financiare din acel timp, ca secretar general
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
serii trecute: păreau un grup de tineri joviali, fără griji. Victor îl privea discret pe Stelian, măsurându-l: ce diferență uriașă era între cel de aseară, care-l impresionase cu discursul său curajos, profetic parcă, și adolescentul acesta întârziat care pălăvrăgea nepăsător și își savura savarina, lăsând impresia că nici un gând mai serios nu i-a străbătut vreodată creierul. De la cofetărie s-au dus pe malul fluviului. S-au jucat aruncând cu pietre în apă. Au mai vorbit nimicuri. Apoi, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-i foarte serioasă are vicii. La Aprovizionare, toți cei cinci colegi ai lui Andrei C. erau niște hahalere, dar simpatici foc. Munceau doar cât să nu fie dați afară și-n rest nu făceau altceva decât să bea și să pălăvrăgească despre femei și ciubucuri. Într-o săptămână, Andrei C. a trăit toate temerile unuia eșuat într-un mediu contaminat cu un virus care nu iartă, dar care realizează repede situația. Dacă tot n-ai nici o șansă, măcar cât trăiești să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]