498 matches
-
putea descoperi viața cu trupul... și la sfârșit te pomenești că ar fi posibil să devin un mic zeu regenerat, pentru că eu sunt unic, pentru că în tine a avut loc numai o singură însămânțare... și voi fi... (Doamna Wurm îl pălmuiește pe Herrmann) DOAMNA WURM: Ești bolnav la inimă. Ești închis în boala vieții. Ai nevoie de o muncă să te preocupe, îți trebuie o ocupație care să te acapareze definitiv. Ridică-te, închide-ți gura aia bolnavă și du-te
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
putusem să fiu dovedit, deși până atunci fusesem pentru orice lucru tras la răspundere. Dar acum stau pe colacul WC-ului ca un bărbat în toată firea, iar maică-mea, scroafa, e toată sfârtecată (Doamna Wurm se ridică și îl pălmuiește pe Herrmann, acesta vorbește netulburat mai departe) Acum mă ridic de pe colacul WC-ului ca un om mare și cu picioare sănătoase și îmi șterg singur fundul, pe care până acum mama mi la zgâriat întotdeauna... ca pedeapsă pentru ea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
SCHWEINDI: Extrem de foarte exact, domn' Karl, nu m-am îndoit o clipă de d-voastră. HASI: E un om primitiv, dar un băiat bun și poate, foarte probabil, să și-o tragă foarte bine. CÂRCIUMAREASA: Și-o trage bine. HERTA: Pălmuiește bine când și-o trage. (Karli o pălmuiește, Cârciumăreasa se bagă și ea și îi dă o palmă. Pe Herta o apucă un hohot de râs) JÜRGEN: Dar domniile mele, prieteni... vă rog, vă rog, vă rog, altfel izbucnește războiul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
am îndoit o clipă de d-voastră. HASI: E un om primitiv, dar un băiat bun și poate, foarte probabil, să și-o tragă foarte bine. CÂRCIUMAREASA: Și-o trage bine. HERTA: Pălmuiește bine când și-o trage. (Karli o pălmuiește, Cârciumăreasa se bagă și ea și îi dă o palmă. Pe Herta o apucă un hohot de râs) JÜRGEN: Dar domniile mele, prieteni... vă rog, vă rog, vă rog, altfel izbucnește războiul Lumea o să moară în fața noastră, vă rog, vă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
futut, o femeie copil prin prăbușirea în masă a caracterului de femeie, și de aceea o să-mi lingi tu piciorul, tu, om porcos. Rahatul tău se va sparge de pielea mea și vei fi curat ca un pustiu. (Hasi îl pălmuiește pe Schweindi. Schweindi suge gemând piciorul Hertei. Fotzi sărută fundul Hertei.) KARLI: Nu am fost niciodată într-un pustiu adevărat ca peisaj, dar într-un pustiu adevărat trebuie să existe cu siguranță furtuni de nisip, care acoperă viața în pace
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așa ceva. HASI (se ridică): Dar porcăria de pe podeaua din cameră o strângi tu singur din camera viețuirii noastre comune. Și pe deasupra, știi tu foarte bine cât de mult detest atunci când îți vâri degetele tale bolnave mintal pe lângă mușcatele mele. (Il pălmuiește pe Schweindi) Iar s-a întâmplat un Malheur 1, că acolo în cuprinsul peisagistic al unei camere se joacă indivizii ăștia copilaroși de-a pustiul. Dacă n-ar exista nici o posibilitate pentru un Malheur înlăuntrul vieții, atunci lumea ar fi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui Țircădău e șpanga lui Chiriac, dar el, la conflict, nu o îndreaptă spre Veta, ci spre sine. Pentru Rică ar fi utilizat însă pușca din dotare. Mița aruncă la necaz cu vitriol. Restul personajelor caragialești se mulțumesc să-și pălmuiască amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat..., care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
scos la 1 decembrie 1932, director Gh. Nedelea, strada Căpitan Kostache nr. 15 Bârlad. Într‐unul din numere, sub semnătura lui G. Nedelea, în articolele „Sacrificiu” și „Escrocherie”, editorialistul se îndreaptă cu condeiul împotriva „îmbuibării trândave”, bună de „scuipat și pălmuit”, atunci când schelăie p e ulițe, spunând că „a prins‐ o dorul de sacrificiu” În foiletonul „Nu tocmai, fapt divers” M. Negreanu face 208 referiri la moartea celebrului sculptor Paciurea care a murit pentru că „n‐ a avut suma pretinsă de un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-l trimită la școală, la internat. De aici înainte, prozatorul înfățișează, succint, povestea vieții lui Bizu până la revenirea acasă, după terminarea studiilor. Liceul nu-l învață decât lecția umilinței față de ierarhie, simțită pe propria piele în momentul când directorul îl pălmuiește pe nedrept, cu acea "trufie" izvorâtă "din conștiința puterii și a abuzului ei". Neștiind ce carieră să urmeze, pentru că "nimic nu-l interesa din tot ce preocupa pe alții", tânărul pleacă totuși la München "pentru continuarea studiilor clasice", spre care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scrie este un fel de vindecare. El nu crede în literatură, ci numai în cărțile care traduc stările de spirit ale celui care scrie: "Cărțile mele au multe defecte, dar nu sunt fabricate, sunt într-adevăr scrise la cald; în loc să pălmuiesc pe cineva, scriu ceva violent. Deci nu e vorba de literatură, ci de terapeutică fragmentară: sunt răzbunări. Cărțile mele sunt fraze scrise pentru mine sau împotriva cuiva, pentru a nu acționa"190. Tratat de descompunere este așadar, o terapie împotriva
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
răutății de la început. Căci cel de o valoare egală cu a tuturor Se lasă necinstit pentru toți, dar socotesc că s-ar cutremura toată creația dacă ar fi chemată la simțirea unei astfel de îndrăzneli. Căci Domnul slavei a fost pălmuit de mâna lipsită de respectul evlaviei”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă. A fost supus batjocurii și a fost pălmuit, ca noi să scăpăm de păcatul ce s-a sădit în noi. Căci cugetând drept, vom crede că toate pătimirile lui Hristos au fost pentru noi, având puterea să ne scape în chip binecuvântat de cele ce ni se întâmplă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și persecuțiile comise și 62 despre Pronia lui Dumnezeu, XVII, 9-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 316) „A fost răstignit în vârful crucii, a fost scuipat, a fost pălmuit, a fost lovit peste obraz, a fost batjocorit, a fost îngropat de milă și a fost pecetluit mormântul Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de slavă. Căci în timp ce era pe pământ, deși era Dumnezeu adevărat și Domnul tuturor, a socotit că aceasta nu va fi nici unuia dintre noi de un folos mai mare la față de cei ce nu știau de slava Lui. A fost pălmuit, scuipat și răstignit și a suportat batjocura necredinței iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înainte de a pleca la școală, Thomas plângea, incapabil să-și controleze amplificarea anxietății. Într-o zi, mama, ea însăși speriată de starea jalnică în care se afla fiul său, s-a enervat și a început să-l lovească, să-l pălmuiască, „pentru a-l face să reacționeze”, spune ea. Această manifestare pulsională stă la originea consultației. Thomas este un adolescent înalt și solid, ușor supraponderal. El se exprimă cu delicatețe, dorind să-și explice cât mai bine dificultățile. Această anxietate centrată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
De când a revenit acasă, „fată în casă”, face curat cu aspiratorul, pregătește mâncarea etc. Este „tratat cu sadism” de către tatăl său, dar mai ales de către fratele său mai mare, de care are relativ frică deoarece acesta îl maltratează și îl pălmuiește. Nu reușește să se apere și apelează la mama sa ca să-l apere. I-a spus mamei sale că este homosexual, la o săptămână după ce i-a vorbit mătușii sale despre acest lucru, dar nu a vorbit despre aceasta nici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semețit, le spune: Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înțelepți întru Hristos. Noi suntem slabi; Voi însă sunteți tari. Voi sunteți întru slavă, iar noi suntem întru necinste! Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim, și ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm. Prigoniți fiind, răbdăm. Hiliți fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi. (I Corinteni 4, 10-13) În monahismul timpuriu Deja vedem diferite forme
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
T: "-Doamnă, ești o nerușinată. (...) S-a ridicat în picioare, cu fața puțin lungită de uimire, cu ochii mari... de-abia mai respira ... își frămînta degetele lungi, parcă puțin uscate, vii. -Cine ești dumneata? Ce vrei? Parcă m-ar fi pălmuit. -Cine sunt? ce vreau?... Ai uitat cînd frămîntam cu dumneata droturile divanului meu?" Ca și în cealaltă situație, (în opera inspiratoare) scena se sfîrșește printr-o provocare la duel." (2) Merită studiat întreg comportamentul naratorului care descrie scena de la Tekirghiol
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
femeilor. Una își justifică comportamentul violent printr-un obi cei vechi de când lumea. Nicolae, brutar din mahalaua Sfân tul Ioan, se plânge, la 12 apri lie 1784, că ve nind într-o seară cu „chef devin“ s-a tre zit pălmuit de Stana care l-a liniștit spu nân du-i „că așa ias te obiceiul, într-un an o dată să dea muerea palme bărbatului“. În general, femeia aruncă, lovește și fuge, conștientă că nu poate face față unei lupte corp
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
când ai chef să dansezi", spune Cioran, ci când te cuprinde disperarea, iar o carte este, pentru acest sfâșiat pe dinăuntru, "o sinucidere amânată". "Cărțile mele au multe defecte, dar nu sunt fabricate, sunt, într-adevăr, scrise la cald. În loc să pălmuiesc pe cineva, scriu ceva violent."33 Prin scris, Cioran s-a eliberat de poverile sale sufletești și s-a suportat mai lesne, pentru el, scrisul e o ușurare extraordinară, cu fiecare carte ce apare, viața ta, mărturisește filosoful, sau măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din 1978 era supus unui ritual de umilire: Caporalii și sergenții puneau la cale un întreg spectacol: executai câteva zeci de flotări, o porneai în mersul piticului până la baie ca să aduci un pahar cu apă gradatului, ori erai pus să pălmuiești un coleg mai solid din ciclul doi, ca să se lase apoi cu bătaie în toată regula etc. Era un zumzet și un freamăt de mai mare dragul. Apoi îți primeai, meritat, scrisoarea sau scrisorile, care erau, în cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în unele poeme din Punțile Stalinskaya, cel puțin, să sufoce textul. Nevoia discursului de întoarcere la poetica lucrurilor simple este, de altfel, recunoscută într-o Poezie academică din Pădurea metalurgică: "Nu știu dacă e voce/ sau biografem, dacă discursul e pălmuit/ cu proză doar ca să fie întors cu furca/ spre lucrurile simple. E poezie". Simultan, sensul poemelor pare că se descifrează din ce în ce mai ușor. Venind în întâmpinarea posibilelor dificultăți pe care le-ar întâmpina propriul lector, instanța auctorială din Punțile... îi pune
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fiindcă romașcanii încep la rândul lor marcarea punctelor; în cele din urmă jocul se termină cu 4-3 pentru Unirea. De la Bacău se remarcă Popay, Orița, Varda și Weiss; arbitrul meciului a fost lt. Ambruș, care, la un moment dat, a pălmuit și insultat pe căpitanul echipei Unirea, elev în clasa a VI-a liceală”. În afară de „trupa” Teteriștilor, până la „accederea” echipelor locale - C.F.R. și „Stadiul Principele Mihai” - în Divizia C a Ligii de Est (1934), în Bacău au mai fost organizate meciuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în serios. Nu e nimic forțat aici. Omul nu se schimbă în sens radical, ci revine la o normalitate după care tânjise de mult, dar de care nu avusese parte. Evoluția e evidentă, binevenită și de altfel binemeritată. Națl cel pălmuit de Mara, lovit de Trică sau de Persida și-a forjat caracterul fiind acum pregătit să ia viața în plin, alături de familia sa lărgită. S-a vorbim mult despre "slăbiciunea" eroului înțeleasă ca nevolnicie. Credem că nu poate fi vorba
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
săturat de această viață modestă", pe care îi indignează "acest repaos grețos de după-amiază, prelungire a digestiei și picoteală", nu le promite altceva decît o viață mai consistentă și mai dinamică: "Fie ca vîntul proaspăt și soarele incandescent să ne pălmuiască obrazul! Lumea va deschide ochii și va fi uimită de propria-i confuzie..." Valorile menajere, simboluri ale economiei burgheze pîinea, casa, munca sînt din nou evocate, dar asta pentru a fi ridiculizate și batjocorite: N-am venit precum bietul zeu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]