472 matches
-
deci afectate de aceasta. Și astfel, bostanul profită de negentropia produsă de porumb dar Îi oferă și stimulentul pentru a-și Îndeplini menirea negentropică, esențială Într’o lume mereu mai entropică, adică degradată. De aceea găsim cu ușurință bostani printre păpușoi, nicidecum printre surate dicotiledonate, precum fasolea să spunem; de altfel, conform aceleiași Înrădăcinate culturi mixte, fasolea e o altă plantă cultivată pe lângă porumb. Și atunci, coexistența bostan-porumb care ne-a surprins de la Început Încetează a mai fi o singularitate, devenind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eufemismele - dragoste. Dar nu ca noi, odată pe an, de puteți să vă acordați astfel calendarul, ci oricând. Ce concluzie să trag, din succinta prezentare a portretului vostru „robot“? Doar un cuvânt: risipa. Folosirea esenței, ocolind restul, precum boabele de păpușoi, abandonând planta - În cazul cel mai bun - vacii, e o risipă. Folosirea chiar a acestei esențe, ca și a celor amintite deja, dar În mai mare măsură decât aveți nevoie pentru acoperirea nevoilor energetice, altminteri satisfăcute de Însăși producătorul ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Desigur, și de aici rezultă energie, n’are importanță În folosul cui. Despre ceva similar, dar manifestat mai mult decât vizibil În biologic și, prin reverberare, În agricol, doresc să vă vorbesc: e vorba de hibrizi, să le spunem de păpușoi. O astfel de polarizare este constituită de felurite varietăți ale aceleiași specii. Dar, de aceeași specie aparținând, ele se pot Încrucișa. Rezultă nu doar un hibrid, dar și, În respectul unei legi genetice, se manifestă zisul fenomen de heterozis: hibridul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al apei. Care vânturi ori nu bat dintr’acolo, ori adună pe cerul nostru prea mulți nori. Se Întâmpla asta și odinioară, dar apa - prea multă - era reținută de pădure; nu se grăbea ca acum, prin țara lui Papură-vodă, smulgând păpușoii și culcând grâul abia pârguit, direct În râurile care dau peste maluri, nedovedind s-o care Îndărăt În Ocean. Deh! bietele râuri au fost “croite” pe vremea pădurii... Aha! Tăind pădurea, am dat apă la moară circuitului larg al apei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adusă din râu, ia de asemenea ce-i trebuie, cu apă cu tot, lăsând restul sărurilor de prisos În sol, mai mult, nelalocul lor, adică la suprafață, acolo unde a găsit-o. Și e o treabă sinucigașă, căci astfel planta, păpușoiul de pildă, e nevoită În cele din urmă să cedeze locul altora, hotărâte de Natură ca proprii mediului devenit salin. Venite Întâi ca buruieni, ele devin mai apoi „de ale casei“, unicele care pot rezista. Iar omul va fi silit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
roșind ouă la echinocțiul de primăvară și spărgând nuci la acela de toamnă. Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade vechea distincție dintre popoare sau comunități, adică diversitatea, negentropia. Revin la firul povestirii, spunând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de foame, Ioan Iminovici și cumnatul său, Procop Smocot, vin să ceară ajutorul rudei lor, căminarul. Și ne-a luat fratele George și ne-a dat de mâncare și de băut, apoi a pus să ni se umple sacii cu păpușoi. Ne-a mulțumit și ne-a omenit cu de toate, numai în casa lui nu ne-a luat, că noi eram țărani, iar el era boier și domn mare și se rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele casei parcă-ar fi un semn de întrebare pentru nepăsarea stăpânului, în vreme ce din fosta livadă a familiei Eminovici mai supraviețuiesc doar câțiva copaci scorburoși ce-și întind sinistru crengile uscate către bolta albastră 33. Casa are tencuiala jupuită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se împletea cu liniștea și amorțeala aerului... Ogoarele de păpușoaie erau îngălbenite înainte de vreme. Preoții înălțau rugăciuni, cu prapuri și icoane, pe ogoare, cu mulțimile de credincioși cu ochii rugători spre cer.. Dar, nici o picătură de ploaie nu se ivea din cer. „Dacă ar cădea o bură de ploaie, măcar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Ei nu se lasă, tot trag nădejde că nu-i va lăsa Dumnezeu să moară. Rugăciunile pe ogoare pentru ploaie, nu mai conteneau... nădejdile nu se stingeau... Seceta, însă, nu slăbea ba dimpotrivă, parcă mai îndârjită pârjolea totul fără milă. Păpușoiul a fost compromis, n-a plouat în luna mai deloc, nici o picătură. Vitele și oamenii erau amenințați cu foametea... Bietele animale zbierau de foame pe câmp, ziua și mugeau prin ogrăzi noaptea. Bucatele se scumpiseră, că nu te puteai apropia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Facultății de Automatica și Calculatoare din Iași (1992-2004), prorector al Universității Tehnice „Gh.Asachi” din Iași (2004-2008), membru corespondent al Academiei Române; Monica Paraschiv, profesor universitar doctor inginer la Universitatea Tehnică „Gh.Asachi” Iași; alți universitari ieșeni: Ricard Valter, Constantin Păpușoi, V.Țarcă, Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudorei, Nicușor Ailenei: de asemenea, Marieta Costescu , profesor universitar la Cluj, Constantin Fălticeanu, profesor la Universitatea Galați, Corneliu Huțanu, profesor la Universitatea Tehnică „Gh.Asachi” Iași; alte
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
etc. Dintre cadrele didactice universitare, foști absolvenți ai liceului, amintim: Corneliu Zolyneac - doctor în științe biologice, fost decan al Facultății de Biologie din Iași; Aurel Ciopraga - profesor univ. dr., jurist, fost decan al Facultății de Științe Juridice din Iași; Constantin Păpușoi - prof. univ. doctor, specialitatea fizică; Mihail Voicu- profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române, fost prorector al Universității Tehnice „Gh. Asachi” Iași; Paraschiv Monica (Voicu) - profesor univ. dr.,specialitatea chimie; Constantin Fălticeanu - profesor univ. dr. la Universitatea „Dunărea de Jos
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
chimie; Constantin Fălticeanu - profesor univ. dr. la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați; Leonard Gavriliu - profesor univ. dr. în domeniul psihologiei, autor al unor volume în specialitate, primul traducător al lui Freud în limba română. Alți universitari ieșeni: Richard Valter, Maria Păpușoi Zolyneac; Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Vasile Țarcă, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudori, Marieta Costescu, Corneliu Huțanu, Nicuțor Ailenei etc. De asemenea, numeroși foști absolvenți ai acestui liceu s-au remarcat în diferite domenii de activitate: Mihaela Ahachi
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
pisica (semn de despărțire) și moare cățeaua, semn al unei gândiri intuitiv-concrete, ieșit din orizontul patriarhal al satului. Ca să vadă toată lumea cât de rău am ajuns, vom folosi același orizont spiritual, tot expresiv, dar mai cu greutate: „Scroafai moartă-n păpușoi” și „Ori se rupe hamul, ori crapă iapa”. Toată această gândire populară condensată arată că s-a ajuns la o limită, că așa nu se mai poate, ceva trebuie schimbat sau făcut din nou. Chiar din decembrie 2008, s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
egal cu o vită mare; la crescătoriile de cai se va socoti un cap de vită mare la 3 ha; ... d) Instalațiunile agricole propriu zise, inclusiv morile sistematice pentru făină și cu exclusiunea morilor cari macină numai mălai (făină de păpușoi). ... Intra în această categorie și acele exploatațiuni cari fără să aibă instalațiunile necesare industriilor agricole, totuși cultiva sau cultivau înainte de 1 August 1914 în mod obișnuit și neîntrerupt, sfecla de zahăr, tutunul, inul și canepa, dacă aceste culturi ocupă sau
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
în patru etc.). Cunosc o deosebită frecvență, în structura locuțiunilor, pronumele și prepozițiile: a o lua la sănătoasa, a da în seamă, a-și aduce aminte, a-și lua tălpășița, a o face de oaie, a face pe mortul în păpușoi, a da în clocot, a o pune de mămăligă, a-și pierde mințile etc. Locuțiunile se deosebesc de expresiile verbale prin solidaritatea mai accentuată, sub aspect lexical, a elementelor componente și prin caracterul unitar al sensului (sensurilor) gramatical(e). Cuvintele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi mai erau bunicii din partea mamei, Ștefania și Ioan Pițul. În acel an, la bătălia de la Mărășești, tata a fost rănit. L-au găsit localnici inimoși într-un lan de păpușoi, unde reușise să se târască. Avea șoldul dislocat. La spitalul de campanie unde a fost dus a fost doar pansat, fără alte intervenții la picior. Osul s-a prins, dar piciorul s-a scurtat și așa a ajuns tata să
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii, Dealul Țiganului, Iezărie, Iazul Dracului, Poiana, Băltoaia, Puturoasa etc. Totodată, pe meleagurile hudeștene au existat de-a lungul veacurilor vechi familii de țărani cum ar fi: Pintrijăl, Fasolă, Bostan, Păpușoi, Brumă, Chițac, Ciobanu, Ciubotariu, Horeanu, Irimia, Jacotă, Minciună, Mirăuță, Sofronescu, țului, Macovei, Ungureanu, Olaru, Căpraru, Toma care s-au ramificat având continuitate și în zilele noastre și au păstrat limba, tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșilor noștri. De asemenea, trebuie amintite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sevastița, Saveta) în loc de Elisabeta, Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zi(aproximativ 15.500 kg.). Ulterior atelierul a fost desființat din motive necunoscute(probabil și datorită morții hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu). De asemenea, în vederea modernizării muncilor agricole pe moșia HudeștiiMari, în anul 1857, proprietarul a cumpărat o mașină de desfăcut păpușoi de la Anton Schiler din Iași. In timpul cât moșia a fost stăpânită de către hatmanul Iordache Costache BoldurLățescu, exista și o frumoasă herghelie de cai moldovenești mult prețuiți la export. Ulterior proprietarul moșiei, Ion Frank, a mai păstrat doar câțiva cai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domniei boierilor de pe aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
169. Simion, rus 297 297 170. Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion, ungurean 191. Sofronie Sandipa, slab 192
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]