34,057 matches
-
meu intermitent este, în cele din urmă, o expresie a singurătății care fuge de ea însăși, a nevoii de comunicare, a căutării unui dialog." În ochii care te privesc cu simpatie ai conlocutorului joacă în răstimpuri, mai mult decât o părere, și se repetă, o străfulgerare veselă, complice, dar și avertisment asupra riscurilor de a-ți închipui a fi cuprins un om într-o schemă și, pe deasupra, a o și formula.
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
ca act de pionerat, fie ca o culminare a unui ciclu istoric. Grație unor asemenea poeți se întîmplă ceva cu poezia însăși. După ei, nu se mai scrie ca înainte. Însăși istoria poeziei ar fi arătat altfel fără ei. După părerea mea trei nume se cuvin numaidecît amintite. Primul, desigur, al lui Eminescu. Foarte concis spus, și dincolo de orice considerente de natură extraliterară, Eminescu inventează în poezia română metafora. Revoluționează limbajul poetic, transfigurînd lumea altfel decît o făcuseră predecesorii. Regimul metaforic
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească în mod liber. Lucru petrecut tot în Anglia, întregind astfel Magna Carta Apud Domine 1215. În această vreme, Spiritul latin
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
întîlnesc liniile ferate: la carambol". Un fost paznic de noapte la o fermă socoate că I.L. Caragiale "ie o stradă", ba nu, "cre' că am auzit la televizor, di' așa zic că-i parlamentar". Un elev de la profesională e de părere că e autorul Amintirilor din copilărie, dar, nefiind sigur, vrea să-și întrebe un prieten (unde ești, Virgil Ianțu?). O precupeață: Cînd nu-s în piață, sînt la grădină, cînd nu-s la grădină, sînt pi drum la Tulcea să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
războiul văzut la televizor, cuprinzînd ambele excelente observații de psihologia telespectatorului. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu renunță la omnisciența comentatorului, poate și ca o antireacție față de aerul atotștiutor a tot soiul de analiști de ocazie care-și dau ritos cu părerea despre conflictul din Itrak. "O aiureală care te captivează cu fiecare detaliu, dar din care nu înțelegi nimic și care se întinde din zi în noapte, din diminețile abia mijite pînă în bezna străfulgerată de explozii. E un Big Brother
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
că intervenția Statelor Unite în Irak e justificată. Directorul onorific al aceluiași ziar, Octavian Paler, crede că nu, punîndu-și chiar întrebarea dacă mai poate fi socotită America un veritabil profesor de democrație, dînd de înțeles că n-ar prea mai fi. Păreri și păreri, dar vorba unui cititor al ziarului citat - cine reprezintă linia Cotidianului, directorul onorific sau redactorul-șef?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
Statelor Unite în Irak e justificată. Directorul onorific al aceluiași ziar, Octavian Paler, crede că nu, punîndu-și chiar întrebarea dacă mai poate fi socotită America un veritabil profesor de democrație, dînd de înțeles că n-ar prea mai fi. Păreri și păreri, dar vorba unui cititor al ziarului citat - cine reprezintă linia Cotidianului, directorul onorific sau redactorul-șef?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
litrul de ulei și kilul de orez, să stea cu nasul în făina râncedă și-n mălaiul decolorat, să se gîndească la problemele sensibile ale lumii în care trăiește? A pretinde unei bune părți a românilor să-și dea cu părerea despre altceva decât mâncare și băutură înseamnă a-i supune la o traumă pe care, zău, n-o merită. (Nu mă taxați de antidemocrat, că nu sunt! Sunt un simplu transcriptor al realității empirice de care mă lovesc zi de
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
perfectă dreptate atunci cînd acuză rolul criticii în proliferarea nonvalorii: "Dacă revistele și editurile, cu toate bunele intenții, trimit în lume, periodic, cantități apreciabile de scrieri mediocre (...), cu adevărat de neiertat rămîne mediocritatea care dobîndește girul criticii. Aici rezidă, după părerea subsemnatului, miezul chestiunii. Conștiința critică, oricît de imperfectă, e un filtru împotriva subvalorii, care trebuie înțeles și respectat ca atare" (p. 299). Unele judecăți ale lui Gheorghe Grigurcu la adresa contemporanilor sînt excesiv de dure. Andrei Pleșu este luat în cătare (vezi
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
produs un pachet de legi anticorupție pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament, știind că dispune de o majoritate liniștitoare printre aleșii neamului chiar și fără sprijinul UDMR. De unde această agitație reformatoare? Politicienii din partidele de opoziție sînt de părere că, în mare parte, Guvernul a intrat în criză de timp față de programul de măsuri necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din acest motiv se recurge la reforme anunțate nervos și aplicate pompieristic. În ceea ce mă privește, cred că există și
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
întrebat în șoaptă: - Mama e tot în baie? - Nu știu. - Trebuie să ne grăbim. Dacă nu mă vede în pat, face o criză. Își umezi buzele cu limba, le mușcă, se ciupi de obraji: Acum uită-te la mine. Ce părere ai? N-am știut ce să răspund. Dintr-odată părea o păpușă de carton. Insistă: - Sînt bine așa? - Nu te înțeleg. - Așa cum sunt, cum stau pe pat. Vreau să mă desenezi așa, ca și cum aș fi vindecată deja și ar trebui
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
cei trei bărbați cu care mă găseam în compartiment au simțit nevoia să facem dialog ca să nu mă simt singură-singurică. De unde vin, unde mă duc, întrebări și mirări uzuale. Au fost așa de drăguți, și în general cam de aceeași părere cu mine, încît m-au lăsat să mă cert individual cu conductorul. Din politețe, desigur. S-au amuzat copios, după plecarea acestuia, de furia mea și de formulele ce țîșneau din ea: "ce sîntem noi, cartofi să ne prăjiți, ouă
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
sever, dar cinstit, ci pur și simplu nedreptățit. Opinia critică devenea rodul unui complot odios prin care dușmanii lui (de obicei imaginari) se întreceau în a-i pune la cale distrugerea. Criticul nu era decît instrumentul servil al mizerabilei cauze. Părerea lui nici nu conta, luată în sine. Conta ce se ascundea în spatele ei. Ideea de a fi scris o carte proastă n-avea nici o șansă să-i treacă scriitorului prin minte. Recenzentul era, el, incapabil să înțeleagă cartea. N-avea
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
în loc respirația este zdrobit între dinți și într-un târziu îmi părăsește gura ca o prietenoasă afirmație: Da. Cât timp încă voi înghiți totul în silă prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic? Cât timp încă voi accepta toate părerile uitându-mă pe mine însumi cu un aer atât de prietenos? Cât timp trebuie să mai suport loviturile până când o să-mi cadă de pe față rânjetul ăsta caraghios? Cât timp încă trebuie să mă las scuipat în față până când voi putea
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
știe de altfel foarte bine că în rostirea românească se tinde spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea soluțiilor recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să fie epenteza. O spune, în Limba română actuală (1947: 34), Iorgu Iordan, care observă că eliminarea hiatului prin consonantizarea unei vocale (a-vi-a-ți-e: a-via-ți-e
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
obliga cineva - să îndeplinească această funcție, notă Cronicar - sau nu ar fi avut cine altul să o îndeplinească la fel de bine" nu ni se pare convingătoare. Ce-ar fi fost dacă CTP ar fi declarat că își dorea această funcție? După părerea Cronicarului, redactorul șef al Adevărului a reacționat cinstit-diplomatic după ce a fost ales președinte al Clubului Român de Presă. Explicația lui a fost construită în două trepte. Nu și-a dorit această funcție pentru că e o responsabilitate în plus. Afirmația e
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
curaj să editeze. Tot astfel, îmi amintesc, căci am lucrat în administrația unui teatru, că spunea un regizor conformist despre "Revizorul" lui Lucian Pintilie: a făcut rău teatrului, căci a înfuriat partidul! Cred că ar fi normal să luați și părerea unor asemenea autori, care au îndrăznit! Ca să vedeți dacă se simt "vinovați" față de colegii lor care au tăcut precauți. Maria Nedelcea, pensionară
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14156_a_15481]
-
a tăcut. F.J.: Eu sunt din Ungaria, studiile mi le-am făcut la București, acum lucrez la Budapesta la o catedră de limbă și literatură română. Al.C.: Deci sunteți ungur. F.J.: Da. Aș vrea să vă întreb care este părerea dumneavoastră în calitate de european despre apropierea și necesitatea apropierii între maghiari și români? Al C.: Consider că e rușinos să stăm de vorbă despre acest lucru. F.J.: Aveți perfectă dreptate. Al. C.: Pentru că suntem în aceeași copaie. Chiar dacă trăim bine sau ne
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
pe Eminescu, el a avut, printre contemporani, doi: Macedonski și Grama. Doar al doilea e inclus în "eminesciana" dlui Al. Dobrescu, în care figurează, în schimb, alți patru contestatari socotiți îndeobște în tradiția literară detractori ai lui Eminescu, deși, după părerea mea (care nu diferă de a lui Dobrescu!), nu sînt cu adevărat. Să-i luăm pe rînd. Petru Grădișteanu scrie în Revista contimporană din 1973 un articol contra Convorbirilor, a lui Maiorescu și a pretenției criticului că a descoperit o
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
mea, doliul meu, invidia mea. El nu o face pentru mine, el își vede de treabă. Asta îmi place. Îmi place locuința mea, nu e zgomotoasă, nici prea caldă și vizavi nu e nici un șantier. Mi-au băgat în cap părerea lor și nu am acceptat. Dar locuința mea n-are nici un haz și nu e ceea ce ar putea să fie. E liniște, de duminică. Nu merg să mă plimb în parc. Nu merg să înot, nici cu bicicleta. Rămân acasă
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
obrazul intact. Asta nu mai e o pălăvrăgeală, toți suntem adulți, suntem răspunzători pentru durerile celorlalți. Dar fac haz de necaz. Îi provoc durere și mă uit să văd ce iese de aici. Privesc cu atenție și nu resimt milă. Părerea înșeală. Am un corp moale și sunt sensibilă, de aceea mă răzbun. Mă răzbun pentru că iubirea trece. Eu nu o țin. Bărbații scriu o carte și o dedică unei femei. Anumite femei se dedică unui bărbat și nu scriu nici o
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
a recuzat pentru o candidatură similară față de un grup de intelectuali gălățeni. Toate acestea se înscriu în importantele date istorico-literare, atât de necesare ocolirii informațiilor eronate ori umplerii golurilor biografiei scriitorului. Lăsând de o parte atâtea alte argumente, nu fără părere de rău, nu îmi îngădui să nu semnalez unul, la care Dorina Grăsoiu ține, fiind propria-i descoperire. Este vorba de traducerea de către Caragiale a unui text despre Giosué Carducci, semnat de Edouard Rod, publicat în "Nouvelle Revue". Insistând asupra
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
fără valoare care înțeleg aceste tăceri ale criticii. Cei mai mulți își terorizează criticii care au făcut greșeala să le accepte cărțile, cu telefoane la ore posibile și imposibile prin care îi somează să scrie o recenzie sau să-și exprime („cinstit") părerea față de poezia sau proza în cauză. Terorizat de cohortele de veleitari care îi țin calea la tot pasul, un critic important, Alex. Ștefănescu, a făcut un gest care nu este la îndemîna tuturor: a citit o sută de cărți complet
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
și rîsete la scenă deschisă cu digresiunea pe care a făcut-o relativ la limbajul disputelor și la specificul înjurăturii la diverse popoare. Ideea a fost că popoarele puternice înjură mai puțin și mai tern. Nu e cazul nostru, desigur. O părere diferită a exprimat dl Octavian Paler: nu avem nici polemici reușite, nici pamflet reușit, acesta din urmă fiind o specie literară extrem de dificilă și în care cei mai mulți eșuează. Românul este bine dotat, în schimb, pentru bîrfă, ranchiună, bășcălie și nu
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
pentru cel care polemizează, altele pentru cel cu care se polemizează. La lista rămasă deschisă, dl Andrei Oișteanu a mai adăugat ideea responsabilității adversarilor și a respectului reciproc: Nu sînt de acord, dar lupt pentru ca tu să-ți poți exprima părerea". Colorat ca întotdeauna, dl Dan C. Mihăilescu a vorbit despre continua stare conflictuală din lumea literară, cu exemple din belșug. Patologizarea gîndirii literare este un pericol real în România de astăzi. Întîlnirile României literare dovedesc, totuși, a încheiat dl Nicolae
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]