334 matches
-
toate ecourile din întunecata potică și acopere orice glas omenesc. Ai crede că te găsești în Infernul lui Dante. La înălțime de vreo 20 de metri, după cât am putut aprecia cu ochiul, deasupra nivelului râului este construită pe unul dintre păreții de stâncă o galerie de lemn suspendată ce înaintează pănă la distanță de vro 50 de metri înlăuntrul strâmtoarei și trece prin poduri suspendate de la un părete la celalalt deasupra râului care urlă înfricoșat și are el însuși, zice-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am putut aprecia cu ochiul, deasupra nivelului râului este construită pe unul dintre păreții de stâncă o galerie de lemn suspendată ce înaintează pănă la distanță de vro 50 de metri înlăuntrul strâmtoarei și trece prin poduri suspendate de la un părete la celalalt deasupra râului care urlă înfricoșat și are el însuși, zice-se, o adâncime de aproape 13 metri. Cu multă sfială, circulam pe acea galerie de lemn și mai ales pe punțele cele aeriane care tremurau sub picioarele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dor de a face acte de bravură, nu era să atacăm slugile, când aveam stăpânul înainte. Însă, ceea ce a pus frâu entuziasmului nostru a fost nu atât greutatea întreprinderei pre cât scumpetea ei. În sala de mâncare sta aninată pe părete o tabelă pe care erau însemnate prețurile tuturor escursiunilor din împrejurimi. Urcarea pe Mont Blanc era taxată atunci cu o mie de lei de persoană în care preț erai obligat a lua doi călăuzi și un purtător de bagaje. Această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am întâlnit pănă atunci în Șvițera și care nu degeaba se numește Mauvais-Pas. Cine e cât de puțin supus amețelei și nu are piciorul sigur nu ar face bine să se ispitească 202 prin asemenea loc. Te scobori pe un părete de stâncă aproape perpendicular în care sunt sapate mici trepte cât ai pune piciorul, deasupra unei prăpăstii de peste o mie de metri, în fundul căreia șerpuiește Arveyronul, mic ca o cordea 203. Pe vremea aceea nu aveai ca acuma la îndemână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
deasupra unei prăpăstii de peste o mie de metri, în fundul căreia șerpuiește Arveyronul, mic ca o cordea 203. Pe vremea aceea nu aveai ca acuma la îndemână o balustradă de care să te poți sprijini, ci numai niște cuie bătute în părete din distanță în distanță de care te acațai cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși cu asemene gimnastică. Din această cauză puțini aveau curajul de a trece prin Mauvais-Pas. Nici noi n-am fi îndrăznit să ne riscăm pe acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
revenit din Infern la lumina soarelui, voi reveni și eu de la școală acasă la lumina ochilor vecinei mele. M-am opus, deci, pe răbdare, neputând face altfel, și am început să înșir din capăt zilele cele lungi și monotone între păreții cei afumați, cu coatele pe pupitre, cu ochii în cărți și cu gândul cine știe unde. După un an, într-adevăr, am revenit, dar ce folos că am găsit casa doctorului Diaconovici întunecoasă și tristă ca un al doilea iad. Numai erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spre joi la 4 ceasuri noaptea» În continuare cu caractere latine: «Szkriszam eu Damaszkin Bantsy» b. «Să se știe de când au venit lăcustele până(?) în luna August anul 1828. Eu Damaszkin Banctsy 3. Un Strajnic fără foaia de început. Pe păretele dela sfârșit o notiță pe care n-am putut-o descifra pe deplin: a. «Aici mi s-a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
foi succesive din care a rămas numai ..«.și nimic să nu o poa(tă) lua dela dânșii. Scris(am) eu popa I(o)an d(in) Câ(r)țiș(o)ar(ă) la 1769 augustu (?) 6 zile»ne) b. Pe păretele de legătură dinăuntru: Acea(stă) psa(l)tire este a popi Ioa(n) din Câ(r)țișoa(ră) și am cu(m)p(ă)ra(t) drept flori(n)ți 4 și 8 măriași (mesea)ța iunie... Să știe dacă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și de crengile uscate! îți trimit încă o afacere! Contractul lui Carp în limba voastră de cai și o quitanță a D. Leers pentru 80 galbeni primiți în conta celor 2000 franci ce are a lua când va fi ajuns cu păreții până la acoperământ. Sper că această îndeletnicire te va face și mai nervos decât noua emisiune a României (pentru care însuși ai stăruit atât de mult a se efectua cât mai în grabă), eu unul să știi că te ador când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o piatră scoasă din râu, șlefuită de valuri, și cu un zâmbet cu ochii pe jumătate închiși, ca și cum ar fi ascultat depărtate acorduri triste. Apoi, în mare contrast, avea scurte izbucniri de veselie, cu râs puternic și tânăr, de răsunau păreții. Căutam să prind în ce fel îi semăna Ionel”. Transfigurată în personaj de roman, numita doamna Alice Deleanu, în volumul La Medeleni, Ionel Teodoreanu o vede: „Ăcu fruntea încordată și cu ochii micșorați, Doamna Deleanu avea privirea pe care o
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eu am zis că mie mi-e bine la ușe, că dupe coridor tot vine puțin aer curat... Păi, eu n-am fost sătul de aer... Închipuiți-vă cum era, cu jaluzele făcute șablon, Închise din toate părțile, lipite de părete, și aerul vinea numai pe sus și soarele... dacă era, Încolo, nimic... Și o dată, o făcut un lot, ne-o mutat și eram Într-o cameră mare, și era mai bine că te puteai plimba. Pentru necesități aveați tinetă? Numa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toată lumea. Omul mă împinge și ridică bastonul, dar nu mă lovește. Eu devin țanțoș și ridic bastonul la fel. Și încăierarea începe. Alți trei bătăuși aleargă spre mine. Având instinctul apărării, mă retrag repede și mă așez cu spatele în păretele halei, spre a nu fi atacat pe din dos. Bă tăușii mă lovesc din toate părțile. Spre a nu fi lovit în cap, ridic brațul stâng și cu brațul drept lovesc cât pot. Pălăria îmi cade. Unul dintre bătăuși, tocmai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ruină, ultima oară fiind menționat ca funcțional în 1860 când era condus de un preot care nu mai avea funcția de egumen. La 1874, fiind părăsit, a mai rămas în picioare din falnica ctitorie a lui Matei Basarab, numai „[...]un părete dinspre miazăzi[...]“, pisania și obiectele de cult deja fiind mutate la Episcopia Buzăului.
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
Nicolae, patronul acestii monastiri, la anul 1827 în zilele preasfințitului mitropolit Veniamin Costache, cu osărdia și cheltueala preacuviosului arhimandrit Kir Isaia egumenul acestui sfănt lăcaș care sau prefăcut după modelul obișnuit acum în Moldova sau lărgit înlăuntru prin dărmarea unui părete din mijloc sau mărit și sau întărit ferestile cu gratii, sau adaos proscomidiar, sau înformat fostul pridvor în trupul bisericii adăogiendusă altul de nou, sau acoperit, sau zugrăvit pe dinlăuntru și pe dinafară și sau împodobit cu multe odoară înturnănduse
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
morții de holeră din Iași. În anul 1854, viitorul episcop Melchisedec Ștefănescu găsea mănăstirea într-o stare deplorabilă, cu acoperișul spart și chiliile ruinate. După propriile cuvinte, ""biserica dela Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată. Pe părete în partea dreaptă sunt portretele a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște șuri
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două ferești, una cătră miazăzi și alta cătră apus și o cămară. Plafondul precum și păreții pe dinăuntru sunt spoiți. Mergând în 18 septembrie 1879 ca să cercetez și casa aceasta am observat că la mijlocul grinzii principale sub spoitură se află o inscripțiune. radiind spoiala cu cuțitul am aflat gravat în grinda anul 1752. Nu numai propietarul
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Codrișor la dealul din sus de biserică. Biserica e de 12 metri de lungă, 5 lată fără târnațiu; cu turn cam scurt cu păreți scunzi care sunt numai din șase bucăți de scânduri late de goron prinse în crestăruri. Pă păretele din afară este o cruce de lemn prinsă cu cuie de lemn în părete și se zice că acolo e îngropat un preot. A fost acoperită totdeauna cu șindilă, mai de mult cu șindila lată de fag de un metru
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
5 lată fără târnațiu; cu turn cam scurt cu păreți scunzi care sunt numai din șase bucăți de scânduri late de goron prinse în crestăruri. Pă păretele din afară este o cruce de lemn prinsă cu cuie de lemn în părete și se zice că acolo e îngropat un preot. A fost acoperită totdeauna cu șindilă, mai de mult cu șindila lată de fag de un metru lungă, bătută cu lețuri de plop cu cuie țigănești cu ciapsă (De acestea sunt
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e de 2,1/2 metrii lung și de 3 metrii lat
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e de 2,1/2 metrii lung și de 3 metrii lat, în el este o masă simplă pe 4 picioare, bătrână din cele veacuri, cu un
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
dăscăliță. Pe lângă păreți sunt scaune plătite, o laviță pentru bătrâne și o mulțime de chipuri nouă. Chipuri vechi cu rame sunt numai 4. Domnul Isus, sf. Maria, Patriarchul Ioan, Arhangelul Găvrilă. Interesante sunt chipurile cele vechi de pe păreți: pe un părete este reprezentat ”județul”, cu ingeri cari țin tablele legii și cari în trâmbițe chiamă morții la judecată. Un înger ține în mână tabla legii, altul cartea județului, apoi urmează iadul , care reprezentă un bălaur cu gură mare de jos până-n
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]