1,190 matches
-
am fost În stare să aflăm În ea un nou farmec și o nouă frumusețe? În sfârșit, cum am putea evita critica din partea cuiva când ne facem un obicei din a răstălmăci un fapt În favoarea noastră, dar Împotriva adevărului? Μ Părinții care Înțeleg să-și sancționeze copiii prin bătaie nu-și dau seama că astfel Își sancționează, de fapt, propria incompetență educativă (deoarece ei abandonează calea rațiunii În favoarea forței). Μ „Dorințele - spune Michel de Montaigne - ne Întineresc neîncetat” (dar speranțele și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi el Înfăptuit până atunci. Iar În acest timp, cel care a stat deoparte, din comoditate sau din indiferență, nu numai că Își conservă liniștea interioară, dar are toate șansele să fie privit sau tratat cu un respect nemeritat! Μ Părinții care Își pedepsesc frecvent copilul obțin poate disciplinarea acestuia, dar nu și cunoașterea sufletului său (Înțelegerea așteptărilor și a Întrebărilor lui). Μ Din fericire, nu trece o zi fără a ne obliga să realizăm câte o opțiune morală, prin care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
întreagă de situații de roman: Balzac („Emilio Raulier se hotărâse să se asocieze cu un oarecare Giuseppe Zwingesteiln, dar nu avea capitalul necesar pentru aceasta...”, „Dacă tata Planchut mi-ar da banii...”), Bernanos sau Piovene („Frida... rămase orfană de amândoi părinții pe când era încă o copilă și fu trimisă de bunicul ei, care-i ținea loc de tată, la colegiul de maici din N.N., unde rămase până la 15 ani...”), Sologub („Fiind foarte bogată, de-abia ce trecu de vârsta pubertății fu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de cupluri căsătorite provenite din kibbutzuri evreiești, a constatat că nici unul nu era format din parteneri crescuți în același kibbutz. Crescut în același kibbutz însemna - așa cum s-a mai arătat în secvența dedicată definirii familiei -, că stăteau puține ore cu părinții, majoritatea interacțiunilor erau exclusiv între ei, aveau o viață comună foarte intensă. De aici lipsa de interes a unuia față de altul, ceea ce apare și ca declarații din partea lor: „Nu mă atrăgea, era prea cunoscut, citeam în el ca într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și înțelegător, să nu-l dădăcească tot timpul sau să-l „monteze” împotriva mamei sau a tatălui vitreg. În SUA, există state în care prin lege, după divorț, copilul este lăsat expres în custodia ambilor părinți. Aceasta presupune că amândoi părinții au responsabilități zilnice în creșterea și educarea copilului, uneori și rezidența fiind comună (succesivă la mamă și la tată). Există însă avantaje și dezavantaje atât pentru monocustodie, cât și pentru custodia comună. Față de monocustodie, cea comună are avantajul că amândoi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul femeii rămase singură cu copii, părinții trebuie să o ajute material; în măsura în care divorțul este văzut ca un eșec, părinții celor divorțați suferă și din cauza presiunii psihologice a rudelor și cunoștințelor. În comunitățile rurale sau în cele urbane mai mici, părinții ai căror copii plecați din localitate au divorțat sau sunt pe cale să o facă răspund cu multă reținere și jenă la întrebările curioase ale vecinilor ori cunoștințelor. 7.2. Recăsătorirea și problemele eitc "7.2. RecăsĂtorirea și problemele ei" 7
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Față de familia „normală” sau, mai precis, față de familia intactă nucleară (nereconstituită), familia vitregă are următoarele șase caracteristici distincte (Visher, Visher, 1991): • Aproape fiecare membru al familiei vitrege a pierdut o persoană apropiată (prin despărțire ori moarte), copiii, unul sau amândoi părinții, un partener conjugal. Fără să vrea, ei aduc în familia reconstruită sentimente de durere, de regrete, chiar de mânie și ostilitate. • Când termină divorțul, unul dintre părinții biologici este în afara familiei. Indiferent dacă acesta acceptă suportul moral și material al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă, deși oamenii se nasc cu un potențial empatic, el nu este același la toți, iar cât de operațional devine el depinde de experiențele socializante, foarte importante fiind cele din copilărie, legate de interacțiunea cu persoanele semnificative, în particular cu părinții. Căldura și grija părinților, acompaniate de mesaje clare către copil legate de suferințele pe care le poți provoca altora făcându-le rău și de bucuriile produse atunci când le faci bine, dezvoltă capacitățile empatice, în vreme ce practicarea furiei ca mijloc de control
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teritoriului (când cineva intră într-un teritoriu fără a avea permisiunea de a intra - un coleg care intră în biroul nostru fără să ne ceară voie); invazia (presupune nu doar violarea unui teritoriu, ci și producerea unor schimbări prin aceasta - părinții care intră în camera copilului și îi fac curat în lucruri) și contaminarea (atunci când cineva fumează într-o cameră în care se mai află și alte persoane, fără a avea permisiunea acestora). Nu doar teritoriile condiționează modul în care comunicăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu părinții, trăia Într-un mediu cât de cât stabil, deși nefavorabil d.p.d.v. educațional); familia nu este preocupată de buna evoluție școlară a copilului (părinții copilului nu mențin legătura cu școala); lipsa de comunicare de la cea mai fragedă vârstă cu părinții (a fost lăsat În grija bunicilor În cea mai mare parte a timpului); absența unui climat afectiv din partea părinților (părinții au acceptat ca băiatul să trăiască cu bunicii paterni). Acțiuni Întreprinse de către echipa de caz (prof. de sprijin, prof. logoped
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
la baza acestor deficiențe; stabilirea unor obiective care să orienteze activitatea de intervenție; alegerea unei strategii de intervenție. Caracterizarea subiectului Date despre mediul familial: născută la 12.02.1997, În mun. Iași, tatăl necunoscut, mama căsătorită; locuiește În prezent Împreună cu părinții, doi frați vitregi și o soră, mai mari decât ea; starea materială a familiei este precară, părinții fiind muncitori necalificați și neavând Întotdeauna de lucru; copiii au cameră separată, dar mediul este impropriu, cu igrasie; alimentația este suficientă, dar nediversificată
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
mare atenție acordată dezvoltării vorbirii, posibilităților de exprimare prin antrenarea elevei În activități de povestire, discuții libere, exprimarea opiniei. Obiective Mijloace de realizare -Sensibilizarea părinților față de problematica și nevoile copilului -Îmbunătățirea colaborării dintre părinți și școală (cadrul didactic) discuții cu părinții; crearea unui caiet prin intermediul căruia părinții să fie informați săptămânal de activitatea și rezultatele elevei la școală, În care să noteze aspecte semnificative ale activităților desfășurate de copil acasă; realizarea unor activități școlare sau extrașcolare la care să participe și
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
purtare, Încât părintele nu mai consideră necesar un apel telefonic, măcar lunar, ce să mai vorbim de vizita la școală pentru consultarea detaliată a catalogului și o discuție consistentă cu dirigintele. Totuși, profesorul trebuie să țină legătura mai ales cu părinții ai căror elevi manifestă tulburări de comportament. Însă, este un cerc vicios, pentru că tocmai acei copii agresivi provin din familii În care adulții au diferite probleme, cu care nu se poate comunica. În ultimii ani, În fiecare școală există un
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
aspecte: existența tulburărilor digestive, a colicilor, a erupției dentare; jocurile; relațiile cu ceilalți, cu adulții, cu frații, cu copiii; imitația. Psihologia copilului preșcolar (4-7 ani) trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: integrarea acestuia în grupul familial; relațiile diferențiate cu părinții; relațiile diferențiate cu frații; relațiile diferențiate cu celelalte rude; începerea primelor forme de educație instituționalizată. Un rol important în igiena mintală a copilului îl au câteva aspecte particulare, cum sunt: psihotraumatismele emoțional-afective, carențele sau frustrările; formarea complexelor; defectele de educație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor proiecte educative; Situația elevilor cu rezultate deosebite în activitatea școlară și extrașcolară; Situația elevilor problemă; Evidența sancțiunilor aplicate elevilor; Graficul de desfășurare a tezelor; Activități de colaborare cu profesorii clasei; Colaborarea cu profesorul psihopedagog al școlii; Planificarea ședintelor cu părinții; Procese-verbale; Observații asupra clasei,fișele individuale ale elevilor; Fișa de asistență pentru ora de consiliere și orientare; Materiale-suport pentru orele de dirigenție; Bibliografie. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI CLASEI Art.38. (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare și
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
caz, eliberate de medicul de familie, precum și în baza cererilor personale, motivate, ale părinților, aprobate de director; j) analizează, periodic, situația la învățătură a elevilor, monitorizează îndeplinirea îndatoririlor școlare de către toți elevii, inițiază cu consiliul clasei programe de consultații cu părinții; k) sprijină organizarea și desfășurarea activităților elevilor în afara clasei și a unității de învățământ; l) informează, în scris, familiile elevilor, în legătură cu situațiile de corigență, sancționări disciplinare, neîncheierea situației școlare sau repetenție; m) stabilește, împreună cu consiliul clasei, nota la purtare a
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
n) felicită, în scris, părinții sau tutorii elevilor, pentru rezultatele excepționale obținute de copiii lor la învățătură sau în cadrul activităților extrașcolare; înmânează elevilor diplome și premii la festivitatea organizată la sfârșitul fiecărui an școlar; o) organizează întâlniri și discuții cu părinții, care se pot desfășura pe grupe, individual sau în plen, se consulta cu aceștia in legătura cu cauzele și măsurile care vizează progresul școlar al copiilor lor și-i informează pe aceștia despre absențele și comportamentul elevilor, despre potențialele situații
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
o comunicare constantă, promptă și eficientă cu părinții, dirigintele realizează activități de suport educațional și consiliere pentru părinți. Art.4. Dirigintele are următoarele atribuții: (1) organizează și coordonează: a) activitatea colectivului de elevi; b) activitatea consiliului clasei; c) ședințele cu părinții, semestrial și ori de câte ori este cazul; d) acțiuni de orientară școlară și profesională pentru elevii clasei; e) activități educative și de consiliere; f) activități extracurriculare, în școală și în afara acesteia; (2) monitorizează: a) situația la învățătură a elevilor; b) frecvența elevilor
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar și ale regulamentului intern al școlii; b) elevii și părinții acestora cu privire la reglementările referitoare la examene/testări naționale și cu privire la alte documente care reglementează activitatea și parcursul școlar al elevilor; c) părinții despre situația școlară, despre comportamentul elevilor, despre frecvența acestora la ore. Informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinții, în ora destinată acestui scop, la sfârșitul fiecărui semestru și an școlar, precum și ori de câte ori este nevoie; d) familiile elevilor, în scris, în legătură cu
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
II, 1965). Tatăl, mic proprietar funciar, a urmat prestigioasa École Centrale pariziană, însă nu a profesat niciodată, lăsându-se în voia unei existențe fără orizont, consumată între cafenea și club, ruinătoare pentru starea materială a familiei. Curând după nașterea copilului părinții se mută la București, unde în 1902 viitorul scriitor va fi înscris la Institutul „Sf. Vineri”, pentru ca între 1910 și 1914 să urmeze cursurile Liceului „Sf. Sava”, secția clasică; este epoca descoperirii propriei vocații, când, stimulat de intense lecturi din
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
școală, cadre didactice, colegi, va depinde în bună măsură, cel puțin în primele clase, de succesele sau eșecurile sale la învățătură. De aceea este strict necesar ca școala să ajute familia prin diferite forme (vizite la domiciliul elevilor, ședințe cu părinții, consultații spontane) să-și aducă o contribuție esențială la organizarea activității de învățare a școlarului mic. Pentru elevii din primele clase, învățătura este o activitate foarte complexă, fiecare copil având ritmul său propriu de adaptare la cerințele școlii, simțind nevoia
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
autoscopiei, care implică analiza propriilor experiențe sociale și reflecția asupra lor; crearea de povești pentru copii pornind de la propria experiență; tehnica incidentelor critice, care folosește analiza evenimentelor și a situațiilor problemă prin prisma soluțiilor găsite; ateliere de creație în care părinții își exprimă personalitatea și în același timp găsesc soluții pentru a se implica mai mult în creșterea și educarea propriilor copii; părinți pentru părinți, părinți care conduc anumite secțiuni și crearea rețelelor de părinți care se sprijină reciproc. Model de
PROGRAME EDUCATIVE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
de viață a familiei apoi în etapele de maxim efort în munca de învățătură pentru urmărirea respectării regimului zilnic al elevului în familie; în programarea vizitelor se va ține seama de regimul elevilor și de timpul optim pentru a găsi părinții acasă; de regulă, vizitele se anunță din timp părinților, dar când aceasta are drept scop controlul activităților elevului, în lipsa părinților, nu se previne nici elevul nici familia lui. Aceste vizite impun învățătorului o serioasă pregătire. El trebuie să se pregătească
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
de părerea copilului. Rezultatele sunt de cele mai multe ori contrar celor scontate. Aceasta duce la o suprasaturare de informații, la plictiseală, oboseală și nu în ultimul rând la surmenaj. Forme de colaborare a învățătorului/dirigintelui cu familia Ședințele și lectoratele cu părinții; Convorbiri individuale; Vizite la domiciliul elevului; Corespondența(rezultate la învățătură,invitații la ședințe, scrisori de felicitare sau mulțumire); Antrenarea părinților în activități școlare și extrașcolare; Consultații pedagogice; Informarea reciprocă; Ședințe comune cu elevi și părinți; Vizitarea școlii de către părinți. Pentru
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
educative, cât și importanța colaborării responsabile cu școala și reprezentanții ei. . Relaționarea cu părinții este extrem de importantă și de actualitate. Dascălii au nevoie să știe despre: copil și despre așteptările familiei sale; implicarea familiei în procesul de învățare; comunicarea cu părinții, pentru a răspunde intereselor și nevoilor acestora; modalitatea de a oferi sprijin pentru părinți pentru ca aceștia să ajute copilul la teme; implicarea părinților în activitățile din clasă și din școală; luarea deciziilor împreună cu părinții. Realitatea actuală arată că părinții nu
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]