705 matches
-
caraghioși, simpatici! Era pe la mine prin sat unul care se credea armăsar și, când nici nu te așteptai, îl apuca: ,,bă, smucitule!” - îi mai zicea moș Gheorghe câteodată când ăla lua în spate câte o capră ca să o ducă la păscut - bagă-ți mințile în cap, că altfel dai de dracu!'' Iar el, râzând: ,,îl știi dumneata cumva, pe undeva, că eu pe el îl caut?'' Ce să facă? Râdea și unul și altul. Căprița, și asta, sclifosită, îți dai seama
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
seninul cerului, cu obrazul alb ca marmura și cu buzele roșii cu miresme de frăguțe, rămânea înmărmurit de frumusețea ei. Fata locuia într-o colibă la poalele muntelui, și avea o turmă de mioare pe care o ducea, zilnic, la păscut, în poienile cu iarbă fragedă. Într-una din zile, vrăjită de culorile delicate ale florilor și de miresmele lor îmbătătoare, a înnoptat pe malul lacului din care își adăpa mioarele. Era o noapte cu lună plină, și Dochia a adormit
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
mă resemnez, să accept această situație care oricum era fără ieșire. Ajunsesem la vârsta la care mulți copii nu au nici un fel de griji sau nevoi. La cinci ani și jumătate eu aveam suficiente responsabilități. Dimineață, trebuia să duc la păscut două vaci și câteva oi, iar dacă doream mai mult spațiu liber în miezul zilei, trebuia să iau cu mine și porcii. La început a fost greu, cu timpul a trebuit să mă obișnuiesc. În timpul prânzului aveam de adunat rezervă
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
tine! Așteaptă înger să vestească! Atunci să te ridici din tină și să strigi! Când Maica-nfașă pruncul în pelinci, credința ta în El să crească! Pruncuț ales, Odraslă cerească! Într-o îngrăditură, pe un așternut bun poate, doar, pentru păscut, vestit prin stea, aici, El să se nască! Iată! În staul, în iaslă, o veste minunată! Fân umezit fusese încălzit cu ochi fremătători de îngeri, un asin și-o oaie, în miros de flori, iar zarea luminată-L mai vesti
VESTE MINUNATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345126_a_346455]
-
dar nu vreau să afle nimeni. Seara ne plimbăm amândoi pe calea ferată. Ea mă duce la furat mere din curtea părăsită. Că în curtea lui Tolic nu crește nici un pom. Stau și lângă ea când iese cu capra la păscut. O dată am invitat - o la mine în curte să îi dau ce i am adus de la Bucurști. Dar Bunica a sărit cu gura pe noi și i a zis să plece acasă, că e târziu, și o caută maică sa
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
băiete ia să mă iei la Constanța să vadă copchila asta marea ,că de-oi muri n-are cine o duce și m-a ține minte! Povestea bunicul cum a plecat nenea de acasă.L-a trimis cu boi la păscut,iar el i-a legat de capra podului și s-a urcat în rata de Tecuci și dus a fost.Sigur nu a plecat lela prin lume să nu vă închipuiți, ci la un moș de-al nostru colonel în
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu așezarea așternutului pentru stog, omul plecă să aducă de la păscut calul, cu care urma să tragă căpițele de pe țarină spre locul unde se va clădi stogul. Ceilalți munceau mai departe la greblat fân în căpițe. Ionuț, în inocența sa de copil, era încântat să contemple de la distanță munca la fân
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
luam noi cu asalt și o cuceream ori de câte ori nu era țața Maria sau moș Niculae Tebeică acasă. Și o mai văd pe Bitina venind la adunat de zarzăre ,,la grădină”, trăgând după ea și vaca pe care o aducea la păscut. Altădată, m-aș fi ferit din calea ei, ca să nu mă vadă și să-mi dea vaca de lanț sau vreo găleată în mână și să fiu nevoită să mă fac părtașă la cea mai plictisitoare ,, meserie” din lume, atunci
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
cu pașii în floare , cu firul de apă ce ochii ți-i zvântă până-n prăpăstii adânci , cu umbră și tufe , cu oi și cu pași , cu iarbă și vise . Pe măguri de raze acolo oile cântă , cântă-n pășune surâsul păscutului viu , până la părul a cărui umbră ne răcorea , când pașii sub el ni se opreau , sub părul acela în spice de vânt și de răcoare când vara toridă ochii îți moaie , și pașii te-mbie doar pe la umbră . La Ogrădeasa
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
cuibare ca să luăm ouăle proaspete dintre care multe încă erau calde fiind de-abia făcute. Curând oile și vitele erau scoase și porneau spre fâneața de pe Poduri cum îi spune și acum acelei pajiști de unde vitele reveneau acasă sătule de păscut iar noi frânți de oboseală de atâta joacă. Locul era o adevărată feerie. Fiind situat în pantă, nu urcam cine știe ce pentru că ajungeam imediat la marginea pădurii Bârzei a cărei margine din cealaltă parte nu am apucat ca să i-o aflu
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
care te văd și te socot. Ce este Patria...? Oul Ce este... Crește Ce?! Imi răspunde ecoul O tristă poveste. Cei doi din mine In zodia gemeni sunt născut, Doi în unul, armăsari iuți la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
pe marginea cărării. Acest ritual de adăpare a puiului de gazelă continuă, de atunci, în fiecare zi. Tânăra gazelă prinse drag de beduin, și păștea mai mult pe pajiștile din preajma casei acestui om primitor. Se-nțelege, după ce se sătura de păscut, venea să-și ia porția de apă, chiar din mâna lui Hodja. Puiului îi mergea bine, se vedea asta, crescuse binișor în ultimele luni. Beduinul se simțea cel mai fericit om în preajma gospodăriei sale, dar, mai ales, datorită prieteniei cu
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
ademenit! Se vede, nu orice sălbăticiune poate fi îmblânzită! Și mai trecură alți câțiva ani. Beduinul îmbătrânise, puterile îl părăsiseră. Nu mai ieșea din casă. Caprele din țarcul din spatele casei behăiau de supărare. Nu avea cine să le ducă la păscut. Atunci veni și gazela, prietenă cu beduinul. Ceva a chemat-o, să fie acolo. Bătea neliniștită cu picioarele din față în pământ. Era disperată. Un vecin din sătuc, trecând pe-acolo, se miră văzând o gazelă stând neînfricată în drum
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
ei erau fericiți că jucau țurca până plecau acasă de prânz. La început, și tanti Violeta, cum îi spuneau copiii satului, a stat alături de ei, dar, fiindcă făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo, mergând în adâncimea văilor înguste și liniștite, cu care se obișnuise în lecturile ei. Aici, marginile poienilor erau umbrite de fagii seculari, iar pe firul văii erau crovuri permanent pline cu apă limpede, adunată din
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
După săvârșirea actului fiziologic, șe postă la prima fereastă de pe culoar și privea câmpul străbătut de calea ferată. Undeva, la distanță de câteva sute de metri, pe o tarla unde a fost o cultură de lucernă, două căprioare oprite din păscut, priveau spre minunea creată de om. „Oare, căprioarele trăiesc perechi cum sunt guguștiucii sau se împreună numai în rut?” se întrebă Marieta deși știa precis cum este situația. La oameni este amestecat; deși oficial se împerechează cu acte, în viața
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
îndelung și pentru faptul că în gospodăria fiică-si erau multe treburi de făcut. Mâncă prânzul ca de obicei la bunică și, când să plece, aceasta îi spuse „că o să-l roage pe Dumitru lui Andrei” să-i ia la păscut vacile în după-amiaza acestei zile, că-s învățate cu ale lui. Pe urmă, om vedea! Nea Dumitru, cum îi spunea Violeta, era un bătrân blajin. Îndeplinea riguros toate dorințele tinerei doamne, venită în sat să-și ajute soacra, fiind convins
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
vedea! Nea Dumitru, cum îi spunea Violeta, era un bătrân blajin. Îndeplinea riguros toate dorințele tinerei doamne, venită în sat să-și ajute soacra, fiind convins că, pe lângă binele ce-l făcea ,nu rămânea nerăsplătit. Când venea cu ele de la păscut, la prânz sau seara, primea câte un șteofâlc de rachiu, scos de pe fundul butoiului Tomiței, că până în adânc, la lichidul mult dorit, tâlvul nu mai ajugea. O sticluță, un deț , un țoi legat la gură cu un fir de ață
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
sângele țâșnind, am țipat de durere de cred că am fost auzită din capul satului! Atunci a venit la mine să mă ajute un copil de pe linie la Deal, Ghiță al Mării Sandii, care era și el cu porcii la păscut. El mi-a rupt în fâșii baticul cu care mă legam la cap, să nu mă ardă soarele, și a strâns locul până s-a oprit sângele. Mi-a spus că, dacă îi dau voie, „face pipi pe rană, că
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
lui Floricel, după care, de nespălată ce-i, pute și pământul pe care calcă. O trimisă tat-su să-mi aducă clopotul ăsta pentru Joiana. Că-i dată dracu de n-are păreche vaca asta! Tot timpul se răznește la păscut, de n-o mai găsești prin tufe și hogașe. Auzi ce frumos sună! Îl luă de zgardă și-l bălăngăni. - Sună frumos, ca ăl de la Biserica Mare și strălucește ca soarele, preciză convingător Mărgăreta fiului său. Îmi mai zisă să
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
cu dosul palmei. Se așezase într-o dungă, îngândurat, și apoi îmi zise: - Cucoană, fiindcă fuseși bună cu mine, am să-ți fac un clopot pentru vacă, c-o fi vreuna dintre ele mai rea, care n-are stare la păscut. O trimit pe fie-mea a mică să ți-l aducă și, dacă mai ai nevoie de ceva, să-i spui ei! Atât a zis și s-a dus ca din pușcă, pe drum la vale. - O fi fost grăbit
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
dulce, la paște popa ne taie limba. În biserică, sora mea se știa vinovată. După ce ciocniserăm ouă și ne ospătaserăm cu de toate*) , eu și Rițu, - fratele mai mic -, am fost trimiși să aducem acasă de pe deal unde erau la păscut vaca și vițelul. Eram singuri, liberi și ne ardea de joacă. Pe panta cu iarba înverzită ne rostogoleam în cântecele păsărelelor. Deodată, din văzduh, s-a auzit un zumzet necunoscut nouă și care ne-a întrerupt hârjoana. Pe măsură ce timpul trecea
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
pruncului. Nimfele apelor și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora vieții, împreună cu ciobanii ce-și aveau oile la păscut prin golurile alpine și pădurile ce înconjurau protector, Muntele Sfânt. Auzind că Templul Sfânt a fost reparat și că a sosit acolo un bărbat și o femeie ce avea să nască un prunc sfânt, după ce s-au sfătuit cu toții, au
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
comunității sociale (D. Regnier-Bohler, 1995, pp. 78-88). Bărbatul tras de femeie era pus Într-o situație nu doar de negare a rolului social de conducător al familiei, ci și a statutului său ontologic: el era plimbat asemenea animalelor duse la păscut sau la târg. Biciuirea lui nu era numai o pedeapsă corporală, ci și o formă de umilire, deoarece pedeapsa era aplicată de cele care, În ordinea normală a lumii, nu aveau dreptul să ridice mâna Împotriva soțului lor. Sfoara agățată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
multe ori există o criză a hranei. Majoritatea fermelor pot avea pășuni permanente sau de termen lung, care nu fac parte niciodată (sau nu în mod normal) din rotația arabilă. De pe aceste terenuri, trebuie să se obțină destulă iarbă pentru păscut și suficiente cantități de fân necesare animalor din fermă. Leguminoasele sunt o componentă esențială a nutrețurilor în fermele organice, iar valoarea lor este din ce în ce mai mult recunoscută în agricultura convențională unde pajiștile de iarbă/trifoi oferă o alternativă necostisitoare pentru pajiști
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
direct cultura de plante în anumite regiuni cum ar fi Africa, India sau America, iar în Europa spre exemplu această problemă este nesemnificativă. Altele sunt otrăvitoare, precum iarba rea din pășuni, care de obicei se evită de șeptelul viu la păscut, putând fi încorporată în fân sau siloz. Probleme pot fi deasemenea cauzate și de buruienile greu digerabile sau nedigerabile, sărace nutrițional care pot afecta producția animală chiar dacă nu sunt otrăvitoare. Buruienile concură cu plantele de cultură pentru spațiu, lumină, apă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]