808 matches
-
motive pe care ea nu le înțelesese. În fond, el nu suferise din cauza Amandei Hardwick. Dar singura alifie prezentă acum era cea „întinsă“ pe părul în mod evident nespălat al lui Hugo. Costumul lui altădată elegant era acum mototolit și pătat; în special în zona umerilor și a reverelor. Clar, era vorba de un copil. Alice știa că Amanda născuse; Jake se întâlnise cu el, din greșeală, tocmai la barul spitalului Cavendish. „Își bea propria greutate în whisky și fuma ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
observară acest element decorativ bizar. Pensiunea era o clădire colonială cu două etaje care probabil adăpostise musafiri de vază În vremurile ei de glorie. Era dotată cu scara șubredă și scârțâitoare de rigoare, acoperită de un covor roșu tocit și pătat. Gazdele erau un cuplu de chinezi care pretindeau că ar fi evrei. Se lăudau că ar fi fost urmașii unor triburi pierdute care ajunseseră până În această parte a Asiei tocmai din bazinul mediteraneean, cu mai bine de o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pat, departe de sticlă și pahare. A suflat peste niște particole imaginare de praf, apoi a întins hârtia. Avea dreptate. Nu era un plan de bloc. Ne-am aplecat cu toții peste măsuță. Hârtia arăta obosită, o culoare murdară, de pergament pătat. Mihnea ținea bine de capete, să nu se ruleze la loc. Era o hartă, și încă una veche. Am tras veioza mai aproape. Parcurgeam toată Europa, de la Mediterană la Marea Neagră, acoperită de cifre și litere mărunte. Unde-ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gând pierdut. „Și-așa e ceva-n neregulă cu ea. Pune-o, te rog, sub microscop. Sunt sigur că or să apară lucruri noi.“ Mă mințeam și pe mine. „OK, hai că mă duc alături, să vedem ce iese.“ Halatul pătat s-a retras din cameră, cu o privire lipită de picioarele nervoase. Aș fi îngenuncheat în fața mătăsii și-a ligamentelor. „Te văd!“, a protestat Maria, „Nu mai trage cu ochiul!“ Mă amuza expresia asta, întotdeauna când o folosea mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sordide ale Bucureștilor. Am început reconstituirea, pe baza adreselor proprietarilor, copiate sau deduse de pe coperți din ce în ce mai vechi, chiar de Vaillant. Părea o muncă dementă, fără speranță. Mă întorceam în timp, răsucind anii, foile și scările de bloc. Uneori, paginile veneau pătate, urmele portocalii de suc la plic se întindeau pe câte trei-patru litere, făcând aproape imposibilă identificarea numelui. Alteori, găseam ștersături ca de greșeli de scris, acoperite și îngroșate cu pixul sau o bucățică de biscuit comprimată în Jurnalul de Jocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de grupul liberalilor moderați, cari n-au pățit decât ceea ce le-am prezis noi de la întîiul moment de șovăire politică. Cunoscând lumea, le-am prezis că într-o zi, dezabuzați și dezgustați, se vor aduna împrejurul stindardului lor, pur odinioară, pătat și zdrențuit azi prin o involuntară complicitate cu roșii. Ei n-au știut, mulți nici nu și-au putut închipui ce va să zică roșu. Astăzi o știu pe deplin, deși cam târziu. Cu totul altundeva bate vorba noastră. Opt și cu-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și iscălit cu toții, și părinții ep(i)sc(o)pii au iscălit, și dumnăaalor boiari cu toții. Și eu, Strătulat am scris ca să s(e) știe. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 6, Original, difolio, cinci sigilii, rupt la Îndoituri, pătat. EDIȚII: Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. III, p. 310, nr. 1432; Caproșu, Ioan, Documente privitoare la istoria orașului Iași, volumul II, Acte interne (1661 1690), Iași, Editura „Dosoftei”, 2000, p. 134-135, nr. 152. <endnotelist> 1
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
seama că nu din obișnuință se ducea în dormitor să își pună corsetul și să își răsucească părul în coc, ci pentru a atrage privirile vreunui Vronsky sau Des Grieux septuagenar. Uneori mă convingeam să întrezăresc în spatele tenului ei gălbejit, pătat și al ridurilor și lațelor uscate din breton o femeie mai tânără și plină de resentimente în ochii ei. Însă indiferent ce va fi căutat ea acolo sub bolta din parc, nu ne uita, și astfel mi-a găsit slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
din vestibul pentru cei care găseau soarele prea puternic, de pe alte bănci din sufragerie, oameni bătrâni și femei bătrâne o urmăreau pe Bunica ieșind din mașină. Am pășit pe alee, printre capetele lor bătrâne încete, colcăind de gânduri, învinse, mâini pătate, miros de săruri vechi și de oală de noapte, domuri dure și descărnate sau, dimpotrivă, umflate, cu mușchii împletindu-se pe grumazurile fără guler, înnebunite de asalturile arșiței din Kansas sau ale înghețului din Wyoming și încordate de la corvezile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Femeia asta - stătea în magazin cu haina de blană pe umeri, cu o pălărie asortată, din același tip de blană, asemeni unei coroane de spini, și o față veșnic conștientă de propriile-i imperfecțiuni și suferind din cauza asta, o piele pătată și buze subțiri - avea probleme cu stomacul și era maestra proastei dispoziții. Îmi îngrădea stilul, ce învățasem să aplic pe o clasă de ceea ce credeam oricum că erau clienți superiori celor de aici, și nu mă lăsa deloc să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o cotineață în care să mă culc, într-un hotel înalt și bătut în scânduri, un fel de ciolan de clădire, cu pereți din șipci, aproape fără tencuială, pături găurite cu țigara, cearșafuri sfâșiate care lăsau să se vadă salteaua pătată. Dar nu-mi păsa prea tare unde dormeam; asta mi-ar mai fi lipsit; așa că am lăsat să-mi cadă pantofii pe podea și m-am suit în pat. Șuieratul vântului de afară anunța furtună pe lac. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
aceeași vârstă, aceiași la picioarele lui Charlemagne ca și pe un șlep din Missouri sau pe un maidan din Chicago. Și adesea acesta este modul în care copacii, apa, drumurile, ierburile îți pot veni în minte, verzi, albe, albastre, abrupte, pătate, ridate, cu vene proeminente, cu miros, așa că pot să îmi fixez în memorie o furnică de pe coaja zgrunțuroasă a unui copac sau grăsimea de pe o bucată de carne sau capătul de ață colorată de pe gulerul unei bluze. Ori astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
câteva minute, i-am spus. Și acum unde te duci? Ascultă, Thea, fata asta a dat de necaz. A, da? N-auzi ce-ți spun? Stella n-a ieșit din mașină și nici nu și-a schimbat poziția în spatele geamului pătat și prăfuit. Și te-ai găsit tu s-o ajuți? m-a întrebat Thea supărată, ironică și întristată. Crezi ce vrei, i-am spus, dar să știi că habar n-ai cât de urgentă e treaba și în ce pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de a purta podoabe era într-adevăr considerabilă. Una dintre aceste femei versate din societate ale căror ace de păr și barete și borcănele și piepteni din Asiria sau Creta apar așa de curioși cu cleștișorii lor ondulați și aurul pătat și bronzul mâncat de cocleală verde, tipic casetelor din muzee - acele fete sacre, culcate pe paturi de către preoți ca să aștepte vizita nocturnă și secretă a lui Attis sau a cine știe cui altul, fecioarele care luau parte la încleștările anuale fierbinți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
erau încă acolo, acoperite de praful care se lăsase peste ele, o pudră cenușie menită să adoarmă totul și să estompeze orice strălucire căci, contrar dorinței Antoniei, o eliberasem pe slujnica ce venea zilnic. Am observat că argintăria era deja pătată. Dincolo de ușa mare cu geam, în lumina gălbuie a după-amiezii mohorâte, magnolia grandiflora care ocupa cea mai mare parte din mica noastră grădină, pălise, avea frunzele ciupite și scorojite de gerul din ziua precedentă. Era rece și umed în salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cred că am zahăr, am zis, scotocind la iuțeală prin dulap, În căutarea pliculețelor acelora pe care ți le dau În restaurantele ieftine și pe care le-am păstrat pentru cazurile de urgență ca acesta. Pliculețele erau cam mototolite și pătate, dar le-am golit pe amândouă În cana lui și-am aruncat ambalajele Înainte să apuce să le observe mai Îndeaproape. Apoi, am luat din uscătorul de vase o linguriță destul de curată și i-am Întins-o, zâmbindu-i din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
din nas. În seara asta, nu ardea focul În sobă, o plăcere rezervată doar pentru lunile de iarnă. Totuși, ar fi fost drăguț să fie puțin foc, chiar și unul fals, ca să se asorteze cu podeaua de lemn și zidurile pătate. Localul ăsta mă făcea să vreau să merg la Dublin. Se pare că, acolo, străzile sunt garnisite cu astfel de cârciumi, care nu se Închid niciodată, unde oamenii vin și sporovăiesc cu tine, după care te invită la petreceri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
al lui Alex și, printre puținii localnici care se pricepeau, era considerat drept „o perlă de art déco“. Data cam din aceeași perioadă ca și Camerele din Ennistone. Zidurile exterioare erau din beton, pe vremuri alb, acum de un cenușiu pătat, cu colțuri rotunjite, ferestre încadrate în rame curbe de oțel și un acoperiș din țigle verzi, ușor înclinat. Deasupra ușii principale exista și un soi de ornamentație asiriană (sau poate că egipteană), inițial colorată în verde și cafeniu. În ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de brânză, pe cerul albastru, strălucitor. — De ce nu strălucește? — N-o lasă soarele. — Dumneavoastră aveți un câine? — Nu, răspunse Emma. Apoi simți un nod în gât. Avusese un câine, când fusese de vârsta lui Adam, un prepelicar drăguț, cu botul pătat. Fusese călcat de o mașină și omorât chiar sub ochii lui. Îi spuse lui Adam: — Am avut odată unul... Adam înțelese și își feri privirea în lături. — Fă-te că nu vezi, îl avertiză Tom pe Brian. Vin spre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întinsă. Apoi și-a mutat privirea cercetătoare spre fața adormită. Nici măcar în somn nu era calmă. Buzele umede întredeschise, printre care se strecura bulbuceala sforăitului, erau proiectate în acea expresie botoasă, dominatoare, care-l caracteriza. Ochii închiși, în orbitele lor pătate, erau ușor încrețiți. Pomeții înalți se afirmau la fel de imperativ în fața flască, iar șanțurile adânci, de o parte și de alta a nasului mare, încovoiat, păreau două văiugi create prin eroziunea apelor. Pe fruntea la marginea căreia părul creț, cărunt, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dacă, până la urmă, n-ai să mă omori. Uită-te la mâna ta. Parc-ai fi o pakistaneză. Când ai să renunți la fumat? Când ai să te însori cu mine. Casa asta duhnește, mâna ta duhnește, mâna ta e pătată, mâna ta e neagră și uscată, inima mea e neagră și pătată, e ca o pungă veche de piele uscată, mirositoare. Și totuși... totul o să fie bine - trebuie să plec. Când mai vii? Nu știu. Peste o sută de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ta. Parc-ai fi o pakistaneză. Când ai să renunți la fumat? Când ai să te însori cu mine. Casa asta duhnește, mâna ta duhnește, mâna ta e pătată, mâna ta e neagră și uscată, inima mea e neagră și pătată, e ca o pungă veche de piele uscată, mirositoare. Și totuși... totul o să fie bine - trebuie să plec. Când mai vii? Nu știu. Peste o sută de ani. Veghează și roagă-te. Unde te duci? La cinema. Bună dimineața. Pearl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mediocru“. Îi văzu costumul neglijent, cămașa murdară, fața nebărbierită. În același timp, George o analiza pe Alex și se gândea: „Ce-a mai îmbătrânit, și-i țeapănă și parcă bolnăvicioasă. Și i s-a încovoiat spatele și pielea-i atârnă, pătată și uscată, de parc-ar fi murdară, și colțurile gurii îi cad în cele două șanțuri de pe margini, și pleoapele-i sunt maronii și buhăite și de ce naiba și le-o fi boind așa! Arată patetică, îți face milă, niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se potrivea cu acea parte a orașului Bruxelles - o totală schimbare față de interiorul, pe veci apus, din Belfast, care continua să supraviețuiască doar în imaginația ei. Perdelele de dantelă (extrem de frumoase), care acopereau ferestrele înalte erau îngălbenite, draperiile de catifea pătate și vag mâncate de molii, iar căptușeala lor de mătase atârna, pe alocuri, zdrențuită. Covorul turcesc era ros și tocit de urmele pașilor. Șalul brodat de pe pian, așezat întotdeauna exact în aceeași poziție, era decolorat în părțile unde se odihneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
spital, în mă-sa, bre! S-a-nțeles? Continuând să se chiorască preventiv, prin geamul blindat, după elocventa-i somație, Moș Magiun ia de-odată o pauză, înghite o porție bunicică de scuipat și eliberează, printre dinții lui răriți și pătați, o înjurătură complicată, nereproductibilă și cu circulație restrânsă, la anumite zone plebee ultra-rău famate, de mahala, de la periferia sud-vestică, dinspre Mimiu: Ce mama dracu'...? Ce s-a petrecut aicea? Domnu' Avocat, Dane, Boss! Voi sunteți, băă...?!? ASTAROTH Numele, prenumele, domiciliul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]