1,724 matches
-
existență goală, lipsită de mângâierea și alintările unui bărbat. Avea nevoie de un suflet alături de care să-și împlinească așteptările, să-și clădească năzuințele, să-și odihnească oasele obosite ale trupului. Crescuse fără tată. Tânjise, cu toată forța sufletului ei pătimaș, după un "bărbat în casă" care s-o apere, s-o joace pe genunchi, să accepte, cuminte și plin de dragoste, ca ea să-i pieptene mustața. Prezența acestuia doar pe hârtia rece a fotografiilor îi sufocase copilăria. Nu vroia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai păstra nimic, nimic din ceea ce fusese cândva, aruncase totul cu ușurință, insensibilă la goana copleșitoare a timpului. La nici un an după acel revelion furtunos, Elena avea deja un copil, o fetiță, asupra căreia se aruncase cu o dragoste debordantă, pătimașă, trecuse atât de ușor de la sentimentele de copil, la cele complicate, materne. Schimbarea bruscă o derută pe Carmina. Viața era de fapt simplă și totuși cât de greu îi venea să accepte. La puțin timp după nuntă, tatăl se învoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
năpădea cultura proletară: "Notați, tovarăși studenți, pentru poetul nou, Partidul nu-i concept abstract, ci forța or-bi-toa-re-de -ca-re-a-re nevoie ca de a-er. Poetul șantierist e tonic. El se dăruiește clocotului muncii. Cum? Răspuns: cu ochii închiși". De discuțiile/dispute cu pătimașul (și pătimitul) I.C. mi-e dor. Parcă-l văd suflînd în paginile lui Camus, să le deschidă. S-a luptat pînă la stop respirator cu impostura. Lerești își schimbă dioptriile. Milucă face a treia gușă. De ce n-aș repeta-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
diminețile, cu Bonjour à tous al lui, în halatul ostentativ-neglijent, să i se vadă bicepșii. Nu era sculptor, cum se recomanda, ci stripper. Halal meserie bărbătească! Să te dezgolești, ca să ațîți femeile. Prea posesiv (vai de fundul lui gelos și pătimaș!), Brăduț l-a implorat să renunțe. Să se dezbrace doar pentru el. Patrick a facut-o. De ce n-ar fi uzat/abuzat de banii lui Bradutz și de tot ce rămăsese de la Liselle? Pe urmă, de tot ce rămăsese de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
n-a fost vară..., pe Lia Alexianu, sînt convinsă că s-a gîndit la mine. Proba? A facut-o să zîmbească asimetric, pentru a-și masca dintele rebel. În roman, Lia dă peste Mistrie în bibliotecă, făcînd sex frenetic, sonor, pătimaș cu Elvirica Țarcă. Prilej de volute stilistice. Grameriana, într-un poncho cu franjuri, îl strînge în brațe du(b)ios§§§§§§§§§§ pe... Maiacovski. Așa crede Lia. Întunericul și cîteva cuvinte rusești o derutează și mai mult: "Vas mojno... da, da, da-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și era hrana mea zilnică printre sălciile lamentoase de pe malul râului, unde veneau tinerii la scăldat. Eram fascinată de felul în care acești tineri alunecau atât de ușor de la o iubire în alta, după dorința mea, de fiecare dată mai pătimași. Chiar și iubirea cea mai pură reușeam s-o pervertesc, s-o terfelesc în îndoieli mistuitoare. Soarele își dănțuia umbrele pe piatra fierbinte și lucra în favoarea mea; la fel și apa dădea strălucire trupurilor, le făcea mai alunecoase, spiritul iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de o nefecioară închipuită. Prințul necavaler și vânător de licorni a respins-o cu siguranța delicată a celui care poruncește și a mângâiat-o împăciuitor și distant pe creștetul capului, ca pe oricare dintre ogarii lui complice la vânătoare. Iubirea pătimașă ardea în ochii ei și ațele ochilor ei verzi s-au lungit și mai mult, iar suferința începea să capete contur la marginea lor în mici încrețituri, ce în curând se vor destinde în lacrimi. Atunci am înțeles pe dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
noapte fără lună, unde numai întunericul putea să se strecoare printre șoaptele noastre. Mi-a cerut în genunchi iertare pentru nesăbuința faptei ei și mai ales a iubirii ei. Mi-a vorbit despre sufletul ei pervertit, ce a cunoscut iubire pătimașă în afara actului iubirii în cele mai insidioase aspecte ale ei. În timp ce-mi vorbea, lacrimile se strângeau la colțurile ochilor ei lungi ca niște bobițe de mărgăritar și tocmai la lumina lor am putut zări adevărata față a suferinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să-l pedepsesc. În plus, eu știu precis că mă iubește, am văzut asta de nenumărate ori în ochii lui, chiar dacă nu putea întotdeauna s-o arate. Nesăbuința a fost numai a mea. Doar gândul meu vinovat și dorința mea pătimașă m-au făcut să merg atât de departe și, desigur, mai mult decât toate, privirea lui. Am părăsit casa părinților mei și onoarea, pe care el cu obstinație mi-a păstrat-o, și l-am urmat în Pădurea de Argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să știe. Noi am iubit-o pe Philomena și din cauza asta a trebuit s-o mințim și să ne ascundem de Dora. Așa au stat lucrurile în general. Și nu e nimic deosebit în această poveste, dincolo de firea păcătoasă și pătimașă a Dorei, care pur și simplu ne asteniza cu insistențele și geloziile ei. Dora: Ipocrit nenorocit! M-ai mințit și umilit o viață întreagă, acum mai sunt și acuzată de trigamie și trebuie să trăiesc cu conglomeratul ridicol și encombrant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se avântă spre frumoasa regină cu aceeași hotărâre cu care cifrele se adăugau celor Pitagoreice. Și, cu o ultimă sforțare a aripilor sale, o prinse în brațe, o fecundă și spirala ascendentă a zborului înlănțuit tremură o secundă în delirul pătimaș al dragostei. Moș Eveniment înțelese că niciun adevăr matematic nu este la fel de important ca adevărul propriei sale dorințe, vrednic de a sluji Marele Plan al Naturii. Îți ofer tainele mele, fii fericit! Dar pentru aceasta va trebui să plătești prețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
oarece mică insectă pământeană ce se oprea mirată de rozul obrăjorilor grăsulii și total neinteresanți din punct de vedere alimentar. Adesea, copilul se trezea pe cale naturală dar de cele mai multe ori Îl trezeau vocea și cântecul supranatural al Didiței, afon și pătimaș scos din gâtlejul Mumei pădurii, În timp ce fata cu o chircă prășea straturile de ceapă iar gândurile-i cutreierau cine știe ce universuri sentimentale. Va, mai rămânea un piculeț liniștit, urmărea cu ochii lipiți o buburuză viu colorată ori un gândăcel preocupat de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un picior de mijlocul interior al băiatului și mâna ei se Îndreptă Înspre același loc, s-a cutremurat și emoționată a spus: Vezi că spui minciuni că n-a crescut, am dreptate! Pierzându-și cumpătul, Începu să-l sărute iar, pătimaș! A venit Mădălița, a tras-o deoparte, a zgâlțâit-o și i-a șoptit ceva la ureche, apoi tare: Fa, vezi c-aista-i prost tare și te poate spune! Hai, gata! Valerică o Înțeles lecția cu dilatarea la temperatură, când va
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
zi memoria, universul afectiv și gândurile sunt acaparate, populate și adesea copleșite de legiuni de informații, cât bine și cât rău aduc cu ele, aceasta-i Întrebarea, chit că răspunsul sec nu interesează pe nimeni, doar arta și artiștii, frustrații, pătimașii și escrocii reușesc fie să-l Înnobileze, fie să-l mutileze după chipul și asemănarea celor cu suflet urât. Victor a sosit după ceva timp, muncise sau căutase de lucru prin Ardeal și Munții Apuseni, la mină, la sonde și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai mult de atât, Maricuța i-a găsit În buzunar un bilețel mototolit, o invitație la o anumită Juschka. S-au certat mult, au ieșit scântei și s-au Împăcat așa cum se Împacă cei pe care Îi leagă o dragoste pătimașă. Era toamnă târzie, ploua mărunt și continuu, familia stătea până târziu În noapte și așeza frunzele uscate de tutun una peste alta, după cinci clase de culoare și calitate, apoi le păpușeau și le așezau În niște lăzi primite de la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
apoi l-a Încolăcit cu picioarele ei frumos arcuite și pe care nu le-ai fi bănuit capabile de asemenea forță și mișcări. După mai multe Încercări succesive, Ildiko s-a cutremurat convulsionată și a scos un geamăt scurt și pătimaș. Valerică a mai auzit-o ca prin vis: Totu-i binghe când se gată cu binghe! Brava și mersi! Di acu hodinești-ti că mîinghe meri la școlă, eu slobodă Îs! Era aproape ziuă, când Victor a venit să-și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Ațâță mă / Cu focul tău lăuntric între pulpe!“ Se pare însă că sticla fardată are de toate... Are și sâni, ascunși însă, în mod curios, sub tradiționala ie: „Și parcă-am râs și parcă-am plâns / Tu hărăzită mie / Când pătimaș eu ți-am atins / Doi sâni zglobii sub ie.“ Păcat că sub ie / Nu-i și poezie. O baie de banalitate Dorin Almășan, autorul volumului de versuri Sinuciderea se mai amână (Grinta, Cluj-Napoca, 2006), se află într-o situație fără
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
tot ținând să se grupeze în același loc, provocând îmbulzeală, și astfel obstacolele se depășesc cu greutate: trupul rămâne suspendat într-o primejdie continuă și pașii răzlețiți nu mai au nici un rol.“ „Scorbura mea își răspândește tentaculele tentațiilor și în pătimașa îmbrățișare, inevitabilă în această împrejurare, scuipă veninul urii pe fața imperfecțiunii, meleaguri vag creionate în amintirea mea, acolo dormeam toată ziua, n-avea nici un rost să fac altceva.“ După cum se vede, două-trei fraze sunt suficiente pentru a-l descuraja pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Un Judas avec l’âme de Bouddha, quel modèle à une humanité future et finissante! ș...ț Judas est l’être le plus seul dans l’histoire du christianisme. (E.M. Cioran, Précis de décompositon) Publicarea Evangheliei lui Iuda a redeschis, pătimaș, am spune, dosarul „ucenicului pierdut” al lui Isus. Ziariști, istorici, scriitori și, desigur, teologi au ieșit la scenă deschisă, aprobând sau condamnând, confirmând sau infirmând, într-un cuvânt, creând un vălmășag de nedescris, a cărui țintă a fost deja atinsă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și Rău/ Întuneric/Minciună, pe de alta. Iuda încarnează Răul absolut. El nu mai are nici o șansă de mântuire, e marele inamic terestru al Fiului. Mai mult, autorul celei de-a patra evanghelii îl descrie ca pe un hoț, iubitor pătimaș al banilor. Tot de aici, și numai de aici, aflăm că Iuda ar fi fost casierul corupt al apostolilor. De la Marcu până la Ioan are loc nu o simplă evoluție, ci de-a dreptul o răsturnare de percepție. De la informație jurnalistică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
adolescență, Gavriluț Rusan, în ritmurile unui tangou de demult ce ademenea destule perechi către ringul din fața copertinei pentru mese de la limita lizierei. Nu-i cum vrea omul, Savetucă dragă! Și a strâns-o la piept ca într-o îmbrățișare juvenilă, pătimașă, în momentul când mașinistul a întrerupt jocul de lumini lăsându-i pe dansatori doar sub clar de lună și sub ramuri îmbobocite de stejari. O vezi pe bistrițeanca asta de Ursoaică, dragă? Se bagă în om de parcă am fi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mare grabă o ultimă povață: Vasilica fata mamei cea cuminte! Să ai mare grijă de comoara ta cea mai de preț, de marea ta bogăție, Vasilico! Să nu te lași ademenită de nimeni, dragul mamei! Că lumea-i rea și pătimașă! Și când fata, cu mica ei bocceluță în mână, pășea pe treapta autobuzului, mamă-sa i-a mai șoptit la ureche ceva ce câțiva dintre pasagerii din față au auzit destul de bine, în timp ce alții credeau că este vorba de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ar putea să însemne pentru ea ca, în loc de Vasilica, colegii s-o numească Chiroșca!.. Până să le demonstreze ea cine-i șeful la învățătură, ar fi fost obligată să suporte asaltul acelor tineri care fac parte din lumea rea și pătimașă a zilelor noastre despre care tocmai ce îi vorbise mamă-sa la despărțire. În gară, o așteptau, cu legitimațiile de călătorie la vedere, frații ei cei mari, deja studenți la Politehnica ieșeană și care au lucrat întreaga vară ca sezonieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
un ceas bun!.. Și rămâi cu bine, nevastă! I-a zis, în timp ce o săruta cu patimă pe obrajii îmbujorați, pe umeri și pe sâni... La rândul ei, partenera îi răspundea cu îmbrățișări duioase și calde, izvorâte din jăratecul unei iubiri pătimașe. Să ai grijă de tine, Vasile! Că străinătatea-i boală grea!.. Așteaptă-mă cu încredere, Mariuță! Eu voi reveni numaidecât, nevastă! Voi reveni la tine, adică voi reveni la noi pe când vor înflori cireșii. Că eu nu pot să beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
miraculoase să le transforme pe ninetiste în raci, lei, scorpioni sau tauri și, chiar mai rău, mă gândesc dacă nu sunt deja raci, lei, scorpioni, tauri sau alte animale din astea foarte fioroase metamorfozate, de ochii lumii, în niște muieri pătimașe, vorbărețe, motiv pentru care mama, om normal, nu voia să vină la reuniunile lor științifice. A fost prima oară când am înțeles-o pe mama, când am reușit să intru cu mintea în sufletul ei. Târziu, când ninetistele au plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]