1,368 matches
-
durerii, negarea negației - în termeni tehnici: aponia; de cealaltă parte, Aristip și plăcerea permanentă stipulată de el, fără limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
minte aburoasă. Am îmbrățișat-o ud și am accelerat Pe masă-n bucătărie, n-am ajuns la pat. A sughițat și-a țipat cu ochii-nfipți în grinzi, De parcă operam pe viu oameni suferinzi. Și-adoptându-mi piesa ei fără preludiu Am pătimit, ca și colegul ei Claudiu. Dar mi-a mulțumit la final cu tonul tandru, Spunând c-am depășit chiar și pe Alexandru. S-a îndepărtat fără furou spre aragaz, Și am surâs s-aud că azi am fost cel mai
ORARUL DIMINEŢII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364417_a_365746]
-
fiică, Ori metamorfozată în soacră mare, mică, Doresc la fiecare un cer fără de nori Lângă acela care v-aduce astăzi flori, Și mulți ani, fericire, căci fără voi n-am ști Ce-i patima-n iubire, sau ce-i a pătimi, Ce simte un bărbat, călcându-i neuronii În fiecare zi, mai des ca pantalonii, Cum flacăra-i dogoare, și cât de exaltată E inima ce-i sare când soacra se arată, Și sângele-i cum fierbe umplându-se de ape
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ochii tăi în mine își adună Albastrul alduit de Voroneț, Ne-am odihnit Duminică împreună Că două file albe-ntre coperți. Acum te scriu cu Dragoste și Pace, Cu bucuria Gândului virgin Și versul vântuit de pătimi tace Din Via mea amirosind a vin... Să vină Primăvară mai devreme, S-alunge brumă care stă la pândă- Tu, de ne-cuvinte, nu te teme, Să-ți fie-aceasta ultima osânda. Nu-mi numără silabele degeaba, S-ar putea
ALBASTRU DE VORONEŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364586_a_365915]
-
culcare pe jos, nespălarea, foamea, setea, mâncarea uscată, goliciunea, milostenia, lacrimile, plânsul, suspinările, plecarea genunchilor, răbdarea ocărilor și a prigonirilor, suferirea răpirilor, osteneala cu mâinile, primejdiile, a fi defăimați și a răbda, a fi urâți și a nu urî, a pătimi rele și cu bine a răsplăti, a ierta datoriile datornicilor, a ne pune sufletul pentru prieteni, iar la urma tuturor, a ne vărsa sângele pentru Hristos, când vremea o va cere. Acestea sunt călătoriile porții celei strâmte și ale căii
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
Articolele Autorului Lăsați străinii să vă treacă pragul Coboară neaua albă, viscolesc troieni Și clopotele bat a sărbătoare E lumea creștineasca în picioare Că ceasul a bătut în Bethleem. Sosit-a clipă menită să se nască Iubitul fiu, sortit a pătimi De cei pe care-avea a-i mântui Pe urmele credinței de vor ca să pășească. El s-a nascut lumină să ne fie Iubirea-n suflet să ne răsădească Să ne învețe ce-i milă creștineasca Și pe pamant s-aducă
LĂSAŢI STRĂINII SĂ VĂ TREACĂ PRAGUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361368_a_362697]
-
încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să se vadă dezbrăcată de bunurile străine, pe care a socotit că le are de la sine, fără să le fi primit”47. Dacă nici
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
normalitate, ci în toți descendenții lui, care de multe ori au parte de suferințe fără să fie responsabili de ele. Toate minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos au fost modalități de readucere la normalitate a naturii umane suferinde. Dar El a pătimit în firea sa umană, nu numai dând exemplu de cum trebuie să fim aproapele celui suferind, ci ca Cel Care s-a făcut Om spre a vindeca firea întreagă de suferință, de rău și mai ales de răutate, de acea stare
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Acasă > Strofe > Timp > UNDE EȘTI POPOR ROMÂN Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Unde ești popor român? Te lași iarăși tras pe roata, Horia, Cloșca și Crișan, Azi mai pătimesc odată? Și la Putna Ștefan Sfânt Face țării legământ, De urgie să o scape Trădătorii să’i îngroape. Roată, roată și iar roată Țepeș iarăși se arătă Împarte cetele’n două, Pentru viața noastră nouă. Plânge Dunărea străbuna Că azi
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 10 IULIE: SFINȚII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 922 din 10 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Cei 45 de Mucenici care se pomenesc astăzi, au fost creștini din cetatea Nicopoli a Armeniei unde, venind poruncă de la Liciniu (284-305
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
care și-au dat cu bucurie viața. Moaștele lor au fost adunate în ascuns de către creștini și îngropate cu cinste iar mai târziu se va zidi o biserică purtând numele lor. Referință Bibliografică: 10 iulie: Sfinții 45 Mucenici care au pătimit în Nicopoli, Armenia / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 922, Anul III, 10 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
iunie 2013 Toate Articolele Autorului Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos
DACĂ SUNT TRIST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364014_a_365343]
-
mai cred și ascult ... Mâinile le mângâi cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce, Clipa ce se naște în clipa ce se duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia iubit, Tot scrutând cărarea
ALTE MÂINI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364035_a_365364]
-
de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia iubit, Tot scrutând cărarea celuia iubit, Tot scrutând cărarea celui așteptat, Gârboviți de viață, plans și de oftat! N-am să uit vreodată mâinile lor bune... Deși-s duși acuma din această lume, Alte mâini crescut
ALTE MÂINI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364035_a_365364]
-
de nedreptate ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. (Sf. Scriptură) Ce aș putea să mai adug acestor minunate cuvinte eu, om păcătos care nu am decât mândrie și pătimi? Dragostea este cel mai frumos sentiment care ne învăluie și ne face să fim cu puțin mai mici decât îngerii așa cum e scris în Psalmul 8 a lui David: “4.Ce este omul că-ți amintești de el? Sau fiul
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
abisinian .Sabinele au fost rapițe nu doar pentru frumusețea lor ademenitoare, ci mai ales, pentru că emanau o senzualitae ce putea asigura ,un timp, stabilitatea specie umane. Cu voluptatea lor, românii și-au amăgit foamea instinctelor secole în șir. Frăgezimea acelor pătimi le-au transferat apoi în statui și acum, curioșii planetei le admira că pe ofrande. Și apoi, ce este cu zâmbetul acela atât de decent camunflat în priviri? Ai calculat vreodată rata de schimb a impulsurilor la care sunt supuși
SCHIMBAREA ANOTIMPURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362916_a_364245]
-
voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci și în psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Și le-a spus că așa este scris și așa trebuie să pătimească Iisus Hristos și așa să învieze din morți a treia zi. Și să se propovăduiască în numele Său pocăința spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim. Voi sunteți martorii acestora. Și iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
de lăcomie și să lucrez faptă bună. Lumineaza-mi gândurile întunecate și rele Nu lasă nici umbră să cadă măcar peste ele! “Doamne cel ce vii în taină printre oameni” Vino la indrazneata-mi chemare să mă alini. Păcate și pătimi necredința și urâciune, Iubire de avuție și lipsa de fapte bune Inchisoare-au zidit în care în lanțuri Te-am pus Pe Tine care în fiecare clipă m-ai iubit nespus. “Doamne Cel ce vii în taină printre oameni” Scapa
DOAMNE CEL CE VII IN TAINA... de DORINA STOICA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363496_a_364825]
-
reproducând pe teritoriul României modelul Gulagului sovietic. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
Nu vă jucați cu focul, câlți fiind. Întoarceți-vă de către trup către Dumnezeu, ca să aibă milă de voi să nu vă lepede celui viclean. Fărădelegile atrag pedeapsa pe pământ. Sfântul Arsenie Boca - Ce poate insemna pătimirea mea pe lângă ceea ce ai pătimit Tu, Doamne, pentru noi toți?!Cuviosul Paisie cel Mare - Principiul creștin este a te gândi nu la ce poate face omul pentru tine, ci la ce poți face tu pentru el. Părintele Teofil Părăian - Fărădelegile atrag pedeapsa pe pământ. Sfântul
CITATE MEMORABILE (56) de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363292_a_364621]
-
bune, În loc să -nalt la ceruri pentru el, o rugăciune L-am judecat,și numai pentru mine m-am rugat! Iartă-mi Stăpâne,așa zisă "bunătate" Ce doar spre slavă mea, am săvârșit M-am înălțat pe mine, cel prins de pătimi și păcate Nemaiputând să dau în viață -ntâietate La Ziditor și nu la cel zidit! Iartă-mi Stăpâne, nestatornicia Când voia Ta făceam...cu voia mea Așa trăiam pentru o clipă bucuria "Uitând", ca după moarte, m-așteaptă veșnicia Ce
IARTĂ-MI STĂPÂNE, de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368538_a_369867]
-
lumești! Confraților ce și-au dat viața-n dar de Moș-Crăciun, din suflet îndurerat le scriu gând curat și bun. Cu gloanțe întâmpinat, tineret protestatar, tribut, sânge și-a vărsat. Pentru drept umanitar. S-au revoltat cu toții, să nu mai pătimească feciorii și nepoții în vatră pitorească! Copii de-a crește-n pace, cu glorioase fapte. Viața să-și poată duce în sacră libertate. Iar pașnic popor român și-a jertfit compatrioți, pentru un destin mai bun. Și-acum își jelește
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
Poeta crede în Înviere. “Mai cred că-n primăveri Tu o sa-mi fii copac/ Și-n frunza Ta cea verde poate și eu încap/ Să picure cu mir din teiul înflorit/ Și-atunci poate-am să uit, de câte-am pătimit” (“Depărtări”) Dând filă după filă din cartea de poezii “Ferestre deschise”, “calc” pe “ciob de noapte”, “număr cocorii”,” sărut norii”, “adun crizanteme”, “mușc țărâna”. Simt durerile nemărturisite, nici macar în versuri dar pe care le știu și mă minunez întrebându-mă
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
mai Proorocit, fiece nenorocire , Nădejdea Profetică, în Divina Mântuire ! Promisiuni Profetice, DUHUL A grăit prin el : Restabilirea prin Credință, a neamului lui Israel ! Sau despre Robul DOMNULUI, ce prin Fecioară va veni Și pentru Israel și Neamuri, pe nedrept va Pătimi... Sau despre Răscumpărarea ce se va face prin CHRISTOS Și-un viitor pentru Sion, bun, moral și glorios ! Despre Venirea Sa în Slavă cu Solia Îngerească Rămășița în Credință, cea Dreaptă, Să o răpească ! Proorocirea lui Isaia, a fost de
SF.PROOROC MC. ISAIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368027_a_369356]
-
dintr-o singură lovitură ,direct în vale ,peste gard. „ Nu prea e-a bună ! ” Mă uit instantaneu la socru-meu , ca să constat dac-a realizat evenimentul ,dar nu era totul pierdut. Explica cu lux de mâini și amănunte ce-a pătimit el ,la pădure. Numai că unii mai pătimesc din când în când și-n curte.... Îmi amintesc rapid de celălalt topor. „ Trebuie să mă ajut de el să-l scot pe ăsta ,răposat pe câmpul de bătaie.” Înfig cu putere
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]