866 matches
-
are origine socială sănătoasă iar părinții mei au dus-o greu. Bine, veți spune dvs. că și alții au dus-o tot așa, dar acuma cred că toate convergeau spre o victorie finală a perversității comunismului. Câte și mai câte pătimiri datorate perversităților vremurilor care începeau să fie din ce în ce mai odioase și elaborate de o inteligență împrumutată de pe nu știu unde care înlocuia închisorile comuniste. Referință Bibliografică: Petiție către vremurile odioase / Sorin Andreica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1861, Anul VI, 04 februarie
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
al naturii!!! Să-mi spui și mie ce ți-a răspuns floarea de colț la întrebarea pusă în ultima strofă! Tu care ești o moldoveancă pur sânge (!), de ce te lași influențată de Goga? Glumesc! Mă iartă! Îl ador pe cântărețul „pătimirii noastre”! L-am simțit pe autorul „Plugarilor” , citind poezia „Poporul meu”. Poate a fost o părere doar! Să sperăm că acest popor care a răbdat „precum preasfinții” nu va fi nevoit să se mute-n „altă țară”! Cred cu tărie
ELENA SPIRIDON de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340310_a_341639]
-
Din iubirile lui Octavian Goga Pe 7 mai 2015 se împlinesc 77 de ani de la moartea lui Octavian Goga, prilej de a ne aduce aminte cu nostalgie de “poetul pătimirii noastre”. Era o splendidă lună de primăvară. Începutul lunii mai 1938. Poetul, care se întorsese de curând din străinătate, împreună cu soferul pleacă cu mașina de la București la Ciucea. Pe 4 mai poetul este în mare vervă, avea o buna dispozitie
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
și adevărul că nu toți cei care au trecut prin închisori sunt sfinți, dar toți cei care au murit pentru Iisus Hristos în închisorile comuniste pot fi canonizați. De asemenea, pot fi canonizați și cei care, după ani de grele pătimiri în închisoare, au murit în libertate, trăindu-și însă această libertate în nevoință și rugăciune. În Biserica Ortodoxă, Biserica cea adevărată, canonizarea oficială a unui sfânt este precedată de așa-numita canonizare populară, de cinstire evlavioasă din partea poporului. Cinstire pe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
ritual liturgic, mucenicul se umple de dragostea divină, implantând numele Lui ca o săgeată în inimile celor care încă n-au dobândit curajul de a se jertfi pentru El. Actele Martirice sunt pline de exemple ale acelora care au văzut pătimirea martirilor și dintr-o dată s-au declarat și ei mărturisitori ai lui Iisus Hristos. Mântuitorul, prin mucenic, se impune ca prezența aici și acum și asteaptă să fie întampinat în decizia de a-I urma, urmând ca împărtășirea cu El
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
identitate de fond între martiriu și euharistie, care centralizează și fundamentează euharistia în Sfânta noastră Biserică. Atunci când mai mulți mucenici sunt prigoniți, deodată mai mulți sfinți se constituie într-o comuniune și într-o comunitate frățească, realizată. de împreuna lor pătimire. În felul acesta ei, în Biserica lui Iisus Hristos, atrag atenția în chip explicit asupra identității euharistice și comunitare a morții lor. "Jertfelnicul este gata, spune Sfântul Ignatie, voi ajunge prin dragoste în corul îngerilor, sa cânt Tatălui, în Hristos
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
în cuvintele și gesturile lor. Ea participă la viața nestricăcioasă a Duhului încă de aici, astfel că fiecare comunitate, angajată în sens mistic prin Sfânta Liturghie în taina martiriului, a jertfei și muceniciei, și în mod explicit prin încercările și pătimirile din lumea aceasta, asumate într-un duh de credință, cu toată responsabilitatea, răbdarea și nădejdea creștină, câștigă luciditatea duhovnicească, exprimată în unicul mod eclezial de a fi: "fiți tari în credință și să vă iubiți unii pe alții". Dacă Biserica
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
încercare a autencității autoconștiinței noastre creștine. Trăirea „în adevăr” înseamnă luptă, dureri, lacrimi, tristețe, condamnare și necinstire, fiindcă adevărul niciodată nu se trăiește fără dureri, fără cruce[47]. Însă virtutea ce nu se naște și nu provine din nevoință și pătimiri pentru adevăr, este numai deșertăciune și mândrie, cu alte cuvinte „mască”. Deci, iată problema noastră: care este oare criteriul și mobilul prioritar al faptelor noastre și al vieții noastre în general? Adevărul (Hristos) sau imaginarea unei întțietăți a noastre din partea
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Ecouri > EMIL VAMANU. NOI, GENERAȚIA ACEEA... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vechiul și noul Buhuși nu au, raportat la durata de până acum, altceva în comun, mai pronunțat ca pătimirea! Nimic nu reînnoiește gândurile celor mai mulți dintre locuitorii lui decât amintirea neîncetat proaspătă. Așezământul acesta de la capătul de nord al județului Bacău are drumurile istoriei bătucite de către oamenii lui statornici, ceilalți l-au răscolit și l-au stors ca pe o
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
Duhul Adevărului (In. 14, 26), Care să vestească despre El și să întărească lumea întreagă și sufletul uman în efortul de desăvârșire sau sfințire, de înduhovnicire sau pnevmatizare, de împlinire a vocației sale originare - dobândirea deplinei asemănări cu Dumnezeu sau pătimirea „îndumnezeirii“. De atunci și până la sfârșitul veacurilor, credința creștină învață că mântuirea, ca eliberare de păcate și de patimi, adevărate „boli ale sufletului“ și „cancer“ al vieții spirituale, și dobândire a virtuților creștine, culminând în iubire, virtutea care ne face
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții.” (Ioan 13, 34-35) Înalta Învățătură profetică absolută a Mântuitorului, ca să devină pe deplin dumnezeiască și pururea izbăvitoare trebuia să treacă prin vocația mesianică a Suferinței și a Iubirii, prin Amvonul Golgotei Pătimirilor și al Jertfei supreme-asumată de Arhiereul Adevărului veșnic. Mântuitorul devine în același timp Marele Preot-Dumnezeu și Jertfa sfântă-Omul, substituindu-se astfel omenirii pentru a o putea răscumpăra, renaște, înnoi și îndumnezeii. Jertfa Sa a fost/ este de bunăvoie, reală, totală
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
și adevărul că nu toți cei care au trecut prin închisori sunt sfinți, dar toți cei care au murit pentru Iisus Hristos în închisorile comuniste pot fi canonizați. De asemenea, pot fi canonizați și cei care, după ani de grele pătimiri în închisoare, au murit în libertate, trăindu-și însă această libertate în nevoință și rugăciune. În Biserica Ortodoxă, Biserica cea adevărată, canonizarea oficială a unui sfânt este precedată de așa-numita canonizare populară, de cinstire evlavioasă din partea poporului. Cinstire pe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
învăluie toată și apoi se ridică spre cer. La o bisericuță pictată, în schimb, privirea ți te oprește pe un detaliu/ - fie că e peștele ce aduce la Judecata de apoi bucata de om ce a sfâșiat/ fie că sunt pătimirile Sfântului Nichita -/ apoi privirea îți fuge de pe pictura exterioară/ spre iarba din jurul bisericii, spre câțiva arbori, și se oprește acolo./ Unde ne e cerul? Unde ne e îndrăznirea?/ Transcendentul a coborât aici la noi, cum spunea poetul;/ ne e greu
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul () [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
parte dintre membrii cenaclului „Artur Silvestri“ - scriitori ce activează în filiala clujană a Ligii Scriitorilor, străbăteau într-un autocar bulevardele orașului de la poalele Feleacului în drum spre Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea. Având ca scop de a omagia pe „poetul pătimirii noastre”, cel ce se năștea la 1 aprilie 1881 la Rășinari și trecea în eternitate la 7 mai 1938. Autocarul înfășura distanțele pe roți, iar secvențele imaginilor pe care le vedeam prin parbriz se constituiau într-un film documentar pe
O VIZITĂ LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344325_a_345654]
-
din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
măritor creștin. Prin mistica intransigenței sale morale, prin atitudinea temerară de rezistență, prin consecvența demnității sale Aurelian State, rămâne pentru noi, cum inspirat a grăit boierul, colegul și prietenul său de suferință și de izbândă, Radu Mărculescu, Sfântul mărturisitor al pătimirilor noastre! Slăvit să fie Dumnezeu, Fecioara Maria și Neamul nostru dacoromân prin Eroii, Mărturisitorii și Martirii Lor! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț 19 iunie 2015 În capitolul 10, intitulat: Asediul cetății fără turnuri, eroul nostru relatează aspectele vieții din lagărul Mănăstârca
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
să-ți spun de mine: Ashun, me pa mande phenau: Și eu în lume am iubit Vi me jivimaste piardem Mai mult pot zice decât tine, Feder but shai phenau sar tute, Nemăsurat fiind robit, Bijanglimasko avindoi das, Cunosc această pătimire Prinjeanau kadaia ileski dukh Întâi țin minte eu abia. Anglal serau me akana. Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas. Pe când știam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan Iar
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
valuri sau în ropot. Acel departe, peste târziu în mine se încheagă Ca un albastru râu alunecând prin lavă Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt gând, sunt bocet, dor risipit pe mare. Sau am uitat adesea că muzica din gânduri Poate sa fie pată, o prelungire-n rânduri Iar
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
regimuri politice totalitare ● Religie și politică ... 13.11. Facultatea de Teologie Romano-Catolică ● Identitatea creștină în literatura patristică a primelor două veacuri ale creștinismului ● Credința creștinilor din primele trei veacuri ale Bisericii. Spre un simbol al credinței creștine centrate pe evenimentul pascal: pătimirea, moartea și învierea lui Cristos ● Schisme versus erezii în creștinismul primelor patru veacuri ● Argumentarea teologiei trinitare la Părinții apologeți din secolul III ● Dogmatizarea credinței trinitare la conciliile de la Niceea I (325) și Constantinopol I (381) ● Prima mare schismă în
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
Acasa > Poezie > Credinta > JOIA MARE Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi e Joia Mare, a pătimirii și a trădării, La Cina cea de Taină stă “pâinea suferinței” Dar și a bucuriei, a vieții și a iertării, Prin jertfa sa supremă dând semnul biruinței. “Luați, mâncați, acesta este trupul meu” Al trecerii lumii de la moarte la viață
JOIA MARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378327_a_379656]
-
Pe-a vieții cale, moștenire să fie. În zi aniversară, din suflet smolit Fac rugă Preasfintei, să-mi ia soartă crudă Și-un dram de noroc să-mi dea în destin sortit. Cu izbânda speranței pe-a vieții trudă. Pentru pătimire din sufletu-mi pribeag, Revărsată în a sorții menire, Că parte n-am avut de ce mi-a fost mai drag, Las ploaia gândului să-mi inunde privire. Să-mi pot alunga coșmar de neputință Din viețuirea cu visuri efemere, Nădăjduind
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
această parte de țară sunt însă nenumărate “miride” vrednice de a fi așezate în potirul Teologiei, al culturii și al istoriei bisericești - ierarhi, preoți și monahi, care ne invită să învățăm din viața, din ostenelile și din virtuțile lor, din pătimirile și din jertfa pe care au depus-o pe altarul credinței, al unității naționale, al libertății și al demnității noastre. Toți acești părinți spirituali și învățători ai noștri sunt vrednici de prețuire și de pomenire, de dragoste și de recunoștință
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
nimeni nu le mai vrea nu-i nimeni să le ierte sufletele ferecate în lut când chiar lutul lor mirosind a timp incriminează anotimpul când din lutul veșniciei s-au făcut lucrurile cu strigat de piatră, strig azi despre lutul pătimirii noastre cum a mistuit atâtea vremi și atâția Prometei... Referință Bibliografica: Statuie în amurg / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
Paști. Trebuie să deosebim aici postul penitențial de 40 de zile și Săptămâna Patimilor, care au apărut separat. Postul de câteva zile înainte de Paști este atestat din secolul al II-lea, fiind ținut pretutindeni de creștini în amintirea vinderii, a pătimirilor, a răstignirii și a îngropării Domnului. În secolul al III-lea este atestat postul întregii Săptămâni a Patimilor, în Siria și Egipt. Pe de altă parte, postul de 40 de zile a luat naștere din dorința creștinilor de a urma
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
purcedem pe calea virtuților, iar Sfânta Maria Egipteanca, prin viața sa de pocăință, este un exemplu de îndreptare și de sfințire a conduitei. Epilog - Perioada Triodului constituie momentul intensificării vieții după duh... Întreaga Săptămână a patimilor este o meditație la pătimirile Domnului, dar și la ultimele fapte și învățături date de El. Pe de altă parte, aceasta este o perioadă de intensificare a eforturilor noastre duhovnicești în vederea unei pregătiri mai bune pentru praznicul Învierii. De aceea, este numită și Săptămâna Mare
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]