5,724 matches
-
în noaptea următoare. A venit ca o zână - ursitoare din povești. În acea noapte era de serviciu la spital un portar numit Dinu, un om brunet, grăsuț, tânăr, de treabă. Eu aveam frisoane și febră mare, de aceea adunasem toate păturile de pe celelalte paturi peste mine când m-am culcat. și cum stăteam așa zgribulită, acoperită până la nas, s-a deschis deodată ușa, s-a trântit de perete și în cameră a năvălit Dinu, portarul care, căzând în genunchi, a răcnit
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
bine, dar nu-i e foame. Nici sete nu-i este. Simte doar un fel de sfârșeală în trup. O fi oboseala, a colindat toată ziua pe străzile albite de nea. Trage fotoliul vechi lângă fereastră și se cuibărește sub pătura albastră și moale. Somnul îi dă târcoale, din ce în ce mai insistent. N-ar vrea să adoarmă, e încă devreme. Dar nici nu așteaptă pe nimeni, pentru că nu, nu crede în Moș Crăciun. N-o să piardă nimic, nu vine nimeni, n-o să piardă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nimeni, pentru că nu, nu crede în Moș Crăciun. N-o să piardă nimic, nu vine nimeni, n-o să piardă nimic, n-o să... Poc! Ce-a fost asta? Un zgomot scurt, plin, l-a smuls din visare. Când s-a făcut dimineață? Pătura a alunecat pe podea. Se apleacă să o ridice. Lângă fotoliu, o ...gutuie. Mare, parfumată, galbenă ca soarele în miez de vară.. Sorbindu-i aroma, o duce la buze, ca într-un sărut și cu bucuria pe chip, o așază
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
față. Nici pe plajă nu s-au oprit din alergat, deși mama se simțea obosită. Rar avea ocazia să facă acest lucru cu fiica sa, și era Întrecută de fiecare dată. Lăsaseră În urmă mai multe grupuri zgribulite, așezate pe pături să nu mai simtă vântul rece. Numai după câteva zeci de metri, Andreea abia răsuflând arătă mamei cu mâna Întinsă; Uite! Uite! Mașina aceea roșie ... vezi? este aici... Nu poți fi sigură că este el, mergem mai departe sugerase mama
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
am făcut să se scoale cu noaptea-n cap și cel mai rău ar fi să fie Înnorat. Din nou Îi era frig și ar fi vrut să se adăpostească undeva, iar Silviu observând o cum tremura, propusese să aducă pătura din mașină. Mai bine intrăm toți , propuse tatăl, mai avem ceva timp de așteptat. Cum nu obiectase nimeni, se Îndreptaseră spre mașina parcată aproape de plaja de nisip, doar că Silviu se grăbise să deschidă portiera din față și o lăsase
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu un uriaș plin de solzi sclipitori. Așteptau emoționați și tăcuți, să se Întâmple un miracol. Rar se mai Încumeta câte unul să tulbure liniștea și așteptarea celorlalți. Oprise și muzica. Ceva mai tăcută Andreea Își strângea cât mai mult pătura pe lângă corp, Încercând să tremure cât mai puțin vizibil. Se așezase lângă fereastră scrutând orizontul. Cu aparatul foto pregătit să rețină cât mai multe imagini. Cenușiul cerului devenea tot mai vioriu, se oglindea În unda apei, care se metamorfoza și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mă rog, vreau, nu vreau, trebuie să o ajut pe bunica. După ce am terminat de pus la loc păpușoii, bunica, într-o seară, ne-a făcut compot de gutui. Ei, și a luat borcanul în mână să-l astupe cu pătura și a crăpat și s-a spart blestematul de borcan și apa fiartă a căzut pe mâna ei. Săraca de ea, ce durere a mai tras, am pus-o să-și pună mâna sub robinet, căci ea, de durere, nu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mai tare ca niciodată. N-a putut continua, deoarece l-a chemat doctorul Pompiliu Stănescu să-l panseze. Eu am plecat, foarte îngrijorat de cele auzite, direct acasă la Bărzăun. L-am găsit în grădina din spatele casei, întins pe o pătură și încercînd să citească "Legendele Olimpului". Cu greu l-am convins să-mi vorbească. Dar pînă la urmă mi-a povestit, cu destulă tristețe în glas, cît de mult s-au străduit cu toții să scoată liliacul din pletele Ilincăi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nici alt derbedeu de teapa ta! Nu te gîndești deloc? Crezi tu c-ai făcut bine ce-ai făcut? Bărzăunul nu mai spuse nimic și plecă în grădină, fără să mai ia în seamă strigătele lui Matei. Își puse o pătură pe iarbă și stătu întins pe ea pînă se întoarseră părinții de la combinat. Din ziua aceea însă nu mai părăsi curtea casei, deși ar fi dorit fantastic de mult să plece cu o nouă expediție la Peștera Liliecilor ori, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
uimiți pe fața toată numai zîmbet a Ilincăi. Da, Ilinca în carne și oase!... Cine-ar fi crezut vreodată că se mai pot întîmpla minuni? Și ce mai conta că lîngă ea se afla Nuțu lui Răstoacă? Bărzăunul sări de pe pătură, apoi rămase ca un plop. Nu mai știa ce să facă. Bine te-am găsit, cărturarule! salută Ilinca scuturîndu-și o șuviță de păr de pe un ochi. N-noroc, pușlama, zise rîzînd strîmb și Nuțu, întinzîndu-i o mînă moale ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Bine te-am găsit, cărturarule! salută Ilinca scuturîndu-și o șuviță de păr de pe un ochi. N-noroc, pușlama, zise rîzînd strîmb și Nuțu, întinzîndu-i o mînă moale ca o broască. Credeam c-ai plecat din sat, continuă Ilinca așezîndu-se pe pătură și luînd cartea în mînă. Nu te-a mai văzut nimeni, nicăieri, de parcă ai fost exportat odată cu legumele. Ce-i cu tine? Păi... Și Bărzăunul nu mai putu continua. Se înroși tot și ridică dintr-un umăr, mai-mai să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și zâmbea știrb.] Taximetristul, neras și un pic pestilențial, îmi spune o poveste despre mama lui, născută în munți, fiică de pădurari, cu șapte clase făcute serios, cum era pe vremea aia, nu ca acuma, care își lua primăvara o pătură și se ducea în curte, sub un corn („Știți ce e cornul? Copacul ăla care face coarne, din care se face vișinata...“), acum a murit și el nu-și amin tește cum era o problemă pe care i-o spunea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pare mult, mult mai mic, mai puchinos? Mie casa aia mi s-a părut la fel de mare. La fel de lipsită de orice logică. O casă mare și rece. Am găsit o femeie mică, micită, toată numai pomeți și încheieturi descărnate, înfofolită în pături, cu un tub care-i ieșea din gât. Era singură. Se uita la un film cu Katharine Hepburn. Alb-negru. Cu sono rul dat foarte tare. Singură. Ți-am mai spus asta o dată, nu? A plâns mult. Tubul ăla scotea un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
furie, la loc. Reușiseră să se îndepărteze binișor înainte ca animalul să cadă iarăși în abisul somnului fără de vise. Și-atunci, ca scăpată din lanțuri, binecuvîntata ploaie se rostogoli cu putere peste lume. Țarina încinsă sfîrîi la prima ei atingere; pătura de praf se culcă, ușor, ușor, la pămînt, sub greutatea stropilor uriași. Biciuit de rafale repezi, întunericul din miez de zi deveni clar și limpede. Groaza și fericirea puseră stăpînire pe Lupino: pentru prima dată, văzu chipul animalului salvat. CAPITOLUL
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Depozitele sarmatice au grosimi mai mici de 100 metri în nord-est și peste 500 metri în sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a mers, ca vorba ceea: ajută-mă să te ajut! Pe mărturia lor am scăpat când a vrut să mă înfunde inginerul Ochialbi. Că, a zis 'mnealui, de ce am împrumutat fără „aprobare de sus” doi saci de dormit și două pături chinezești de la clubul sportiv, când a fost să plec în concediu, în câteva țări socialiste? E drept, a avut satisfacția să mă vadă întors de la graniță. Dar și eu i-am zis-o, așa, între patru ochi, după ce Comitetul de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și-a dat drumul talentului său de pamfletar acid, coroziv, dar și-a „valorificat” și simțul de orientare care l-a făcut „tovarăș de nădejde”. Mai întâi, a știut totdeauna să nu atace vreun reprezentant al „clasei conducătoare”, ci numai „pături” (dacă muncitorii sunt „clasă”, intelectualii sunt doar o „pătură” care nu prea ține de cald „dictaturii proletariatului”!) și... „cearșafuri”: chelneri și frizeri ciubucari, șefi de aprozar care fură la cântar, profesori care dau preparații fără să declare la fisc câștigurile
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
coroziv, dar și-a „valorificat” și simțul de orientare care l-a făcut „tovarăș de nădejde”. Mai întâi, a știut totdeauna să nu atace vreun reprezentant al „clasei conducătoare”, ci numai „pături” (dacă muncitorii sunt „clasă”, intelectualii sunt doar o „pătură” care nu prea ține de cald „dictaturii proletariatului”!) și... „cearșafuri”: chelneri și frizeri ciubucari, șefi de aprozar care fură la cântar, profesori care dau preparații fără să declare la fisc câștigurile „ilicite”, academicieni care își însușesc lucrările subalternilor, ingineri care
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de legat sub bărbiță, dădea informații despre veniturile fiecărui vecin, profesie, câți copii, program, tot tacâmul, cu un aer informat. Adică, vezi bine, dacă nu știa ea, tanti Vetuța, cine mama mă-sii să știe! Pe urmă înșira pe o pătură în carouri negru cu roșu căciulițele și le vindea mamelor care treceau în drum către părculeț cu plozii. După ce-i murise bărbatul de ciroză, că le bea al dracu’, sugativă, nu alta, cum să nu crape de ciroză?, tanti Vetuța
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
e locul. Până m-am enervat eu și m-am dus la mă-sa și la ta-su de leam zis io... Da’ ce nu le-am zis! Ai dracu’ țigani... Urâți și cu o casă plină de puradei și pături împuțite. Păi aia era fată pentru Ionel? Zi și tu! Se lăsă tăcerea. El își aminti iar de cei doi tineri. — Bine e să fii tânăr, se repezi el să apuce să spună până la capăt, de frica limbariței mămăiței. Ia
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să-ți pregătesc ceva de mâncare. Ai nevoie de ceva cât lipsesc? - Da, îmi e frig. Aș vrea să-mi aduci ceva cu care să mă învelesc, te rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Nu mai era o minge de foc care lumina puternic, transformându-se în drumul spre culcare într-o minge de jar fierbând în propriile culori. Se apropie de fereastră urmărindu-i retragerea, ieșirea triumfală din scenă. Cerul îi oferea o pătură moale și pufoasă, asortată cu lumina difuză pe care reușea, cu ultimele puteri neadormite, să o răspândească în jur. Apusul...sfârșitul. Va avea și sfârșitul acestor căutări aceeași frumusețe? Același spectacol fascinant care o va face să uite toată suferința
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
stat armonios. Tineretul, cel mai deschis la nou, este tot mai mult cucerit de lozinca „Omul este măsura tuturor lucrurilor”, însuși conceptul de „polis” se vede amenințat: noul 34 tiran, Cleon, se impune tot mai mult prin discursuri ce derutează pătura de jos a poporului. Sofocle se simte străin față de acestă nouă mentalitate; el păstrează idealul omului ferm și se menține pe linia vechilor tradiții. Se stinge (la puțin după Euripideă privind spre trecut, căci nu poate accepta un viitor anarhic
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
muncă, cu un cod genetic superior, capabil de multiplicare. Pe al treilea loc s-au situat cei numiți de voi mongoli, care erau o formă primitivă, Înclinată spre creșterea animalelor, care nu aveau atașament față de pământ, Înclinați către natură. Din pătura de mijloc unii s-au desprins și au ajuns În ceea ce se numește astăzi America, combinând dragostea pentru natură, dragostea pentru medicina naturistă și ritualuri. În Africa lucrurile au stat altfel, deoarece unele civilizații din exteriorul Terrei s-au gândit
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]