5,611 matches
-
îi răspunse batjocoritor: Nuuu ...eca! - Du-te! Du-te! Du-te și tu! Cu toți ceilalți, laolaltă! Nu mai simțea nimic. Nici trupul, nici sufletul nu mai simțeau nimic. Doar în palma dreaptă o înțepa ceva. Deschise mâna: un simplu pai. Salvator? FLASH 18 (Galbenă gutuie, dulce...) - I 24 decembrie 1982 Iarnă grea în Cupca, zăpada a căzut necontenit timp de câteva zile, așternându-se încet și sigur, într-un strat gros, imaculat. Gardurile de lemn aproape că nu se mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
dintr-o cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau de acasă încuiau ușa de la intrare într-un mod foarte autentic. Proptea mătura în ușă, mătura era de mălai (sorg), dar era roasă de vremuri așa că atunci când nu era nimeni acasă se știa după încuietoare (mătură
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și bărbat iute nu a avut niciodată, văduvă a fost toată viața. Nimeni nu și-a încurcat zilele cu ea, că frumoasă nu era, harnică nu, bogată ioc. A trăit tot într-un bordei ca al lui Aron învelit cu paie, dar era pe cealaltă parte de sat. Cred că se priveau de la distanță că pe atunci casele erau rare și copacii erau puțini, iar satul este așezat pe două dealuri și prin mijlocul lui se află o gârlă ce îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei se aflau două bordeie mici cu câte o fereastră fiecare bordei și cu ușa direct de afară. În aceste două bordeie, trăiau două surori ale lui la care le spunea Chiracele și o altă babă la care îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu uratul și cum casele la acea vreme nu erau înalte și erau cu o cameră și tindă și beci nu aveau, carnea de porc și cârnați de la Crăciun le țineau oameniI în pod la fum, casele fiind acoperite cu paie, iar soba era prevăzută cu hoarnă și mai rar cu horn. Între timp ce gazda era ocupată cu urătorii, în casă Lucache îl lua pe Cocoloș în brațe și-l arunca în podul omului, iar de aici Cocoloș lua 63
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care lega boii la nevoie. Și parii de la gardul împrejmuitor erau tot așa, dar nu ca cei de la poartă. Cociocoaia Zamfira era văduvă și făcea parte din neamul lui Ursache. Într-o seară a mers să ia un țol cu paie de la stogul boierului. Ajunsă la stog, a fost surprinsă de paznicul Jiba, care i-a propus să-și aleagă una din două variante: ori se culcă cu el ori o dă pe mâna boierului, că a prins-o la furat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fetele au început să fugă de el ca de un lup. După revoluție, fata lui Petruță și-a ridicat casă pe terenul C.A.P. Au venit autoritățile, dar Cociocoaia și-a făcut prezența imediat și a început să rupă niște paie putrede în văzul celor ce veniseră să ia măsuri. Baba își făcea ritualul bolborosind ceva din gură, numai de ea știut. Imediat ce baba s-a întors cu spatele către ei și a pornit la vale către centrul satului, autoritățile, anume
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
după copilul ei, probabil că o fi râs de Oacheș că-l jelea pe Constatin. Nora Zavastiei s-a mutat între timp la casa ei cu tot cu fată, adică cu nepoata Zavastiei. Astfel, Zavastia a rămas singură în căsuța ei, cu paie și stuf. Anii au trecut și cum toți oamenii îmbătrânesc, a îmbătrânit și ea. Între timp, în satul ce astăzi dăinuie pe cele două coline, uitat de lume, și-a făcut apariția ca din senin o babă voinică, înaltă, cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Și Dumitru nu-i tata lui Petrache? Ba da. Și atunci pe al cui pământ vrei să-și facă și el casă? Grapina, neavând argumente, l-a lăsat pe Petrache să-și facă casă, pe care a acoperit-o cu paie. M.... a rămas grea și l-a născut pe Mihai. A venit și seceta la 1946 și a urmat foametea lui ′47. Mulți au cedat pământul pentru o traistă de făină sau de grăunțe. Mulți au ajuns în arestul miliției
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dura câteva zile, funcție de distanța de la care era adus. Motorul cu aburi era o locomotivă mai mică, care nu se deplasa pe șine. Principiul de funcționare era același. Adică ... se încălzea cazanul cu aburi, cu foc, focul se făcea cu paie; față de locomotive, unde se făcea cu cărbuni. După transportul motorului trebuia adusă și batoza și dura câte o săptămână până când se instala batoza pentru triere. Transportul batozei era mai dificil, batoza fiind mai înaltă se putea răsturna oricând. Rareori se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv compus dintr-un drug de lemn drept și neted, legat de capete cu câte o frânghie și aceste frânghii se adunau la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
frânghie și aceste frânghii se adunau la tânjală, de care erau legate formând un unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred, nu mai țin
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred, nu mai țin minte că-s bătrân și e tare mult de atunci, ca de când era lupul cățel și porcul porumbel. Tot aici, spre proțap
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat și dădea uiumul, cotele și impozitul, pleca acasă cu mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat și dădea uiumul, cotele și impozitul, pleca acasă cu mai nimic. Grâul era împărțit, paiele arse la cuptorul de sub cazan și de acum mai aștepta un an. Un an mai bun, mai bogat. Așa au trecut anii și a venit și acel an 1962, când s-a încheiat cooperativizarea agriculturii în Republica Populară Română, după
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
romanii, aceștia îi înțelegeau la nivelul sticlei. Nu știau ce sunt. Nu semănau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur și simplu nu i înțelegeau. EVUL MEDIU În Evul Mediu, pe vremea când europenii aveau meseriași-bijutieri, rușii mâncau paie. Fără tradiția asta meșteșugărească și fără dospirea asta adâncă, nu se poate face supercivilizație modernă. Xenopol spune așa: Viciul esențial al istoriei românilor, din cauza războaielor neîntrerupte cu turcii, e absența de dospire îndelungă a Evului Mediu. EXTREMELE Extrema dreaptă, ca
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pe masă. La auzul acestor cuvinte, lui Ionuț Îi Înghețase sângele În vine. Cele două gemene chicoteau Într-un colț al singurei odăi, În care trăiau cele șapte suflete, Înghesuite Într-un pat mare de scânduri cu salteaua plină cu paie. Mama observând paloarea lui Ionuț, Încercase să abată discuția În altă direcție. Cuvine-se oare să jertfim Domnului o pasăre cu beteșug și găsită măi omule? Nici nu putem spune sigur, că este a noastră. Sfânta Scriptură spune clar.... Știi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
iar În spatele lor fiecare familie are o bucată de pământ, să-și facă gradină de zarzavat. Ești interesat? Vorbește și cu nevasta, vezi ce spune și ea. Sigur că vreau, răspunsese imediat omul care de emție Își răsucise pălăria de paie În mâini. Din partea noastră și mâine dacă vreți... Bine, vii mâine și vorbim mai multe, apoi Îți dau o căruță să vă aduceți bagajele cu ea. Bietul om, nu-i venea să creadă că așa un noroc dăduse peste ei
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Iau carnetele de sănătate ale câinilor, fotografii, economiile lor, apoi află unde este sediul Asociației chinologice. Se duc acolo și înscriu câinii pentru concurs. Urmează partea grea: pregătirea câinilor. Ei stau în curte și blana lor e plină de praf, paie și scaieți. Cu răbdare, fetele îl spală pe Blackie, îl duc în casă ca să nu se tăvălească în noroi, îl perie și îl piaptănă. La fel fac și cu Whisky. Exersează apoi comenzile: Șezi!, Culcat!, Mort!, Pas!, Aport! În ziua
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3080]
-
orice vîrstă, nu numai la 14-15 ani. Așa că nu găsesc deloc potrivit să vă mai spun, de pildă, că Vlad a vorbit foarte pe larg și chiar a făcut o demonstrație practică de cum poți face să zboare un bondar cu paiul în fund, tot așa cum Bărzăunul a încercat să arate, la fel, pe viu cum poți crăpa de rîs dacă-ți pune cineva o broască-n sîn. Experiența a vrut s-o facă pe pielea lui Nuțu, dar acesta numai cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
noi sîntem adevărații descoperitori și nu cei ce s-au lăudat. Nu-i bine? E o idee, se arătă de acord Ilinca uitîndu-se la Virgil. Dar proastă! sări imediat Bărzăunul. Cine o să ne creadă pe noi ? Vreți să ne-aprindem paie-n cap singuri și să ne punem rău cu tot satul? Ia uite-l pe cel care se are bine! chicoti Virgil. Ia mai tacă-ți pliscul! îl repezi Vlad pe Bărzăun cu destulă răutate. Totdeauna o faci tu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
E bine să învățăm din toate câte puțin ca să putem prevedea câte puțin din toate! Dacă un grup de oameni ar cunoaște destinul, unii dintre ei ar face de toate (neavând nimic de pierdut...) iar alții n-ar mișca un pai din loc (neavând nimic de câștigat...) Ochii femeii aleg și cei ai bărbatului culeg! Când bărbații aleg și femeile culeg lucrurile stau cam la fel... Dacă drumul vieții îți e necunoscut, fii măcar atent pe unde calci! Omul care zâmbește
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
sentimentul de iubire. Luna I?i poate face apari?ia doar Într-un moment solemn că acesta; În fiecare noapte aceast? regin? revine În imperiul ei albastru, urcând sc?rile de argint ale stelelor sau ?esând sc?ri de v?paie În arcul orizontului: „Luna... luna iese-ntreag?, se Înal?'-a?a b?laie ?i din ??rm În ??rm dureaz? o c? rare de v?paie ". {Scrisoarea IV) ????ritul ei magic este de aceea un moment solemn, o „minune" mult a? teptat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]