742 matches
-
europene poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur, dispute între poleis-urile spațiului egeic și chiar o schismă perenă între democratica Atena și aristocratica Sparta. Dar archaia paideia, diaspora paideutică pitagoreică, înțelepciunea căutată de philosophoi, credința în posibilitatea athanasiei și virtuțile principiului meléte thanatou, dar mai ales marea sinteză enkyklios paideia au fost îmbrățișate de toate cetățile în mod unitar. Unitatea culturală elenistă a devenit aproape „globală” din moment ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
între poleis-urile spațiului egeic și chiar o schismă perenă între democratica Atena și aristocratica Sparta. Dar archaia paideia, diaspora paideutică pitagoreică, înțelepciunea căutată de philosophoi, credința în posibilitatea athanasiei și virtuțile principiului meléte thanatou, dar mai ales marea sinteză enkyklios paideia au fost îmbrățișate de toate cetățile în mod unitar. Unitatea culturală elenistă a devenit aproape „globală” din moment ce ea era semnul distinctiv al lui kosmopolites. Am văzut însă ce s-a întâmplat cu această unitate culturală în veacurile care au urmat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mod unitar. Unitatea culturală elenistă a devenit aproape „globală” din moment ce ea era semnul distinctiv al lui kosmopolites. Am văzut însă ce s-a întâmplat cu această unitate culturală în veacurile care au urmat. Intrată în simbioză cu religia creștină, paideia elenistică a continuat să furnizeze fundamentele spirituale pentru o civilizație unitară. Valuri de barbari au năvălit din toate cele patru zări, succesiv, spre noul centru al sintezei greco-creștine, cosmopolita Roma. S-au pomenit, toți, într-un ocean spiritual superior în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numit „creștinare”, dar care, în mod practic, s-a realizat prin educație. Convertirea la creștinism a fost, de fapt, un fabulos travaliu paideutic care a conferit tuturor barbarilor Europei virtutea aristocratică pe care Democrit din Abdera o botezase physiopoiesis. Dar paideia elenistică nu putea rămâne „fără pată și fără prihană” în acest efort titanic. Nici chiar forma ei cea mai coerentă, enkyklios paideia, nu a rămas neafectată. Dimpotrivă. Tocmai această coerență definitorie care reunea trivium și quadrivium într-o heptadă armonioasă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideutic care a conferit tuturor barbarilor Europei virtutea aristocratică pe care Democrit din Abdera o botezase physiopoiesis. Dar paideia elenistică nu putea rămâne „fără pată și fără prihană” în acest efort titanic. Nici chiar forma ei cea mai coerentă, enkyklios paideia, nu a rămas neafectată. Dimpotrivă. Tocmai această coerență definitorie care reunea trivium și quadrivium într-o heptadă armonioasă a fost grav zdruncinată. Acest lucru s-a întâmplat în Evul Mediu. Civilizația unitară a Europei (ignorând deosebirile - prea puțin semnificative - dintre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele care vor fi prezentate în continuare. Dar înainte de a le elogia pe acestea, se cuvine să menționăm hiba culturală a Europei, zămislită în acele vremuri de glorie tulbure. Este vorba despre pierderea unității culturale care se obținea prin enkyklios paideia pitagoreică și elenistică. „Creștinarea” celor septem artes liberales s-a realizat nu din nevoi spirituale înalte, precum cea de formare a „omului desăvârșit”, ci din necesități practice, de formare a unor „meseriași” ai altarului creștin, preoții. Nivelurile de pregătire impuse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturi elene? Poate. Altfel avem de a face cu o transformare istorică, de proporții aproape mitice, la care au contribuit multe generații. Dar două personalități geniale - una pedagogică, alta politică - au marcat profund metamorfoza creștină și pragmatică a lui enkyklios paideia: Alcuin și Carol cel Mare. 8.2. Alcuin și Carol cel Maretc "8.2. Alcuin și Carol cel Mare" Mai întâi, cine era acest Albinus Flaccus (730-804) supranumit Alcuin din York1 și ce legătură a avut el cu curriculumul alcătuit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în același timp să formeze discipoli și magiștri capabili să preia catedrele respective. Pentru aceasta a scris manuale speciale de matematică, astronomie, gramatică, retorică, muzică și dialectică. 8.4. Curriculumul alcuiniantc "8.4. Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de științe”. Peste tot și peste toate școlile europene s-a simțit (și se simte încă) planând - fie ca un înger, fie ca un demon - fantoma nemuritoare a lui Alcuin din York, care ne-a smuls din armonia lui enkyklios paideia și ne-a damnat să trăim într-o „genune culturală” care se adâncește mereu și din ce în ce mai vertiginos. Se va scinda lumea euroatlantică în două „rase culturale” sau, dimpotrivă, se va reintegra într-o unică și mare cultură globală? Note și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creștini și de apologeți, filosofia a fost reprimită în Civitas Dei; desigur, nu cu fala de altădată, din vremurile elenismului, ci doar ca ancilla theologie, ca „sclavă a științei divine” a creștinilor. O umilire a „marii arte”, slăvită în enkyklios paideia și curricula polymatheice? Poate. Dar curând, în Renaștere, filosofia va înflori din nou, reînviind și oropsita episteme. Universitățile sunt, în Renaștere, fie „aristotelice”, fie „platonice” - chiar dacă fiecare încearcă să se concilieze cu teologia pe calea dublului adevăr. Când însă Francis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tuturor cercetătorilor: rațiunea. Ea a fost opusă, mai întâi cu timiditate, apoi cu înverșunare, credinței. Inchiziția a intrat în acțiune căutând vinovații în locurile cele mai propice apariției ereziilor: școlile și universitățile - structurate în trivium și quadrivium, reînviau vechea enkyklios paideia, deși într-o formă sfâșiată, acordând prioritate fie triviumului „umanist”, fie quadriviumului „realist”. Aceste metamorfoze paideutice și culturale nu se desfășurau solitar; dimpotrivă, au fost însoțite de frământări politice și religioase care, în secolele XVI-XVII, au atins paroxismul. După dezastrul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea educației”, avertizând că aceasta este singura alternativă a Europei, prăbușită într-o autoflagelare de proporții fără precedent. A numit această soluție pansophia, „înțelepciune universală”, corelând-o în chip explicit cu antica paideia. Nu era o reîntoarcere la trecut, ci o soluție adaptată vremii și viitorimii în pericol. A fost influențat profund în această trudă de marile mișcări spirituale și politice ale vremii: mișcarea rozicruciană din care, se pare, făcea parte; schisma protestantă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și 1636 scrie, mai întâi în cehă și apoi tradusă în latină, celebra Didactica magna, care îi va aduce renumele de „părinte al pedagogiei”. Dintr-un anumit punct de vedere, putem considera că, în această carte, și-a găsit moartea paideia ca viziune mitică și speculativă și s-a născut ceea ce s-a numit pedagogia, ca știință riguroasă a educației. Vom reveni asupra acestei ciudățenii pe care istoricii nu au apreciat-o exact. În 1637, îndemnat de „baconieni”, Samuel Hartlib, îl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eternă. Pentru această trezire din dimineața unei noi zile de luni este necesar formidabilul antrenament pansofic. Comenius nu uită niciodată să adauge cifrei șapte încă una. A opta lume este mundus aeternus, pentru care se pregăteau și vechii greci cu paideia lor și care avea ca precept fundamental îndemnul simplu: meléte thanátou! Seninătatea creștină a lui Comenius este așadar similară calmului surâs socratic din preziua plecării spre Olimp sau Hades. Tocmai această cucerire măreață a spiritului mi se pare că a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Renașterii, ci și pe acela al Iluminismului incipient; ba, s-ar putea susține că viziunea sa asupra formării integrale a omului este superioară tuturor teoriilor ridicole despre „educația permanentă” date la iveală de psihopedagogii zilelor noastre. Imitatio Christi, ca și paideia elină fuseseră mult caricaturizate în Renaștere. Mulți reprezentanți ai acesteia înțeleseseră că formarea omului nu poate fi redusă la instrucția copilului. Au surprins însă numai dimensiunea social-cetățenească a acestei formări. Numeroase scrieri pe această temă apar încă din zorii Renașterii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicite" În prima
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
admitere și de absolvire, metodologia de reglare și autoreglare a sistemului și procesului de pregătire etc. Cele cinci componente generează un model pentadic de design curricular. Designul curricular este un proces controlat care se desfășoară circular (ceea ce amintește de enkyklios paideia). Aspectul circular al proiectării curriculare pentadice poate fi reprezentat grafic în felul următor: Fig. 12.1 - Caracterul circular al modelului pentadic de proiectare curriculară modernă (adaptare după Wheeler, 1967) Facem precizarea că acest model a fost folosit (mai mult sau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diriguiesc soarta oamenilor. Dacă această întâlnire va avea loc, atunci vom asculta „simfonia destinului” interpretată de știința curriculumului ca meșteșugită artă (techné) a predestinării. Cel care scrie aceste rânduri speră, căci în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Martin Heidegger 104, aparțin, din punct de vedere istoric, primei jumătăți a secolului XX, nefiind creații postmoderne. Dar ele au contribuit în mod decisiv la declanșarea mișcării postmoderniste în filosofie, arte, literatură etc. Un proces ce nu putea ocoli tărâmurile paideia pe care le acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sfârșit”) și das Sein zum Tode („faptul de a fi întru moarte”)129. Că fiecare elev și fiecare profesor reprezintă o manifestare a Dasein-ului constituie o evidență. Dar tot Dasein este și relația dintre ei, educația, cu înțelesul platonic de „paideia”, pe care Heidegger l-a reclamat ca dat fundamental pentru condiția umană 130. Asupra acestor probleme s-a aplecat hermeneutica fenomenologică. În anii ’80-’90 s-a constituit și o hermeneutică „pur pedagogică”, încercând să evite perspectiva fenomenologică, fără însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a supus unei critici nemiloase teoriile tradiționale ale curriculumului, utilizând o metodă de interpretare a textelor elaborată de Paul Ricœur (1981)146. Reynolds a citit, în manieră ricœuriană, texte „conservatoare” cuprinse în două culegeri: Nation at Risk (NCEE) și The Paideia Proposal (Adler, 1983)147. Reynolds și-a concentrat atenția supra a două studii: „Sanity, Madness, and the School” (Pinar, 1975)148 și „Curriculum Form and the Logic of Technical Control” (Apple, 1982)149. Analiza lui Reynolds a plecat de la „o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acelei mame a tuturor muzelor, zeița Mnemosine. Cearta dintre ele pare să se fi domolit. Ne putem aștepta așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În ceasul târziu al acestei omeniri virile, presimt zborul tăcut al bufniței Atenei, aducând un vis cathesihastic. Și zeii vor fi iarăși uimiți de înțelepciunea oamenilor... Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 187-217. 128. Vezi traducerea românească a cărții lui F.D.E. Schleiermacher Hermeneutica (traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele referitoare la Heidegger - 104, 111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și comentat strălucit de Thomas Kleininger. Vezi M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. cit., pp. 161-202. 131. D.G. Smith, „Hermeneutic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trad. rom.: Conflictul interpretărilor, traducere de H. Lazăr, Echinox, Cluj-Napoca), și À l’école de la phénoménologie (1986). 147. National Commission on Excellence in Education (NCEE), A Nation at Risk: The Imperative for Educational Reform, Washington, D.C., 1983; M. Adler, The Paideia Proposal, Macmillan, New York, 1982. 148. W. Pinar, „Sanity, Madness, and the School”, în W. Pinar (ed.), Curriculum Theorizing: The Reconceptualists, McCutchan Publishing, Berkeley, 1975, pp. 415-424. 149. M. Apple, „Curriculum Form and the Logic of Technical Control”, în M. Apple
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
informatizată. S-ar putea spune, cu o vorbă românească, că „americanii s-au pus cu burta pe carte”. În chip vădit, noul curriculum american valorifică tradițiile marelui învățământ european de dinaintea deschiderii prăpastiei culturale dintre umanism și realism. Este semn că paideia renaște. Europenii (și românii) ar avea multe de învățat din acest document excepțional. S-ar putea ca el să susțină curriculumul global al viitorului. În orice caz, dacă toate national education goals cuprinse în America 2000 vor fi atinse, fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]