578 matches
-
planurile și progresând constant spre anticipata ofensivă de la Hamamatsu la Okazaki și apoi Kiyosu; dar Hideyoshi, care șocase adeseori lumea cu iuțeala lui fulgerătoare, de data asta, întârzia să înceapă. Sau, cel puțin, așa se părea. — Să vină cineva aici! Pajii mei nu-s nicăieri? Era glasul stăpânului. Și, ca de obicei, răsuna cu putere. Tinerii paji, care se retrăseseră intenționat în îndepărtata cameră a pajilor, strânseră, în grabă, jocul de suguroku pe care-l jucaseră pe furiș. Dintre ei, Nabemaru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care șocase adeseori lumea cu iuțeala lui fulgerătoare, de data asta, întârzia să înceapă. Sau, cel puțin, așa se părea. — Să vină cineva aici! Pajii mei nu-s nicăieri? Era glasul stăpânului. Și, ca de obicei, răsuna cu putere. Tinerii paji, care se retrăseseră intenționat în îndepărtata cameră a pajilor, strânseră, în grabă, jocul de suguroku pe care-l jucaseră pe furiș. Dintre ei, Nabemaru, în vârstă de treisprezece ani, o luă la fugă cât îl țineau picioarele, spre camera unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
data asta, întârzia să înceapă. Sau, cel puțin, așa se părea. — Să vină cineva aici! Pajii mei nu-s nicăieri? Era glasul stăpânului. Și, ca de obicei, răsuna cu putere. Tinerii paji, care se retrăseseră intenționat în îndepărtata cameră a pajilor, strânseră, în grabă, jocul de suguroku pe care-l jucaseră pe furiș. Dintre ei, Nabemaru, în vârstă de treisprezece ani, o luă la fugă cât îl țineau picioarele, spre camera unde stăpânul său bătea iar și iar din palme. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care i-l dădu spuse că fusese aduse de o călugăriță care nu-și spusese numele. — Sunt delicioase, remarcă Hideyoshi, mâncând două prăjituri, deși își luase deja masa de seară. În timp ce lăuda turtele, avea lacrimi în ochi. Mai târziu, un paj cu ochi ageri le pomeni generalilor care-l slujeau pe Hideyoshi strania stare de spirit a acestuia. Cu toții se arătară surprinși, părând că nici prin minte nu le putea trece motivul comportării stăpânului lor. Erau îngrijorați din pricina tristeții sale, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
amiază. Simțind boarea blândă de la începutul Lunii a Patra adiind peste el, Hideyoshi ieși călare din Gakuden și, după ce observă atent tabăra lui Ieyasu de pe Muntele Komaki și fortificațiile inamice din regiune, porni pe drumul spre Inuyama, însoțit de zece paji și vasali apropiați. Ori de câte ori se întâlnea cu Shonyu, Hideyoshi îl trata ca pe un vechi prieten. Când erau tineri samurai în Kiyosu, Shonyu, Hideyoshi și Inuchiyo ieșiseră adesea împreună la băutură. Că tot veni vorba, ce face Nagayoshi? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu siguranță, imposibil. N-am putut face nici măcar o baie, de când am plecat din Osaka. Azi vreau să mă spăl și eu odată. Lui Hideyoshi i se pregăti imediat o baie în aer liber. După ce săpară o groapă în pământ, pajii săi o căptușiră cu hârtii uleiate. Umplând groapa cu apă, înroșiră apoi în foc o bucată de fier vechi și o aruncară în apă pentru a o încălzi. În sfârșit, așternură în jurul gropii scânduri și înconjurară locul cu perdele. — Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Aici sunt! Nu vă retrageți acoperiți de rușine! Ați uitat ce-ați învățat în fiecare zi? Înapoi! Întoarceți-vă și luptați! Dar grupul oamenilor cu glugi negre din jurul lui nu se oprea din fugă, în debandada generală. Dimpotrivă, numai un paj teribil de tânăr, având doar vreo cincisprezece-șaisprezece ani, se mai apropie de el, șovăitor. Aducând de căpăstru un cal rătăcit, i-l oferi stăpânului său. În bătălia de la poalele colinei, calul lui Shonyu fusese împușcat, trântindu-și călărețul la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
colinei, calul lui Shonyu fusese împușcat, trântindu-și călărețul la pământ. Inamicii îl înconjuraseră, dar Shonyu și croise drumul cu disperare și reușise să urce spre culme. — Nu mai am nevoie de nici un cal. Pune-mi aici scaunul de campanie. Pajul instală taburetul în spatele lui, iar Shonyu se așeză. — Aici iau sfârșit patruzeci și opt de ani, murmură el de unul singur; privindu-l pe paj, continuă să vorbească. Ești fiul lui Shirai Tango, nu-i așa? Cred că tatăl și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spre culme. — Nu mai am nevoie de nici un cal. Pune-mi aici scaunul de campanie. Pajul instală taburetul în spatele lui, iar Shonyu se așeză. — Aici iau sfârșit patruzeci și opt de ani, murmură el de unul singur; privindu-l pe paj, continuă să vorbească. Ești fiul lui Shirai Tango, nu-i așa? Cred că tatăl și mama ta te așteaptă. Fugi cât te țin picioarele spre Inuyama. Uite, vin gloanțele! Pleacă odată de-aici! Imediat! După ce-l alungă pe pajul înlăcrimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe paj, continuă să vorbească. Ești fiul lui Shirai Tango, nu-i așa? Cred că tatăl și mama ta te așteaptă. Fugi cât te țin picioarele spre Inuyama. Uite, vin gloanțele! Pleacă odată de-aici! Imediat! După ce-l alungă pe pajul înlăcrimat, rămase singur, simțindu-se eliberat de orice griji. Calm, aruncă lumii din jur o ultimă privire. Foarte curând, auzi un zgomot ca de animale sălbatice încăierându-se și, în steiurile de stâncă din spatele lui, copacii începură să se zgâlțâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
celor doi oameni le era extrem de penibil să apară în fața lui Ieyasu, necum să mai și încerce să-i explice motivele lui Nobuo, și așteptau în încăpere, stând ca pe jăratic numai la gândul întâlnirii. Curând, apăru Ieyasu, împreună cu un paj. Era îmbrăcat în kimono, fără armură, și părea a fi bine dispus. Se așeză pe o pernă, spunând: — Am auzit că Seniorul Nobuo a încheiat pacea cu Hideyoshi. Cei doi soli răspunseră afirmativ, prosternându-se, incapabili măcar să-și ridice capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și închise ochii. Într-adevăr, pe când șlefuia proporțiile care urmau să fie așternute pe hârtie, părea, mai întâi, să închidă în piept gândurile ce păreau niște șuvoaie de fier topit. Când cele două scrisori fură gata, Ieyasu îi ordonă unui paj să-l cheme pe Ishikawa Kazumasa. Secretarul lăsă scrisorile în fața lui Ieyasu, făcu o plecăciune și se retrase. La plecarea lui, un ajutor personal intră cu o lumânare și aprinse, în liniște, două lămpi. La un moment dat, soarele apusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
negocieri. Îl suspectau pe Kazumasa că se ascundea înt-un fel și în spatele celor mai recente manevre. Când aceste sentimente izbucniră, dintr-o dată, într-o agitație zgomotoasă, ajunseră și la urechile lui Ieyasu, cu toate că se afla la o oarecare distanță. Un paj veni grăbit pe coridor, spre vasali. Sunteți chemați! anunță pajul. Luați prin surprindere, oamenii se uitară cu uimire unii la alții. Dar expresiile de pe chipurile încăpățânaților Honda și Iii dezvăluiau că acea chemare era tocmai ceea ce doriseră. Grăbindu-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și în spatele celor mai recente manevre. Când aceste sentimente izbucniră, dintr-o dată, într-o agitație zgomotoasă, ajunseră și la urechile lui Ieyasu, cu toate că se afla la o oarecare distanță. Un paj veni grăbit pe coridor, spre vasali. Sunteți chemați! anunță pajul. Luați prin surprindere, oamenii se uitară cu uimire unii la alții. Dar expresiile de pe chipurile încăpățânaților Honda și Iii dezvăluiau că acea chemare era tocmai ceea ce doriseră. Grăbindu-i pe Sakai Tadatsugu și pe ceilalți, intrară, pe rând, în încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ANEMOS O barcå parcå sunt Plutire peste håuri Drumul valea și răul totuna Vântului strunå må aflu De sânge rezonând în luminå mi-e umbră Că un paj ce imi poartå neuitarea a zårii dincotro vin
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1636]
-
discuri, răsfoind albume almanahuri astrologii. Numărul de circ pedagogic, jucat în clasă, la lumina zilei, se diversifica și se contrazicea și se potența prin acrobațiile după-amiezelor lungite în noapte, până în zori. Rareori, însoțea vreo pițipoancă în curs de dezvoltare. Un paj chel și volubil, întreținând alertețea, mulțumit cu surâsul pisicuței, înviorat de briza fustelor lungi și plisate. Un sezon întreg se dedicase, totuși, statuarei soții a maiorului! Studia cicatricea de la sprinceana sotului sau a sotiei? Se împrietenise și cu mustăciosul artilerist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu-ți place. Cântarea acestora în căderea lor e ca o tăcere misterioasă. Dar cât de multe-mi spun ele! Ascultă-le și tu! Zadarnic te ascunzi și te risipești pe toate cărările. Zadarnic îți asmuți vântul șiret, ca un paj trecut de prima tinerețe, prin toate cotloanele sufletului, amăgitoare minute, căci ciorile cerului îți înnegresc orizontul. Și știu! Și știi și tu! Simt că și-n sufletul tău, acum, cocorii s-au grăbit spre alte lumi și au lăsat răni
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
paralel cu cea din țările vecine și din vestul Europei. Nu suntem cu nimic mai prejos”. Și de câte ori ascultase ea seara, înainte de culcare, povestea inițierii unui cocon boieresc! Mai întâi, făcând diverse servicii în casa altui boier, la fel ca pajii și scutierii, slujind apoi la Curte, pe lângă domn, și deprinzând rigoarea și caracterul unui veritabil cavaler. Este adevărat că, prin trecerea timpului, cu greu mai găseai un caracter cu adevărat cavaleresc, dar nu era doar asta. Dintre toate popoarele, românii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
făcut o pneumonie soră cu moartea. Aproape șase săptămâni n-am mai fost bună de nimic. Acum sunt pe insula Kriti. Îmi refac forțele în albastrul Mediteranei. Am profitat de o mică furtună ca să-ți scriu. E și un mic paj prin preajmă, băiatul gazdei, care îmi unge pielea cu o loțiune destul de plăcut mirositoare. Ori de câte ori rămânem singuri, se arată uimit de umerii, de pielea mea... Nu-l las să coboare prea mult. Și cea mai mare bucurie a lui este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
întins mâna înmănușată și l-a bătut ușor pe cap, sperând să-i distragă copilului atenția. Totul e în regulă, soldat? l-a întrebat ea cu blândețe, simțindu-l cum se retrage puțin la atingerea ei. Paolo arăta ca un paj angelic. Purta niște pantaloni din catifea albastru închis și o tichiuță asortată. Măcar el o are încă pe cap, a sesizat Alison. Frate-su, Giorgio, în vârstă de patru ani care stătea așezat în stânga lui, se descotorosise de tichiuța din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ai ceva probleme cu prima nevastă? Alison a tușit emoționată. S-ar putea spune și așa. Da. — Tipa a dat buzna la nunta lui Alison și și-a luat pe sus copiii, a explicat rapid Fiona. Puștii aveau rol de paji... dar fosta nu știa chestia asta, a adăugat ea ca o lămurire tardivă. Nu se poate! Pe bune? Expresia de pe fața Juliei a sugerat faptul Alison urcase niște trepte bune pe scara valorică a blondei. Înseamnă că ai de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a proteja. Julia a scos un sunet cumva zeflemitor. — Da, da, da, știu. Când copilul e prins sub mașina răsturnată, mama va găsi puterea să ridice mormanul de fiare. Dar să faci o scenă fiindcă progeniturile tale joacă rolul de paji? Asta n-are nici o legătură cu instinctul de a proteja, are legătură cu propria ei amărăciune. Tipa nu poate să uite și să-și vadă de viață. Susan a pus o mână pe brațul lui Alison, indicând astfel faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Dolari din Aur“. — PĂi și ce făceai tu acolo? — Eram asistenta unei tîrfe. — Și ce face asistenta unei tîrfe? — O, Îi ține trena cînd merge și-i deschide ușa la trăsură și o conduce la cameră. E ceva ca un paj, cred. — Și ce-i zice tîrfei? — Orice-i trece prin cap, atîta timp cît e politicoasă. — DĂ-mi un exemplu, frățioare. — PĂi, de pildă: „Ei, domniță, trebuie să fie foarte obositor să fii o pasăre Într-o colivie aurită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
modelul moscheii lui Omar. Peisajul din jurul turnului era incongruent și incongruent populat, cum se Întâmplă În acele rebusuri În care vezi un palat, o broască În prim-plan, un catâr cu samar, un rege care primește un dar de la un paj. Aici, În stânga, jos, un gentilom ieșea dintr-un puț, agățându-se de un scripete fixat, cu niște vergele absurde, Într-un punct din interiorul turnului, printr-o fereastră circulară. În centru, un cavaler și un drumeț, În dreapta un pelerin Îngenuncheat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Olivia, cu răsfățatul lor Mike Seanu, și Simeon, fratele Oliviei, care urma să cânte în rolul contratenorului, și Cora Clun, fiica lui „Anne Lapwing“, precum și Derek, fratele ei mai mic, vedeta corului de la St. Olaf, care juca fermecătorul rol de paj al Afroditei; se mai găseau Maisie Chaimers și Jean Burdett, muzicala soră a organistului de la St. Paul și a brutal de sincerului medic al domnișoarei Dunbury, Jeremy, Andrew și Peter Blackett, și Bobbie Benning și alte persoane tinere care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]