1,260 matches
-
cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
modernă a fenomenului comunicării, alăturând și reunind, într-o nouă alcătuire, forme, strategii, tehnici ale discursivității afirmate de-a lungul istoriei, începând de la anticii greci și până în contemporaneitate, când se impun școlile și modelele americane de comunicare, precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
alocuri căzută, și crăpăturile lui, din tavan, și pardoseală. Am ieșit, mirat, și bucuros, afară. Am pedalat înviorat, prin aerul curat, pe Tudor Vladimirescu, Sfinții Apostoli, Împăratul Traian, și - pe colț - înainte de policlinica Sfântul Nectarie, m-a cuprins o nouă pală, a aceluiași miros. Eram bucuros, de atâta răsfăț. Trăgeam pe nas, cu nesaț, acea adiere. Sub cerul albastru, și liber. Nici măcar nu m-am gândit că vreun țârcomnic, de sus, de tot, din vreun colț de cer, ar fi putut
Liviu Florian Jianu: TĂMÂIA BUCURIEI () [Corola-blog/BlogPost/339274_a_340603]
-
modernă a fenomenului comunicării, alăturând și reunind, într-o nouă alcătuire, forme, strategii, tehnici ale discursivității afirmate de-a lungul istoriei, începând de la anticii greci și până în contemporaneitate, când se impun școlile și modelele americane de comunicare, precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
context este cel al perspectivei pragmatice, al interdependenței dintre termenii “comunicare” și “comportament”. Prima axiomă din structura de cinci, enuntate de Watzlawick, Beaven și Jackson constituie de fapt fundamentul întregului construct teoretic al “noii comunicări” elaborate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto: “One can not not communicate”. Având la bază perspectiva lui Bateson, care considera comunicarea drept “matricea în care sunt prinse toate activitățile umane”, sau, mai mult un înveliș al bios-ului în care pot fi reunite, în plan teoretic discipline
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
context este cel al perspectivei pragmatice, al interdependenței dintre termenii “comunicare” și “comportament”. Prima axiomă din structura de cinci, enuntate de Watzlawick, Beaven și Jackson constituie de fapt fundamentul întregului construct teoretic al “noii comunicări” elaborate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto: “One can not not communicate”. Având la bază perspectiva lui Bateson, care considera comunicarea drept “matricea în care sunt prinse toate activitățile umane”, sau, mai mult un înveliș al bios-ului în care pot fi reunite, în plan teoretic discipline
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
aveau nevoie Lacrimi, care vin cu trenul... Găzduiți de bunăvoie. Așezată în genunchi, Aveam mâinile uscate, Răvășita din rărunchi - Buze de tăceri sudate. Și privirea lui - reduta, Peste umeri - un cuvânt, Pân-atunci, foarte pierdută Lespede grea și mormânt. Față pala, tremurând... Suflete se înnodau, Dinăuntru-mi fumegând, În fire de plumb zburdau. Mă lasă să îi alunec Și îmi numără săgeți (Soarele peste un pântec) Răspândite din pereți. Din pupile-mi numără Nici rutină, nici extaz; Pentru noi, nu mai
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
simplă sămânță pe care o vrăbiuță m-a luat în cioc și a zburat cu mine spre cuib la puișorii săi. Din păcate pentru ea și din fericire pentru mine, am scăpat din ciocul ei și am plutit pe o pală de vânt până în acest loc. Aici am căzut într-un ochi de apă care a secat, dar pământul a rămas umed. Din mine a încolțit un lăstărel plăpând care a început să crească.... Au trecut de atunci aproape două sute de
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
în archi(Caucaz) ~ bi”astrudiurn” în otoe (nativ a mericana); iun în ciuvașa ,pe Volga, față de siun>*hiun “soare” în tunguso-manciuriana ; rik în numfor cf. rik,riq “astrudiurn” în tabasaran,Caucaz; îra în mă’anyan ~ îra” soare “ în sinhaleza,Ceylon; pala în tokelau ~Apaliunas=Apolo, zeulsoarelui. Si inca peste o sută de nume ale sângelui. Ne oprim în special la următoarele: latinul sanguis cu etim. nec. dar și senggi cu același sens în manciuriana; la turcul kan comparație qwan ,soarele în
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
era întreruptă de căderea câte unui con de brad. Nu adormisem încă, meditam la venirea primăverii. Eram tânăr pe atunci, mugurii mei se grăbeau să înfrunzească, deja, undeva, pe vale, înfloriseră cornii. Și, stând așa pe gânduri, am simțit o pală de vânt căldicel, care se strecura printre brazi scuturând zăpada de pe ramuri. Mijea de ziuă, cerul începuse a se înroși spre răsărit, semn că până la ivirea soarelui nu mai era mult. Drept să-ți spun, nici n-am simțit când
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
făcut. Am fost trimisă la gară să îmi aștept rudele de la Cluj. Veneau cu acceleratul de Iași, care avea câteva ore întârziere. M-am ferit cât am putut de vicisitudini, dar când am ieșit pe peron, în bătaia vântului, fiecare pală îmi desfăcea câte o buclă. Vântul s-a întețit răutăcios, astfel încât după zece minunte minunăția de la coafor devenise o claie diformă. Nu mi-am găsit coafeza mea a doua zi dimineața, ci o acritură din tura inversă: - Așa-ți trebuie
CU BUCLELE-N VÂNT de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342023_a_343352]
-
și să încerc să îi înțeleg. Observ obrazul crispat al omului ce simte durere în suflet, dar și privirea adâncă a unui om ce simte durere fizică. Trecerea mea pe lângă ei devine ca un foșnet de frunze împinse de o pală de vânt. Dacă reușesc să le îmblânzesc focul ce le arde sufletul sau trupul mă simt și eu împlinită. Și totuși... Câteodată caut un semn, cât de mărunt, că umbra mea s-a lipit de ziduri, de podea, de piatră
GÂNDURI DE SEARĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341967_a_343296]
-
THUJI I ĆHAJJ ȘI SAJI KANA I DAJJ SAJOLA I ĆHAJJ THUJOLA (I FURKA HEN I KATJI) ȘI LA BUT PORA AMA NA URAR (I PERNĂ) O KHER O BENGESQO MAŚKAR O GAVESQO (I KÏRĆIMA) POŚ TE NAŚES-DA LAΘAR SĂ PALA TUΘE ŹAL-TAR (I UMBRĂ) NA PUĆHESA LEȘ, AMA DENA ANGAL NA ZANCA KÌBOR ŹENE DOZDOLAJDAN (O EKOWOS) NA XALA ȘO MAJELA XALA ȘO ARAKHELA (O MUSAFIRI) DIKH KE LAQI DAJJ KIDĂ ȘI I ĆHAJJ O MANUŚ SFINȚISARLA O THANES TA
ANDAR-O PAPONQE PHERASA / DIN VORBELE BUNICILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341634_a_342963]
-
GUDO - XAZINO O ŚORO KERDAS SĂ ODA CIDJAS DESA ŹOW K-O PAPINA PA I ĆĂR ŹI K-O KOĆĂ KÌBOR GAVA, KÌBOR BORDEJA SĂ AKIDIBOR OBIĆEJA I FORCA O TERNESQI I GOZI O PHURESQI BAVRALO NAWSALO ĆOWRRO SĂ ZORALO PALA ȘO PHAGAN O WORDON BUT ŹENE DIŚENA O DROM LOKHO TE JERTISARES PWO PHARO TE BISTERES ME BARO, TU-DA BARO ! KON JINGELLA O GONO ? PHURI KAXNI LAĆHI ZUMI RROMANES, HANUMARICIKO Referință Bibliografica: ANDAR-O PAPONQE PHERASA / DIN VORBELE BUNICILOR / Sorin
ANDAR-O PAPONQE PHERASA / DIN VORBELE BUNICILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341634_a_342963]
-
E un exercițiu al puterii de a ma transfera, de a crea armonie din cuvinte, de a le da viață și culoare. Prin scrierile mele adie uneori, fie un duh arhaic, semn de prețuire al strămoșilor noștri, fie câte o pala de romantism, chiar dacă astăzi se scrie după alte rosturi. Trăim prea trepidant într-o lume a reclamelor ostentative, prea sufocați între zidurile betonului și ale sticlei care sting treptat umanismul din noi, iar tehnologia comunicării mai mult ne însingurează și
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
timpurilor trecute. Un loc ce aduce sufletului - zbuciumat de umblet și împovărat de timp - o binemeritată pace: „E-o liniște-adâncă, frumosul e-n suflet, dorința-n priviri,/ Doar un dangăt de clopot se-aude departe pe deal,/ Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri/ Așa e toamna târzie acolo, acasă, la mine-n Ardeal.” (Toamna, acasă, la mine-n Ardeal). O subtilă asemănare cu poezia coșbuciană, ori chiar reverberând accente din lirica lui O. Goga: „E ger și
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
va concerta în martie la Cluj-Napoca a ținut să le transmită un mesaj îndrăgostiților din Cluj și nu numai! „Întotdeauna am spus că iubirea este coloana vertebrală a vieții, daca nu ar exista iubirea ne-am prăbuși toți la prima pala de vânt. Iubirea pentru soție, logodnică, prietena, iubirea pentru orice te ridică, iubirea și emoția merg mâna în mână. Să nu treacă o secundă fără să fiți îndrăgostiți! Iubiti-va și admirati-va din tot sufletul! ” Șarmantul artist spune că
Toto Cutungo are un mesaj pentru indragostitii din Cluj! [Corola-blog/BlogPost/100626_a_101918]
-
îl sărută, iar el, la rându-i se așterne sub urme ca un covor pentru oaspeți. Ce clipă scumpă e aceea în care cineva primește în pragul inimii amintirea Nadiei! Cu ea primește încă o viață fără timp, doar cu pala ei de căldură sufletească, mângâietoare pe fruntea și ochii gândului! Amintirea Nadiei Comăneci e mai scumpă decât un colier de perle sidefii, amintirea aceasta e un colier extins de la memorie la prezent, nedatorat căutătorilor ce cutreieră mările și oceanele, după
NADIA COMĂNECI. ANI CE NU CONSUMĂ IUBIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342734_a_344063]
-
un acoperiș așezat pe niște stâlpi de susținere. Acest inedit aeroport este plasat în mijlocul unui teren încărcat de flori multicolore, de la firul ierbii până în vârful pomilor, cu plante în care vigoarea le făcea să vibreze, cu aerul proaspăt adus de pale de vânt din largul oceanului și îmbălsămat cu miresmele florilor. Acestor frumuseți de bun venit, li s-a adaugat zâmbetul localnicilor îmbrăcați în straie cu multe flori, rostind cu bucurie salutul de bun venit, în graiul lor, ALOHA!, pe care
REÎNTÂLNIREA CU INSULELE HAWAII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342744_a_344073]
-
Acasa > Versuri > Iubire > MEMORIE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului după o idee de Peter Moser* O pală albă-ntre-amintiri sărutul tău de-odinioară furnicătură a rămas în colțul gurii să mă doară Nici vocea ta nu mai e sunet, e un ecou îndepărtat un ciripit de apă... de-al nopții gând pare curtat Mirosul florilor e sacru, se
MEMORIE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343253_a_344582]
-
euforia momentelor cu revoluția televizată, care știm acum că a fost confiscată, cum, de cine și de ce. Spun asta pentru că, încă din copilărie, urmăream - așa cum stai cu ochii în sus să vezi cum se înalță un zmeu de hârtie în pale de vânt, succesiunea aproape mecanică a tristeților din acea dezamăgire care vine, în mod fatal, după o bucurie prea mare, ca și când trebuie să plătești cu ceva mereu; deseori și invers, ca soarele care iese după ploaia zbuciumată de vară, încercând
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului O sikimos pa o kubo Lel-pe îk kotor barăsko, cholvel-pe îkhia rateski kopidiasa, strafiniarel-pe le Homereski yakhiasa, randel-pe strafinența ji kana o kubo anklel bidosh. Pala kodea chumidel-pe bigindivar o kubo kire mosa, avrengere mosa thai buter le mosa la rainiako. Pala kodea lel-pe îk kopal thai yekhal ikhiarel-pe îk kunj le kubesko. Savore, tale savore phenena: -So kubo bidosh avileasas kadaua Te na avileasas lesko
LECȚIA DESPRE CUB, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343273_a_344602]
-
sikimos pa o kubo Lel-pe îk kotor barăsko, cholvel-pe îkhia rateski kopidiasa, strafiniarel-pe le Homereski yakhiasa, randel-pe strafinența ji kana o kubo anklel bidosh. Pala kodea chumidel-pe bigindivar o kubo kire mosa, avrengere mosa thai buter le mosa la rainiako. Pala kodea lel-pe îk kopal thai yekhal ikhiarel-pe îk kunj le kubesko. Savore, tale savore phenena: -So kubo bidosh avileasas kadaua Te na avileasas lesko kunjo ikhiardino. This poem was written by the romanian poet Nichita Stănescu and translated in the
LECȚIA DESPRE CUB, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343273_a_344602]
-
te karen ik phanglimos andar le dile, Vai te dikhes le butia andine tutar jivimaste, pharavdine, Thai te aches thai te phandes-le rimome alatensa: Kana shai kăres ik burnik tire savore lovendar Thai te kheles-le yekhia patriniate , Hasarindoi-le, thai shirdindoi pale sherestar Thai nikana phurdindoi ik lav pa tiro hasarimos ; Kana tu shai sigiares le iles thai merkauzenen thai la zoria Te sevnen kire kamlimas but pala șo von gele, Thai te beshes kana nai khanci ande tute Ferdi o Kamlimos
IF BY RUDYARD KIPLING TRANSLATED IN ROMANI LANGUAGE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343275_a_344604]
-
kăres ik burnik tire savore lovendar Thai te kheles-le yekhia patriniate , Hasarindoi-le, thai shirdindoi pale sherestar Thai nikana phurdindoi ik lav pa tiro hasarimos ; Kana tu shai sigiares le iles thai merkauzenen thai la zoria Te sevnen kire kamlimas but pala șo von gele, Thai te beshes kana nai khanci ande tute Ferdi o Kamlimos savo phenel-lengă: "Beshen! " Kana tu dashtis te des duma le manushengă thai te ninkăres kiri pakiv, Vai te phires thagarensa- thai te na paruvdios, Kana chi
IF BY RUDYARD KIPLING TRANSLATED IN ROMANI LANGUAGE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343275_a_344604]