900 matches
-
și prin fapte condamnabile împotriva statului. Cu privire la locul și data nașterii viitorului împărat al Imperiului Roman, părerile sunt controversate. Unii istorici cred că s-a născut pe 16 noiembrie anul 42 î. Hr., într-o frumoasă zonă rezidențială de la poalele colinei Palatin din Roma; Suetonius arată că s-a născut în Fundi, pe 16 decembrie, luând în seamă faptul că bunica lui după mamă era originară din Fundi, și că în această localitate, printr-o hotărâre a Senatului a fost ridicată o
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
orală, fiind denumite uneori și „cancerele gâtului”. Limita posterioară a cavității orale este de fapt limita anterioară a orofaringelui. Orofaringele include: baza limbii (treimea posterioară a limbii sau porțiunea fixă a acesteia), palatul moale (partea posterioară a „acoperișului” gurii), amigdalele palatine și peretele posterior al faringelui. Cavitatea orală și orofaringele asigură funcțiile de: respirație, vorbire, alimentare, masticație și deglutiție. Glandele salivare minore, localizate peste tot în cavitatea orală și orofaringe, produc saliva care contribuie la umezirea gurii și ajută la digestia
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
din os, fără a-i afecta continuitatea. Dacă examenul radiologic decelează creșterea tumorii în grosimea osului mandibular, va fi necesară îndepărtarea unei întregi porțiuni osoase, întrerupându-i continuitatea (rezecție mandibulară în continuitate). REZECȚIA DE MAXILAR Dacă un cancer interesează bolta palatină, maxilarul respectiv afectat va trebui îndepărtat în totalitate sau parțial. Această intervenție este denumită rezecție totală sau parțială de maxilar (maxilectomie totală, respectiv parțială). Defectul de substanță rezultat în aceste cazuri va fi corectat printr-o proteză specială, numită „proteza
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
dacă tumora canceroasă nu a fost excizată în totalitate. Radioterapia poate fi utilizată și ca tratament de bază, dar antrenează riscul distrugerii osului mandibular. Evidarea cervicală este de asemenea necesară pentru tratamentul ganglionilor cervicali. CANCERUL GINGIVOALVEOLAR MAXILAR ȘI CANCERUL BOLȚII PALATINE Managementul cancerelor gingivoalveolare maxilare sau ale bolții palatine se referă la tratamentul chirurgical. Radioterapia va fi adăugată doar dacă este necesar. Uneori trebuie îndepărtați limfonodulii cervicali (evidare cervicală). CANCERUL BAZEI DE LIMBĂ Se preferă radioterapia, întrucât tratamentul chirurgical ar cauza
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
totalitate. Radioterapia poate fi utilizată și ca tratament de bază, dar antrenează riscul distrugerii osului mandibular. Evidarea cervicală este de asemenea necesară pentru tratamentul ganglionilor cervicali. CANCERUL GINGIVOALVEOLAR MAXILAR ȘI CANCERUL BOLȚII PALATINE Managementul cancerelor gingivoalveolare maxilare sau ale bolții palatine se referă la tratamentul chirurgical. Radioterapia va fi adăugată doar dacă este necesar. Uneori trebuie îndepărtați limfonodulii cervicali (evidare cervicală). CANCERUL BAZEI DE LIMBĂ Se preferă radioterapia, întrucât tratamentul chirurgical ar cauza mai multe probleme prin tulburările de vorbire și
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
Se preferă radioterapia, întrucât tratamentul chirurgical ar cauza mai multe probleme prin tulburările de vorbire și de deglutiție pe care le antrenează. În unele cazuri însă, se apelează la tratamentul chirurgical. În general, este necesară și evidarea cervicală. CANCERUL VĂLULUI PALATIN Întrucât chirurgia ar interfera probabil funcțiile de vorbire și deglutiție, radioterapia rămâne tratamentul preferat. Iradierea poate fi folosită și pentru tratamentul ganglionilor cervicali. Dacă tratamentul de primă intenție adresat tumorii primare este cel chirurgical, se va efectua și evidarea cervicală
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
stadii timpurii de cercetare, astfel încât cel mai probabil vor trece ani de zile până se va cunoaște dacă sunt sau nu eficiente în practică. 1. Care dintre următoarele regiuni anatomice nu intră în alcătuirea orofaringelui? a) Baza limbii b) Vălul palatin (palatul moale) c) Trigonul retromolar d) Amigdalele palatine e) Peretele posterior al faringelui R: c (pag. 13) 2. Dintre tumorile benigne și leziunile „tumor like” care pot fi întâlnite la nivelul cavității orale și orofaringelui nu fac parte: a) Fibromul
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
vor trece ani de zile până se va cunoaște dacă sunt sau nu eficiente în practică. 1. Care dintre următoarele regiuni anatomice nu intră în alcătuirea orofaringelui? a) Baza limbii b) Vălul palatin (palatul moale) c) Trigonul retromolar d) Amigdalele palatine e) Peretele posterior al faringelui R: c (pag. 13) 2. Dintre tumorile benigne și leziunile „tumor like” care pot fi întâlnite la nivelul cavității orale și orofaringelui nu fac parte: a) Fibromul b) Leucoplazia c) Condiloamele acuminate d) Eritroplazia e
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
examen histopatologic c) Examinarea leziunii cu lumină laser d) Citologia exfoliativă e) Examen computer tomografic R: b (pag. 18) 5. Cea mai comună localizare din cavitatea orală a unui carcinom scuamocelular este: a) Planșeul bucal b) Gingia c) Fibromucoasa bolții palatine d) Limba e) Versantul mucozal al buzei inferioare R: d (pag. 25) 6. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată? a) O persoană dintre zece persoane având cancere ale cavității orale sau orofaringelui este fumătoare b) Fumatul de țigaretă, trabuc
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
la copii sub 3 ani. Debutul este brusc, cu febră și uneori cu dureri abdominale. Aspectul caracteristic este de mici vezicule cu halou inflamator, care se rup rapid și se vindecă în 4-6 zile, grupate la nivelul pilierilor anteriori, vălului palatin, amigdalelor și faringelui. Uneori se pot palpa adenopatii cervicale. Papilomatoza orală cauzată de virusurile papilomatozei umane (HPV) apar mai frecvent la pacienții cu imunodepresii și au caracter nedureros și neulcerat. Aspectul verucos se asociază INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 80 frecvent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
începând din a doua săptămână de boală. Complicațiile toxice cardio-vasculare sunt: miocardita precoce, miocardita tardivă, tulburările de ritm cardiac și moartea subită. Complicațiile toxice nervoase apar din săptămâna a doua de boală și evoluează într-o anumită ordine. Paralizia vălului palatin este urmată de paralizia musculaturii faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 97 Alte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diagnosticului sau se dorește vizualizarea nazofaringelui se practică o rinoscopie posterioară. Rinoscopia posterioară Rinoscopia posterioară se practică pentru a inspecta orificiile posterioare ale foselor nazale (coanele). Zona este relativ greu de explorat, iar în cazul unor conformații particulare ale vălului palatin, se recurge la rinoscopie posterioară cu ridicare de văl palatin. Pozițiile medicului și a pacientului sunt identice cu cele din rinoscopia anterioară. Se recomandă bolnavului să respire liniștit pe nas. Capul său este ușor aplecat înainte. Prin cavitatea bucală se
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
posterioară. Rinoscopia posterioară Rinoscopia posterioară se practică pentru a inspecta orificiile posterioare ale foselor nazale (coanele). Zona este relativ greu de explorat, iar în cazul unor conformații particulare ale vălului palatin, se recurge la rinoscopie posterioară cu ridicare de văl palatin. Pozițiile medicului și a pacientului sunt identice cu cele din rinoscopia anterioară. Se recomandă bolnavului să respire liniștit pe nas. Capul său este ușor aplecat înainte. Prin cavitatea bucală se proiectează fasciculul luminos pe orofaringe, imediat sub luetă. Apăsătorul de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
anterior se menține 24-48 ore; antibioterapie pe durata tamponamentului; analgezice, sedative; regim igieno-dietetic; după detamponare: anemizarea zilnică a mucoasei nazale și dezinfecție nazofaringiană) și posibilele complicații postoperatorii (precoce: hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite, amigdalite; prăbușirea piramidei nazale prin greșeli
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
impun acuratețe în alegerea antibioticului în funcție de sensibilizarea pacientului respectiv. Anginele streptococice-diagnostic Anginele reprezintă inflamațiile acute ale țesutului limfatic faringian (modificările inflamatorii interesând și pilierii, lueta, mucoasa orofaringelui, amigdala faringiană), spre deosebire de amigdalite care sunt rezultatul inflamației localizată numai la nivelul amigdalelor palatine. În morbiditatea generală anginele sunt afecțiunile cele mai frecvente după rinite, incidența lor ajungând uneori la câteva milioane de cazuri pe an. Importanța lor epidemiologică este foarte mare datorită contagiozității. Sunt mai frecvente la copil și adultul tânăr și pot
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
primăvara timpuriu în zonele cu climă temperată. Debutul este brusc, cu odinofagie, disfagie și febră. Cefaleea, grețurile, vărsăturile și durerile abdominale sunt întâlnite mai des la copii. Examenul obiectiv evidențiază la bucofaringoscopie (fig. 9.1) eritem la nivelul orofaringelui, amigdale palatine mărite ca volum, ce pot fi acoperite de un exsudat cremos, alb-gălbui (fig.9.2), iar la examenul exocervical prezența adenopatiei dureroase subangulo mandibulare. Se mai poate identifica o luetă mărită ca volum, peteșii la nivel palatin sau rush scarlatiniform
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nivelul orofaringelui, amigdale palatine mărite ca volum, ce pot fi acoperite de un exsudat cremos, alb-gălbui (fig.9.2), iar la examenul exocervical prezența adenopatiei dureroase subangulo mandibulare. Se mai poate identifica o luetă mărită ca volum, peteșii la nivel palatin sau rush scarlatiniform. Totuși nici una din modificările menționate nu este specifică anginei cu SBHGA. Pe de altă parte, lipsa febrei sau prezența unei conjunctivite ce acompaniază o coriză pledează mai mult pentru o etiologie virală decât pentru una streptococică. Testările
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
sau aspirate constituie confirmarea diagnosticului clinic de angină streptococică. Efectuat corect, acest test(exsudatul faringian) are o sensibilitate de 90-95%. Există câțiva factori care îi influențează acuratețea. În primul rând, modalitatea de recoltare: se va realiza de pe suprafața ambelor amigdale palatine și a peretelui posterior al orofaringelui, alte arii anatomice nefiind acceptate. În al doilea rând, se pot obține rezultate fals negative când pacientului i s-au administrat în prealabil antibiotice. Au fost raportate procente ridicate de culturi pozitive în cazul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nu există o altă explicație a recurențelor. Se pare că intervenția chirurgicală scade numărul recurențelor anginelor cu SBHGA la unii pacienți, dar numai pe o perioadă de timp limitată. Amigdalita cronică-focar de infecție Amigdalitele cronice reprezintă inflamația cronică a amigdalelor palatine consecutivă anginelor repetate. Printre factorii etiologici incriminați se numără: obstrucția nazală cronică cu respirație orală, distrofiile, carențele alimentare, deficiențele imunitare, expunerea prelungită în frig, topografia și structura anatomică (criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice hipertrofice
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
infecție Amigdalitele cronice reprezintă inflamația cronică a amigdalelor palatine consecutivă anginelor repetate. Printre factorii etiologici incriminați se numără: obstrucția nazală cronică cu respirație orală, distrofiile, carențele alimentare, deficiențele imunitare, expunerea prelungită în frig, topografia și structura anatomică (criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice hipertrofice, cu hipertrofie moale sau dură. Hipertrofia moale (simplă) este întâlnită mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de volum
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații patologice devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție este dat de: * sistemul său criptic, în care microbii rămân în viață și sunt gata oricând să atace sau să pătrundă în organism. Acest fapt nu este condiționat de vârsta individului
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul bacteriologic practicat pe amigdalele îndepărtate chirurgical (Mulfay, 1993). În concluzie se poate afirma că amigdala palatină este funcțional activă până la saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia - inconstant tuse seacă matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la schimbările
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
imaginat o serie de metode prin intermediul cărora se încearcă transformarea prezentației faciale într-una occipitală, dar reușita este excepțională. în varietățile posterioare ale prezentației faciale, dacă nașterea se prelungește, se poate încerca completarea deflexiunii apăsând cu un deget pe bolta palatină a fătului și împingând fruntea înapoi. Odată deflexiunea terminată, marea rotație se produce de obicei spontan, iar dacă nu, o va efectua medicul, prin diferite metode: introducerea a două degete în gura fătului cu scopul de a o apropia de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
tendințe spre armonie, spre mlădierea vorbirii. Deci grupul consonantic sg, mai greu de pronunțat, printr-un fenomen de iotacizare, este mai puțin sonor, înlăturând efortul de pronunțare, așa încât și sunetul ocluziv g, care impune împingerea aerului în spațiul dintre bolta palatină și limbă, ce induce, în mod necesar și un sunet adițional â, este înlocuit cu h(i) ce are același traseu, dar emisia de aer este mult mai mică; sunt antrenate alte grupe de mușchi, cu un efort mai mic
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
arde mult, agitat, instabil fizic și psihic. Au mai fost descrise câteva semne obiective ale tipului de tuberculinic. Semne obiective întâlnite la tuberculinici: - exces de tartru dentar, particularități dentare: dinți mici, scurți, pătrați, mai depărtați între ei decât normal, bolta palatină ogivală; - lizereu și cadrilaj pe buze; - microcefalie. Cu excepția a foarte rare cazuri de microcefalie datorate sifilisului (și atunci craniu este extrem de mic) și de unele reduceri, de asemenea importante ale capului (în care prin faptul că parietalii sunt extravazați deasupra
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]