902 matches
-
Maxila ("Maxilla"), sau maxilarul (superior) este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
anterolateral. Ea prezintă: Fața posterioară sau infratemporală ("Facies infratemporalis") este concavă și rugoasă și privește posterolateral formând peretele anterior al fosei infratemporală ("Fossa infratemporalis"). Esre separată de fața anterioară prin procesul zigomatic. În partea inferioară ea se articulează cu osul palatin și cu procesul pterigoid. Pe fața posterioară se află : Procesul zigomatic al maxilei (apofiza zigomatică a maxilarului) este o proeminență laterală a maxilei, situată la partea de sus a unghiului format între fețele sale anterioară, posterioară și orbitală. "Processus zygomaticus
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
în română "Tratatul despre pasiuni") este un tratat filosofic scris de René Descartes și tipărit la Amsterdam și Paris în 1649. A fost ultima carte publicată de către autor în timpul vieții sale. Tratatul a fost redactat în franceză și dedicat prințesei palatine Elisabeta de Boemia. În această lucrare, Descartes se concentrează asupra chestiunii pasiunilor. Prin urmare, este vorba de un tratat de filosofie morală, ultimul domeniu al filosofiei abordat de gânditorul francez. Prin această contribuție, Descartes se înscrie în lunga tradiție a
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
Friedrich al V-lea (; n. 26 august 1596 - d. 29 noiembrie 1632) a fost Elector Palatin (1610-1623) și rege al Boemiei (1619-1620) sub numele de Frederic I (). Încercarea lui de a-și consolida poziția în cadrul Sfântului Imperiu German în timpul Războiului de treizeci de ani a eșuat din motive religioase, el fiind de religie protestantă. Friedrich s-
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
regele de o iarnă" (; Este responsabil pentru construcția faimoasei grădini "Hortus Palatinus" în Heidelberg. Frederic s-a născut la "jagdschloss Deinschwang" (conacul de vânătoare) în apropiere de Amberg în Palatinatul Superior. A fost fiul lui Frederic al IV-lea, Elector Palatin și a Louisei Juliana de Nassau, fiica lui Wilhelm cel Taciturn și a Charlotte de Bourbon-Montpensier. Membru al Casei Palatino-Simmern, Frederic era înrudit cu aproape toate familiile care conduceau în Sfântul Imperiu Roman. La Amberg, la botezul lui din 6
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
murit de o "viață extravagantă"; Frederic avea numai 14 ani. În conformitate cu termenii Bulei de Aur din 1356, cea mai apropiată rudă de sex masculin putea servi ca regent până Frederic împlinea vârsta majoratului. Cea mai apropiată rudă, Wolfgang Wilhelm, Conte Palatin de Neuburg, era catolic, așă că, cu puțin timp înaintea morții sale, Frederic al IV-lea l-a numit pe Johann II, Conte Palatin de Zweibrücken ca regent pentru fiul său. Acest lucru a condus la o dispută aprinsă între
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
putea servi ca regent până Frederic împlinea vârsta majoratului. Cea mai apropiată rudă, Wolfgang Wilhelm, Conte Palatin de Neuburg, era catolic, așă că, cu puțin timp înaintea morții sale, Frederic al IV-lea l-a numit pe Johann II, Conte Palatin de Zweibrücken ca regent pentru fiul său. Acest lucru a condus la o dispută aprinsă între prinți ai Sfântului Imperiu Roman. În 1613, împăratul Matia I a intervenit în dispută, rezultatul fiind că Frederic al V-lea era în măsură
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
în măsură să înceapă domnia sa personală, chiar dacă era încă minor. Disputa s-a încheiat în 1614, când Frederic a ajuns la vârsta majoratului. Politica de căsătorii al lui Frederic al IV-lea a fost concepută pentru a consolida poziția Electoratului Palatin în cadrul taberei reformate din Europa. Două dintre surorile lui Frederic al V-lea s-au căsătorit cu prinți protestanți: sora sa Luise Juliane s-a căsătorit cu Johann II, Conte Palatin de Zweibrücken iar Elisabeta Charlotte cu Georg Wilhelm, Elecor
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
-lea a fost concepută pentru a consolida poziția Electoratului Palatin în cadrul taberei reformate din Europa. Două dintre surorile lui Frederic al V-lea s-au căsătorit cu prinți protestanți: sora sa Luise Juliane s-a căsătorit cu Johann II, Conte Palatin de Zweibrücken iar Elisabeta Charlotte cu Georg Wilhelm, Elecor de Brandenburg. Frederic al IV-lea a sperat că fiica sa Katharina Sofie se va căsători cu viitorul Gustav Adolf al Suediei însă acest lucru nu s-a întâmplat. În conformitate cu politica
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
Iacob căuta să-și căsătorească fiica cu un rege. Inițial, Iacob a luat în considerare s-o căsătorească pe Elisabeta cu Ludovic al XII-lea al Franței însă planurile au fost respinse de consilierii săi. Consilierii lui Frederic din Electoratul Palatin au fost îngrijorați de faptul că, dacă Elisabeta Stuart s-ar fi căsătorit cu un prinț catolic, acest lucru ar destabiliza echilibrul confesional din Europa, și astfel au stabilit că ea se va căsători cu Frederic al V-lea. Hans
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
logodit în ianuarie 1613 iar căsătoria a avut loc la 14 februarie 1613 la capela regală a palatului Whitehall. Evenimentul a fost celebrat în capodopera poetică a lui John Donne, "Epithalamion, or Mariage Song on the Lady Elizabeth, and Count Palatine being married on St. Valentines Day". La scurt timp după căsătorie, Frederic a intrat în Ordinul Jartierei. Ca parte a negocierilor de căsătorie, Frederic a fost de acord să extindă Castelul Heidelberg. Renovarea s-a finalizat în 1615 și "intrarea
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
Frederic a fost de acord să extindă Castelul Heidelberg. Renovarea s-a finalizat în 1615 și "intrarea Elisabeta" a castelului i-a fost dedicată. După ce a împlinit 18 ani, la 26 august 1614, Frederic a preluat controlul personal al Electoratului Palatin. Una dintre primele sale acțiuni a fost de a participa la o reuniune a Uniunii Protestante. În cursul acestei reuniuni, Frederic a avut febră și aproape că a murit. Această boală a schimbat profund personalitatea sa: în urma bolii, contemporanii l-
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Lama orizontală ("Lamina horisontalis") formează treimea posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în gaura sfenopalatină ("Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale din ganglionul sfenopalatin. Această gaură conectează fosa pterigopalatină cu partea posterioară a meatului superior. Procesul
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale din ganglionul sfenopalatin. Această gaură conectează fosa pterigopalatină cu partea posterioară a meatului superior. Procesul piramidal ("Processus pyramidalis") este o apofiză situată la partea inferioară a osului palatin, la locul de unire al lamei orizontale cu lama perpendiculară. Procesul piramidal se îndreaptă înapoi și lateral, pătrunzând în incizura pterigoidă dintre cele două lame (laterală și medială) ale procesului pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
unire al lamei orizontale cu lama perpendiculară. Procesul piramidal se îndreaptă înapoi și lateral, pătrunzând în incizura pterigoidă dintre cele două lame (laterală și medială) ale procesului pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe lama orizontală a palatinului
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
medială) ale procesului pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe lama orizontală a palatinului. Prin canale palatine mici trec nervii palatini mici ("Nervi palatini minores") și arterile palatine mici ("Arteria palatina minor")
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe lama orizontală a palatinului. Prin canale palatine mici trec nervii palatini mici ("Nervi palatini minores") și arterile palatine mici ("Arteria palatina minor")
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe lama orizontală a palatinului. Prin canale palatine mici trec nervii palatini mici ("Nervi palatini minores") și arterile palatine mici ("Arteria palatina minor")
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe lama orizontală a palatinului. Prin canale palatine mici trec nervii palatini mici ("Nervi palatini minores") și arterile palatine mici ("Arteria palatina minor")
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]