768 matches
-
atât prin bogăția inventarului funerar, cât prin unicitatea sau exotismul său, iar copiii și femeile nu fac excepție. Dincolo de importanța economică și simbolică deja amintite, contextele funerare remarcabile prin unicitate sau inventar funerar exotic<footnote Este cazul mormântului de la sfârșitul paleoliticului superior (15.570+/-200 BP) descoperit la Saint Germain la Rivière (Vanhaeren & d’Errico 2005) sau al aceluia levantin (12.40012.000 BP) de la Hilazon Tachtit (Israel). Ultimul adăpostește resturile unei femei de 45 ani, mică de înălțime, suferind de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a dominației masculine”, ci, mai degrabă, la o redistribuire inegală a prestigiului, cunoașterii rituale și chiar a posesiunilor materiale către anumite lineaje, deci către membri de ambe sexe. Succint, am putea afirma că, în cel mai rău caz, femeile din paleoliticul superior și-au păstrat poziția socială respectată, obișnuită printre vânători și culegători, iar în cel mai bun, au devenit ele însele membre ale unei elite, suprapuse, de exemplu, vânătorilor tineri din lineaje subordonate. Pe fondul acestei tensionări sociale tot mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fildeș descoperite în mormântul dublu de la Sungir implică o investiție considerabilă în timp și pricipere, sinonimă, cel mai probabil, cu o investiție în afirmarea unei poziții aparte (Formicola 2007). Individualizarea defuncților prin miniaturizarea podoabelor personale se întâlnește până spre sfârșitul paleoliticului superior, nefiind limitată la o perioadă sau la o regiune culturală (Vanhaeren & d’Errico 2001). footnote>, iar în altele, prezența unor truse/„dînette” (Slimak & Plisson 2008: 38) de obiecte utilitare specifice<footnote „Trusa” copilului desoperit la Figuier cuprindea, pe lângă cochilii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o bună măsură, femeilor, în timp ce producția de lamele (de exemplu, tot cea aurignaciană) aparține inventarului mobil al bărbaților. În general, observațiile sumare de mai sus ne permit a estima o slabă divizare pe sexe și activități a inventarului arheologic din paleoliticul inferior și mijlociu, dar una tot mai clară în paleoliticul superior. Această generalizare rezonabilă rămâne, desigur, rudimentară. Prima rezervă majoră ține de reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic, omniprezent și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tot cea aurignaciană) aparține inventarului mobil al bărbaților. În general, observațiile sumare de mai sus ne permit a estima o slabă divizare pe sexe și activități a inventarului arheologic din paleoliticul inferior și mijlociu, dar una tot mai clară în paleoliticul superior. Această generalizare rezonabilă rămâne, desigur, rudimentară. Prima rezervă majoră ține de reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic, omniprezent și mai accesibil tehnologic, lipsește sistematic, privându-ne inegal în special
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
artefacte de dimensiuni mici, relativ slab formalizate, prelucrate de obicei din materii prime locale ușor accesibile. El este expus, totodată, diverselor echifinalități: slaba formalizare a instrumentarului litic realizat de adulți, ca și utilizarea masivă a rocilor locale, pentru epoca anterioară paleoliticului superior; microlitizarea deliberată (echipament portabil) sau epifenomenală (utilizare intensă) a industriilor din paleoliticul superior, caz în care contribuția copiilor ar trebui căutată tocmai în piesele de dimensiuni mari etc. În general, specializarea funcțională mediocră, cel puțin din epoca anterioară paleoliticului
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
locale ușor accesibile. El este expus, totodată, diverselor echifinalități: slaba formalizare a instrumentarului litic realizat de adulți, ca și utilizarea masivă a rocilor locale, pentru epoca anterioară paleoliticului superior; microlitizarea deliberată (echipament portabil) sau epifenomenală (utilizare intensă) a industriilor din paleoliticul superior, caz în care contribuția copiilor ar trebui căutată tocmai în piesele de dimensiuni mari etc. În general, specializarea funcțională mediocră, cel puțin din epoca anterioară paleoliticului superior, împiedică atribuirea sa liniară unei categorii de sex anume, această observație privind
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
paleoliticului superior; microlitizarea deliberată (echipament portabil) sau epifenomenală (utilizare intensă) a industriilor din paleoliticul superior, caz în care contribuția copiilor ar trebui căutată tocmai în piesele de dimensiuni mari etc. În general, specializarea funcțională mediocră, cel puțin din epoca anterioară paleoliticului superior, împiedică atribuirea sa liniară unei categorii de sex anume, această observație privind tocmai campamentele „centrale”, singurele mai vizibile arheologic. Reconstituirea secvențelor operatorii oferă, însă, o metodă relativ satisfăcătoare pentru identificarea acțiunii cioplitorilor neexperimentați, respectiv a copiilor: printre greșelile tipice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
prezintă stigmate datorate erorilor de estimare ale unghiului de percuție, lățimii viitorului talon, sau forței loviturii. Astfel de situații, în mod cert legate de deprinderea, supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât cel accesibil
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lățimii viitorului talon, sau forței loviturii. Astfel de situații, în mod cert legate de deprinderea, supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât cel accesibil femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
loviturii. Astfel de situații, în mod cert legate de deprinderea, supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât cel accesibil femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o serie întreagă de indicii ale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât cel accesibil femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o serie întreagă de indicii ale acțiunii lor, în special cele legate efectiv de activitățile vânătorești, risipite în peisaj, dispun de o
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o serie întreagă de indicii ale acțiunii lor, în special cele legate efectiv de activitățile vânătorești, risipite în peisaj, dispun de o minimă vizibilitate arheologică. Tipologia mai clară a siturilor din paleoliticul superior corectează întrucâtva această absență, de exemplu, prin apariția unor concentrări arheologice atribuibile în întregime grupurilor logistice de bărbați. În acest sens, siturile „de tip atelier”, cele dominate de echipament vânătoresc și cele de masacrare pot fi cu destulă siguranță
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
an imaginative leap, but it seems unlikely that such onerous activity would be done out of sheer frivolity at a time when survival was a full-time job” (Adovasio et al 2007: 177) footnote>. Dincolo de diviziunea socială a activităților economice, arheologia paleoliticului trebuie să monitorizeze prudent expresiile materiale ale stratificării sociale, care, așa cum am sugerat mai sus, nu se manifestă liniar. Diferențierile viagere de statut social, care trebuie să fi dominat epoca, se manifestă rar și echivoc în posesiuni materiale. Pe de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe cele motivate etnografic, cu privire la epoca paleolitică: nici preponderența vânătorii, nici egalitarismul, nici asocierile monogame, nici măcar diviziunea convențională a activităților pe sexe, nu reprezintă atribute ale vânătorului-culegătorului „etern”. Ele au cunoscut, fiecare, o evoluție proprie. Este cert că reconstituirea socialității paleoliticului inferior și mijlociu pune încă mari probleme: ea oscilează între îmbogățirea modelelor primatologice sau sărăcirea celor etnografice. Un imens efort de reflecție teoretică este încă necesar pentru a suplini sărăcia documentară a acestor epoci. Cu toate acestea, câteva mutații somatice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai degrabă cel care a mediat relațiile cu aceste cadre, cel social. Principala sa caracteristică a fost tendința de nivelare egalitară și de perpetuare a singurei rețete socio economice viabile în contextul unei existențe nesigure: ne referim
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Faptul nu are motive să surprindă. Predispozițiile conservate încă de corpul lui Homo sapiens, el însuși un produs biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de foamete nu constituia o raritate nici măcar în paleoliticul superior (Guthrie 1997), sau cu atât mai mult în paleoliticul superior: variația sezonieră a resurselor din mediile temperate și reci expune comunitățile din aceste zone unor riscuri crescute, în ciuda tehnologiei lor superioare. Astfel că, deși contraintuitiv, comunitățile cele mai vulnerabile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
corpul lui Homo sapiens, el însuși un produs biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de foamete nu constituia o raritate nici măcar în paleoliticul superior (Guthrie 1997), sau cu atât mai mult în paleoliticul superior: variația sezonieră a resurselor din mediile temperate și reci expune comunitățile din aceste zone unor riscuri crescute, în ciuda tehnologiei lor superioare. Astfel că, deși contraintuitiv, comunitățile cele mai vulnerabile în fața oscilațiilor în accesibilitatea resurselor trebuie să fi fost cele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
variația sezonieră a resurselor din mediile temperate și reci expune comunitățile din aceste zone unor riscuri crescute, în ciuda tehnologiei lor superioare. Astfel că, deși contraintuitiv, comunitățile cele mai vulnerabile în fața oscilațiilor în accesibilitatea resurselor trebuie să fi fost cele din paleoliticul superior. Extensiunea rețelelor sociale, ele însele sisteme de „evitare a riscului” exprimă elocvent această realitate, așa cum indică și emergența unor mecanisme sociale capabile să i minimalizeze efectele. Prin contrast, tehnologia de exploatare minimă a lui Homo erectus l-a ținut
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
capabile să i minimalizeze efectele. Prin contrast, tehnologia de exploatare minimă a lui Homo erectus l-a ținut efectiv pe acesta departe de aceste zone, într-un context ecologic „sigur” și familiar, episoadele de extincție/speciație petrecute la nivel de paleolitic inferior fiind, după toate aparențele, determinate de macro schimbări climatice, care au condus la contracția naturală ale nișelor ecologice ocupate de aceste hominide și la izolarea genetică periodică a populațiilor regionale. Din această perspectivă, situația populațiilor din paleoliticul mijlociu pare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nivel de paleolitic inferior fiind, după toate aparențele, determinate de macro schimbări climatice, care au condus la contracția naturală ale nișelor ecologice ocupate de aceste hominide și la izolarea genetică periodică a populațiilor regionale. Din această perspectivă, situația populațiilor din paleoliticul mijlociu pare să fie realmente mediană, fapt bine surprins în morfologia robustă a Neanderthalienilor: suficient de performantă pentru a permite ocuparea, în perioadele climatice mai puțin ostile, a unor nișe ecologice noi și pentru susținerea unei alimentații bazate pe animalele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Ea nu a putut oferi, însă, o bază solidă pentru susținerea unei inegalități instituționalizate între sexe, sistematic descurajată de mecanismele de nivelare, alianță și împărțire a hranei, a căror acțiune este singura capabilă să explice expansiunea uriașă a societăților din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă abia în paleoliticul superior, deși a impus escaladarea și normarea simbolică a acestei diviziuni ancestrale și a oferit o premisă favorabilă emergenței punctuale a complexității și stratificării sociale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexe, sistematic descurajată de mecanismele de nivelare, alianță și împărțire a hranei, a căror acțiune este singura capabilă să explice expansiunea uriașă a societăților din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă abia în paleoliticul superior, deși a impus escaladarea și normarea simbolică a acestei diviziuni ancestrale și a oferit o premisă favorabilă emergenței punctuale a complexității și stratificării sociale, nu a putut transfera în penumbră contribuția socio-economică și simbolică a sexului feminin, în ciuda importanței
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în practică și simbol, dar pe care nu avem nici un motiv să îl considerăm subordonat. Oricare ar fi detaliile contextuale, rolul social pasiv și periferic atribuit femeilor și copiilor nu poate fi susținut, din motive diverse, pentru niciuna din subdiviziunile paleoliticului. Nu există nicio rațiune, documentară sau teoretică, pentru a sugera că femeile paleolitice erau „fragile” sau „neajutorate” - cum nu sunt, de altfel, nici femeile inuite, nici cele boșimane -, dimpotrivă: în contextul unei complementarități depline cu responsabilitățile asumate de bărbați, participarea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
contribuția lor economică și, în general, rolul lor în asigurarea continuității și a dezvoltării culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau nevoiți să deprindă activ și de timpuriu regulile unei existențe dure și, nu rareori, scurte. Prezența și acțiunea lor în contextele sociale ale epocii rămâne
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]